472 matches
-
de existență în istorie. Oarecum la fel s-ar putea desluși lucrurile în planul culturii. Creația sub orice formă interesează, și popoarele care au creat mai ales în registrul oralității se află deja în atenția legitimă a cercetării. Istorici, antropologi, etnografi, folcloriști etc. Au pus deja la punct programe de anchetă, pe seama cărora vom putea ști mai mult, mai temeinic, mai bine despre "umiliții și ofensații" istoriei. Înseamnă aceasta că se va pierde interesul pentru culturile acum privilegiate? Au chiar ele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dialectologie și toponimie, o problemă importantă și mult discutată o reprezintă originea ceangăilor, cei mai numeroși fiind trăitori în județul Bacău. Cercetările semnate de Dumitru Mărtinaș ( Originea ceangăilor din Moldova ), I. H. Ciubotaru (Catolicii din Moldova) și ale altor folcloriști, etnografi și lingviști au evidențiat faptul că originea acestei populații catolice din Moldova stă sub semnul controverselor, existând puncte de vedere divergente, chiar contrarii. Din păcate, în unele contribuții referitoare la acest domeniu nu a fost urmărit adevărul științific, obiectiv argumentat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Cuvintele din bătrâni de Hasdeu. În Graiul nostru sunt prezentate toate dialectele cercetate și culese, de I.A. Candrea și Speranția. Graiul nostru este prima antologie națională a limbii vorbite contemporane. Textele dialectale din această antologie sunt valoroase atât pentru etnografi cât și pentru filologi și folcloriști Antologia dialectală este antologia pereche a antologiei populare Flori alese din cântecele poporului și rămâne un compendiu al volumelor Graiul nostru. În 1925 cu ocazia Congresului filologilor români și apoi în 1931-1932 acceptă geografia
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
particularităților fizice ale unui popor, formează astăzi obiectul unui studiu special, al antropologiei, de ce 1-am introduce în folclor ? Tot astfel, ce rost pot avea informațiile asupra artei populare, asupra îmbrăcămintei și chiar asupra graiului când aceste chestiuni privesc pe etnograf și dialectolog ? Folcloristul are fără îndoială uneori nevoie și de informațiuni de natura aceasta, dar nu urmează de aici că el singur are să se ocupe de adunarea lor.” A știut să aprecieze colecțiile realizate până la începutul secolului XX prin raportarea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
bios) sau pe scrierea ei (graphein). Or Pițu face tot timpul o pendulare între ele, îl afli în trăirea scrierii când îl aștepți la polul simetric. Ai crede că e un descendent al tribului Hiviniziki, ai cărui membri ne spune etnograful care le-a consemnat existența, "nu pot rămâne acasă". Sau, mai pe șleau, "nu stau locului" (adică în locația alocată ca spațiu locativ sau ca loc de muncă și de odihnă). "De veți vedea vreunul în interiorul unei case, nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
lui Hernan Cortes asupra imperiului aztec (1521), călugări veniți din Spania încearcă să reconstituie lumea dispărută. Franciscanul Fray Bernardo de Sahagun scrie Istoria generală a lucrurilor din Noua Spanie care include codexul din Florența, ansamblu de mărturii culese de călugărul etnograf între 1550 și 1555. Citatul următor face parte din cartea a XII-a, consacrată povestirilor aztece despre cucerire. Pentru a situa episodul, amintim că mica armată a lui Cortes acostează, în 1519, în regiunea actualului Veracruz. Dezorientat, înspăimîntat, împăratul Moctézuma
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
că În această perioadă, precum și de Sânziene, zânele zboară, cântă și dansează noaptea: Cel mai bine te poți apăra de ele cu usturoi și pelin, adică cu plante magicomedicinale care se află În traista legată de vârful steagului călușarilor.” Renumitul etnograf și folclorist Tudor Pamfile prezintă În studiul citat informațiile dobândite despre ritualul Călușarilor. Sub conducerea unui vătaf se aleg opt căluceri, un ceiuș, doi cimpoieri și un blaj sau mut În alte părți. Ritualul reconstituirii cetei se face În zorii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
spirituală trecând prin diferite etape, începând cu găsirea de teologi dispuși să învețe tehnicile de comunicare media sau a jurnaliștilor deschiși spre aspectul sacru al vieții. Ca număr de jurnaliști familiarizați cu terminologia religioasă, se constată, firesc, o acută lipsă. Etnograful dr. Sanda Larinorescu, fără a avea experiență jurnalistică, amalgamează în textul aceluiași articol discursul religios cu cel al tradițiilor populare. Este adevărat că întrepătrunderea stilurilor discursive este o artă, însă, în spațiul limitat al presei, poate duce la confuzii: "Un
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
au fost aici dintotdeauna? În cele ce urmează nu-mi propun să Întocmesc o monografie a Gălăuțașului, aceasta pentru că, de obicei, monografiile Înserează date statistice și cifre care fac uneori lectura obositoare, dacă nu chiar plictisitoare. Las aceasta pe seama istoricilor, etnografilor și etnologilor. Eu am socotit că nevoia de a cunoaște profilul moral și psihologic al oamenilor acestor locuri poate stârni curiozitatea unei categorii mai largi de cititori, lectura părându-li-se mai interesantă. Se găsește În felul de a fi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
busuiocul și banul, primul ca substitut al aceluiași Eros, al doilea întru întîmpinarea lui Thanatos; într-un cuvînt, se asigură căile de acces spre „lumea nevăzutelor”. Așa se ajunge la a treia variantă de scaldă, aceea care pregătește înmormîntarea. Scrie etnograful de la Suceava: „Scăldătoarea aceasta se face, atît în Bucovina cît și în Moldova, în următorul chip: aduc apă curată de la un izvor, de la o fîntînă sau de la un pîrîu limpede și o pun într-un ceaun sau într-o căldare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
predestinat, sare s-o salveze. Întîmplarea face ca tocmai el să cadă victimă apei. Urmează ca alegoria să intre în rol, în sensul că moartea tînărului se traduce în limbaj nupțial: mireasă-apa, nuntași-racii, cîntăreți-stejarii de pe margine. Alteori, cum ne informează etnograful român, mireasa este „apa cea repede”, druștele sunt mrenele din iaz, iar vornicii, țiparii. Alaiul de nuntă este, așadar, același, în terminologia lui acvatică. Ni se mai spune că la polonezi circulă (la fel de intens și după același scenariu) și motivul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de pagini și sintetizînd esențialul cunoștințelor pe marginea actului alimentar, supus algoritmului de clasificare automată al programului Alceste. O fericită metaforă ne permite să înțelegem destul de ușor logica analizei aplicate pe aceste două tipuri de text. "Să presupunem că un etnograf de pe Marte care studiază Terra vrea să afle din ce este făcută o "casă". Își alege, prin studenții lui, un eșantion de case, care vor fi mai apoi decupate în bucățele mici, pe fiecare aplicîndu-se cîte o etichetă care să
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
un articol cu larg ecou, Clifford Geertz prezintă o serie de studii de caz menite să ofere o viziune asupra problemei fundamentale a antropologiei. Tema pe care Geertz a ales-o este chiar conceptul ce stă la baza relației dintre etnograf și aspectul autohton, dar și la baza naratologiei: conceptul de subiect. După cum demonstrează Geertz, atît conținutul conceptului de subiect ceea ce definește un individ în cadrul unei societăți anume cît și proprietățile structurale ale sistemului interpersonal de referință variază puternic în funcție de contextul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Dicționarului limbii române, editat de Academie. În 1970 a apărut lucrarea lui Ion Mușlea și Ovidiu Bîrlea Tipologia folclorului, rezultată din sistematizarea informațiilor de interes etnologic, conținute în răspunsurile la chestionarul propus de Hasdeu; de menționat că cei doi avizați etnografi n-au introdus în lucrarea lor și noțiunile de medicină populară, cu excepția datelor referitoare la holeră, friguri și epilepsie 480. Pentru a împlini acest gol, am procedat la o revizie a celor 18 mari volume păstrate la Secția de manuscrise
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
un istoric care nu e numai arhivist nu leapădă astfel de documente. Nu socot că Platon a născocit... Totuși vreau să-ți aduc aminte de cercetările moderne nu numai ale oceanografilor și geologilor în cele patru arhipelaguri, dar și ale etnografilor asupra băștinașilor din Canare. Știi că oamenii de-acolo au trei dialecte interesante al căror studiu poate spune destul de mult? Știi că au texte străvechi pe care nici ei, nici savanții nu le pot citi? Știi că există obiceiul de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fi bătrân dacă lemnul era uscat, tânăr și frumos dacă lemnul era verde, cu frunze); 2. dacă în preajma casei cântă cucuveaua sau dacă va cădea din cui o icoană este semn că cineva va muri din acea casă49. Etnologii și etnografii români au inventariat o mulțime de practici divinatorii care se leagă fie de muncile agrare, fie de momentele esențiale ale vieții (naștere, nuntă, moarte), fie de o serie de momente neașteptate (boală, accidente etc.). Totuși, la noi, spre deosebire de spațiul occidental
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
jamais, Marne-La-Vallée Cedex, Farel, 1997. 274 Jean Bottéro, "Symptômes, signes et écritures en Mésopotamie ancienne", în vol. J.-P. Vernant et al., Divination et rationalité, ed. cit. 275 Ibidem. 276 Astfel de "practici interpretative" sunt relatate în scrierile etnologilor și etnografilor. Vezi S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. 277 Semnificațiile prezentate aici sunt , de fapt, o contabilizare a lor așa cum reiese din răspunsurile la interviuri. Este vorba doar de acele persoane care au dorit să ofere răspunsuri și să
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai extinsă pe tema motivelor care îi determină pe indivizi să mintă, argumentată de rezultatele unor chestionare. Există doar cîteva studii elocvente bazate pe observații practice pe tema fenomenului minciunii cercetat "pe viu", deși majoritatea acestora au fost realizate de către etnografi care au lucrat, astfel, asemenea străinilor în vizită în altă țară. Personal, regret insuficiența descoperirilor empirice însă, în același timp, răsuflu ușurat că am fost scutit de o mulțime de definiții și analize improvizate ale minciunii, care ar trebui să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
însă de asemenea presupunem că un interogatoriu viclean ar putea dezvălui adevărul pe care cineva nu vrea sau nu poate să-l spună. Aceeași presupunere metodologică este făcută de către angajații de rînd (Reamer 1982:228) și cel puțin de către unii etnografi. Confruntarea mentală între suspecți și poliție trece dincolo de ușile închise, însă se vede cum aceleași atitudini de neîncredere inundă tribunalele. Aici ne imaginăm că acuzații vor prefera să mintă pentru a nu fi condamnați. Procedurile legale din întreaga lume încearcă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
păcăli sau de a induce în eroare sociologul care efectuează ancheta se întîlnesc în toate științele sociale, însă de cele mai multe ori aceste încercări nu sînt reciproce, sau cel puțin nu sînt intenționate. Totuși, în munca pe teren, e posibil ca etnografii să mintă în privința propriului statut civil sau a convingerilor religioase; anchetatorii sociali care adună informații pot minți în privința sursei care îi sponsorizează. În general, acest gen de înșelătorii nu constituie un element esențial în proiectul cercetării. Chiar Kloos (1983-4:134
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
684). De asemenea, Basso (1987:355-356) scrie despre "preocuparea pentru înșelăciune" existentă în cultura populației Kalapalo, un grup amerindian care trăiește în centrul Braziliei, și despre modul în care acestor oameni chiar le place să fie păcăliți. Unul dintre primii etnografi care au acordat mai multă atenție tipurilor de minciună a fost Bruno Gutmann, care a lucrat în mijlocul populației Chagga din regiunea care astăzi se numește Tanzania (Gutmann 1926:702-725; cf. Steiner 1954). Un studiu mai detaliat, în care subiectul dominant
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ofensat de tineri indieni politicoși care au răspuns la o întrebare asigurîndu-mă că "se va face tot ce este necesar", cînd de fapt (după cum mi-am dat seama mai tîrziu) nu aveau nici o intenție să acționeze astfel. De atunci, numeroși etnografi au atras atenția asupra diversității tipurilor de discurs specifice diferitelor comunități, și asupra variatelor resurse ale înșelătoriei, intenționate sau nu, pe care le posedă aceste tipuri (cf. Hendry 1989 și referințe). Chiar între societățile occidentale industrializate există diferențe în gradele
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1987:15). Leach (1987:1, 9, 12) spune că "întreaga etnografie este ficțională" (sublinierea îi aparține), că "majoritatea monografiilor etnografice sînt ficțiuni", că pînă și "algebra transformării structurale" este substituită "pasajelor necunoscute din istorie", iar "trecutul devine o invenție a etnografului" (Leach 1987:11). Asocierea etnografiei cu minciuna a ajuns chiar să fie la modă, după cum arată și afirmația "Toți antropologii sînt mincinoși", din titlul unui articol de ziar, se pare, mai mult ca o retorică postmodernistă (Michaels 1987). Afirmația nu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dunărene un rol apropiat de cel pe care l-a jucat latina în Occidentul medieval); influențe târzii. 2.Romanitatea românilor -Romanitatea este elementul esențial al identității lingvistice și culturale a poporului român. o a reținut atenția cronicarilor, istoricilor, filologilor, geografilor, etnografilor și a altor oameni de știință: o istoricii au încercat să demonstreze: descendența romană a românilor din coloniștii aduși de romani în Dacia Traiană; continuitatea romană în Dacia după retragerea aureliană și în perioada migrațiilor; originea latină a limbii române
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Fiind mai apropiate de cuvintele comune care denumesc aspecte geografice și avînd frecvent implicații sociale, istorice, etnografice etc., numele de locuri sunt mai potrivite pentru cercetările interdisciplinare, fiind studiate în primul rînd de către lingviști, dar și de către geografi, istorici, sociologi, etnografi etc. E drept că și numele de persoane constituie obiect de studiu pentru cercetătorii literari (numele personajelor literare pot avea relevanță estetică, socială, culturală etc.). De altfel, numele de persoane sunt implicate în formarea numelor de locuri într-o măsură
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]