473 matches
-
de pietre, specifice pentru puterea eoliană din Colinele Tutovei. O asemenea moară a existat și în Tarnița, la punctul „Șes”, aparținând proprietarului Iftene Chirilă, situată în partea de vest a locuinței acestuia la distanța de 100-120 m de drumul județean. Etnograful Tudor Pamfile, originar din satul Țepu, județul Tecuci, remarcă: „Moara de vânt este o moară ca și cea de apă, cu singura deosebire că roata mișcată de apă este înlocuită de roata cu aripi mari ce este pusă în mișcare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
greco-catolic - iată tot atâtea repere ale vieții satului bănățean de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Pentru necunoscătorul subdialectului bănățean, limbajul pare prea încărcat de regionalisme lexicale și sintactice, dar textul rămâne perfect accesibil. Ca etnograf, B. cercetează sursele arhaice ale esteticului sau valorifică tradiția culturală a Banatului, continuând punerea în operă a principiilor Școlii Ardelene. Monografia Beregsău Mare (1996) vrea să evalueze spiritualitatea populară actuală, insistând pe folclorul muzical, obiceiurile de familie, sărbătorile creștine tradiționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
conduce de la Herder la Jakobson, pe un fir subțire care traversează două secole, plecând de la sursele gândirii naționaliste până în miezul activității teoretice din vârsta structuralistă? De trei ori, de-a lungul acestei istorii, paralelismul gramatical a articulat o poziție de etnograf cu una de teoretician. De fiecare dată când realitatea sa a fost scoasă la suprafață printr-o inițiativă folclorizantă și particularizantă, fenomenul a căpătat și o expresie generalizantă. Herder, Hopkins, Jakobson au făcut aceeași mișcare, deși au fost din ce în ce mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cazuri", sperând ca prin simpla lor reunire, oricât de depărtate ar fi contextele de origine, se va crea măcar senzația unui răspuns. Primul caz. E vorba de o utilizare a vocabularului sărăciei în domeniul folcloristicii. Încă de la primele mărturii ale etnografilor romantici, în prima jumătate a secolului al XIX-lea apare tema resturilor sau a gunoiului 54. Când se confruntă cu realitatea materiei folclorice, scriitorii simt nevoia să exprime natura ei reziduală: spre dezamăgirea lor, ceea ce găsesc la informatorii populari nu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
populară care exploatează refrenic figura mărgăritarelor prin reluarea la intervale regulate a acestui catren: Înșiră-te, mărgărite, Pe lungi fire aurite, Ca o horă luminoasă, Ca povestea mea duioasă. Basmul e frecvent evocat în epoca lui Alecsandri, nu numai de etnografi sau de culegători. Se găsește în culegerea P. Ispirescu din 1882 pe baza unei variante culese în 1876; dar apare de asemenea într-un volum de poezii la D. Bolintineanu în 1858 sau la H. Grandea în 1861 și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
P. Ispirescu din 1882 pe baza unei variante culese în 1876; dar apare de asemenea într-un volum de poezii la D. Bolintineanu în 1858 sau la H. Grandea în 1861 și apoi în volum în 1866120. Semnificația expresiei, binecunoscută etnografilor, e compozițională: motivul mărgăritelor înșirate dictează un ritm al narațiunii și al adăugării de episoade, fără limită de timp sau de lungime. "Înșiră-te mărgărite e refrenul pe care-l repetă povestitoarea de basme (care odată cu povestirea înșiră salbe de
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
personală, ne împărtășesc din propriile experiențe ale realităților lor contemporane, ne deschid porțile sufletelor lor de actori naivi ai penelului.” În anul 2008, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, redeschide porțile pentru artiștii naivi, la inițiativa referentului etnograf Margareta Mihalache, organizând o expoziție sub titlul „Frânturi de vitalitate”. Inițiativa a urmat și în 2009, prezentând pe simeze lucrări ale pictorilor naivi. Artiști naivi de ieri și de azi A Acasandrei Valentina 1963 Pictor Născută la 26 octombrie în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
pământul natal pe care l-a iubit mai mult decât orice în viață. A călătorit mult, arătând în lume adevăratele valori ale culturii tradiționale, dar de fiecare dată s-a întors în căsuța și atelierul său de la Cincu.” (Rodic Kronberger - etnograf) Suciu Sever 1924 - 1997 Pictor, sculptor Născut la data de 17 februarie 1924 în localitatea Gâmbuț, județul Mureș. Debut - 1971 Bibliografie și reprezentare grafică: Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 162, 163, 223 Szabó Francisc
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
MARINESCU, Marina (18.X.1942, București), etnograf, istoric al literaturii populare și traducător. Este fiica clasicistei Maria Marinescu-Himu (n. Himos) și a lui Constantin Marinescu, ofițer de cavalerie. A absolvit Facultatea de Filologie Clasică a Universității din București, luându-și doctoratul în 1972. După 1982 își continuă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288034_a_289363]
-
istorie, Ion Frunzetti (prezent aici ca debutant în literatură) în critica de artă, iar Lascăr Tuduciuc, în calitate de redactor al revistei „Piatra de hotar”. Interesante eseuri pot fi citite sub semnătura lui Coriolan Gheție și Valeriu Butură, ultimul afirmat ulterior ca etnograf. Printre colaboratori pot fi întâlnite numele lui Nikita Macedonski și al lui Neagu Rădulescu. În paginile revistei se mai pot citi articole despre Eminescu sau despre sărbătorirea lui Nichifor Crainic la Oradea. Nu lipsesc nici referirile la proza sadoveniană (cronică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287034_a_288363]
-
ȘTEFĂNUCĂ, Petre V. (1.IX.1906, Ialoveni, j. Chișinău - 12.VII.1942), folclorist și etnograf. A absolvit Liceul „Alecu Donici” din Chișinău și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A fost profesor secundar la Tighina, Cetatea Albă și Chișinău. A colaborat la „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Școala basarabeană”, „Sociologie românească”, „Arhiva pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
basarabene la basmul „Dănilă Prepeleac” al lui I. Creangă, 1937). SCRIERI: Folclor și tradiții populare, I-II, îngr. și introd. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, Petre Ștefănucă, „Sociologie românească”, 1942, 7-12; Iordan Datcu, Un etnograf martir, JL, 1990, 43; Iordan Datcu, Un etnograf clasic: Petre V. Ștefănucă, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Ion Sofronie, Victimă a genocidului stalinist, „Luceafărul” (Chișinău), 1996, 36; Grigore Botezatu, Din corespondența inedită a profesorului Petre V. Ștefănucă, „Revista de etnologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
Creangă, 1937). SCRIERI: Folclor și tradiții populare, I-II, îngr. și introd. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, Petre Ștefănucă, „Sociologie românească”, 1942, 7-12; Iordan Datcu, Un etnograf martir, JL, 1990, 43; Iordan Datcu, Un etnograf clasic: Petre V. Ștefănucă, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Ion Sofronie, Victimă a genocidului stalinist, „Luceafărul” (Chișinău), 1996, 36; Grigore Botezatu, Din corespondența inedită a profesorului Petre V. Ștefănucă, „Revista de etnologie”, 1997, 2; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 291; Datcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
multe sintagme pornind de la acest cuvînt, pentru a denumi realități lingvistice sau extralingvistice. Jost Trier a inițiat în 1931 studiul lexicului pe baza cîmpurilor conceptuale, precum, de exemplu, cîmpul cuvintelor care desemnează "cunoașterea", iar sugestia sa a fost preluată de etnografi și de antropologi, dar, la ei, aspectele lingvistice au devenit secundare. Lexicologia a recurs, de aceea, la cîmpurile lingvistice, a căror definire s-a dovedit însă a fi foarte dificilă, din cauza impreciziei termenului și a lipsei unei perspective clare, căci
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un articol cu larg ecou, Clifford Geertz prezintă o serie de studii de caz menite să ofere o viziune asupra problemei fundamentale a antropologiei. Tema pe care Geertz a ales-o este chiar conceptul ce stă la baza relației dintre etnograf și aspectul autohton, dar și la baza naratologiei: conceptul de subiect. După cum demonstrează Geertz, atît conținutul conceptului de subiect ceea ce definește un individ în cadrul unei societăți anume cît și proprietățile structurale ale sistemului interpersonal de referință variază puternic în funcție de contextul
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
PAPAHAGI, Tache (6.X.1892, Avdela, Grecia - 17.I.1977, București), etnograf și filolog. După ce urmează școala primară la Avdela și liceul românesc din Ianina și din Bitolia (1902-1912), face studii universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1912-1916). Profesor la Târgu Neamț (1916-1918), trece apoi la Facultatea de Litere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
MUȘLEA, Ion (29.IX.1899, Brașov - 27.VII.1966, Cluj), folclorist și etnograf. Este fiul Ecaterinei (n. Pitiș) și al lui Candid Mușlea, învățător. Face liceul la Brașov și studii universitare la București și Cluj (1918-1922). Se specializează la Școala Română din Paris (1923-1925), urmând și cursurile unor mari savanți ai vremii, între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
filologic) răzbate și din modul în care M. a alcătuit câteva ediții critice: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând (1962), Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română (II, 1966), George Pitiș, folclorist și etnograf (1968). Studiile cu caracter monografic, de folclor comparat etc., precum și articolele mai „mărunte” au ținută științifică, reprezentând fiecare o contribuție de certă însemnătate în folcloristica românească. Printre ele, remarcabile sunt La Mort-mariage: une particularité du folklore balcanique (1925), Obiceiul junilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Popp (1789-1842). La centenarul morții sale, Sibiu, 1942; Muzeul Astrei, Sibiu, 1942; Timotei Cipariu și literatura populară, București, 1964; La centenarul nașterii lui Artur Gorovei, Cluj, 1966; Noi contribuțiuni la studiul „Obiceiul junilor brașoveni”, Cluj, 1966; George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu (în colaborare cu Ovidiu Bârlea), București, 1970; Cercetări etnografice și de folclor, I-II, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971-1972; Icoanele pe sticlă și xilogravurile țăranilor români din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, introd. edit., București, 1962; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. edit., București, 1966; George Pitiș, [Studii. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Repere bibliografice: Gh. Pavelescu, Etnografia românească din Ardeal în ultimii douăzeci de ani (1919-1939), GR, 1939, 10-12; Ovidiu Bârlea, Academia Română și cultura populară, REF, 1966, 5-6; Ovidiu Bârlea, Ion Mușlea. In memoriam, „Demos” (Berlin), 1966, 2; Ion Taloș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
pensionare (1960), mai predă la gimnaziul din Hurezi și la Școala de gospodărie rurală din Măldărești (1947-1948), înapoindu-se după aceea în comuna natală, despre care, în 1958, întocmește o monografie folclorică. Ales membru de onoare în Asociația folcloriștilor și etnografilor vâlceni, participă la festivaluri internaționale. Un festival folcloric, la Bărbătești, avea să-i poarte numele. Articole, recenzii, reportaje, versuri îi apar lui B., în primul rând, în publicații din Râmnicu Vâlcea: „Viitorul Vâlcei”, „Glasul adevărului”, „Viitorul neamului”, „Muncitorul”, „Cuvântul nostru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
, Ernest (28.III.1905, Focșani - 14.XI.1990, București), etnograf, poet și eseist. Face școala primară la Brăila, iar liceul la Brăila și Tecuci. Urmează studii universitare de filosofie (1926-1929) și de literatură (secția română-franceză) la Facultatea de Litere din București, unde îi are profesori pe D. Gusti, C. Rădulescu-Motru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
împreună cu Dumitru C. Amzăr, Ion Ionică și I. Samarineanu, revista „Rânduiala”. Deși a publicat și poezie (Gând și cântec, 1939, Colina lacrimilor, 1943) și eseuri (Preludii, 1940, Îndemn la simplitate, 1941), B. s-a afirmat cu autoritate ca sociolog și etnograf. Participant la campaniile monografice organizate și conduse de D. Gusti, el practică o metodă concretă și experimentală. În studii, evită metoda comparată, considerând-o prematură. Civilizația română sătească. Ipoteze și precizări (1944) pornește de la constatarea scindării satului românesc, care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
era un bun amfitrion pentru toți cei care-i călcau pragul. Ne mândream și noi mai ales că lumea era foarte interesată de casa-muzeu, rodul muncii epuizante a întregii noastre familii. Era un fapt obișnuit să fim vizitați de către arheologi, etnografi, muzeografi, oameni de cultură și artă, ziariști, oameni de radio și televiziune... Cei care semnau în jurnalul de impresii al vizitatorilor aduceau elogii muzeului și creatorului său Costache Buraga, dar nimeni nu bănuia drama care se ascundea în spatele acestui muzeu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Istria, 1909 Karl Weigel, E Ikon Epamanikon A Op Maikon Teutsch-Neugriechisches Worterbuch. Leipzic, 1804 A.T.Laurian și J.C. Massimu, Dictionariulu limbei romane, 1871 Mihai Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, 1931 BURAGA GH. COSTACHE 1909 1999 Scriitor, arheolog, etnograf Buraga Gh. Costache pasionat cercetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, monografiei, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator, Costache Buraga este una dintre personalitățile cele mai complexe ale Dăneștiului contemporan. S-a născut la Dănești jud. Vaslui, la 2 martie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]