KorAP: Find »[drukola/base=etnografic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...105 >

2,616 matches

Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105

acesta într-o lume care nu cunoaște imobilitatea, în care - după Wolf din "Iarba roșie" - nu există, niciodată și nicăieri, o ordine ideală. Și știe mai multe decît spune.Iar scenariul continuă într-un amestec de paradoxuri tradiționaliste și zel etnografic, între oglinzi care multiplică imaginea lui nea Mitică - la infinit - prin "relatarea evenimentelor trecutului său" cu variațiuni ludice dar și "subiecte delicate, sensibile, încărcate de semnificații, care te înalță, îți aduc un plus de cunoaștere, din punct de vedere cultural

GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gradinile_suspendate_ale_exilului_roma_luminita_cristina_petcu_1329560772.html [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841

de Fier. Catalog III. Ciupage din Zona Centrală. Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Pentru studiul mai cuprinzător, care să releve și aspecte specifice ale colecției de ciupage 1, de la Muzeul Regiunii Porților de Fier, formată din piese provenite în principal2din zona etnografica Mehedinți, am propus o delimitare mai amănunțită a acesteia pe subzone și microzone. Astfel Subzona Centrală, de care ne vom ocupă în continuare,după propunerea noastră, se întinde de-o parte și de alta a axei trasate de calea ferata

M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/M_neanu_varvara_magdalena_col_varvara_magdalena_maneanu_1389253139.html [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
Vârciorova-Drobeta Tr Severin-Strehaia-Gura Motrului , cuprinzând așezările din microzonele: Valea Coșuștei de la Ilovăț în jos, Valea Hușniței, Valea Motrului de la Broșteni în jos, dar cuprinde și o parte din Câmpia înaltă a Bălăcitei de la Vânju Mare până la hotarul dinspre Dolj. Artefactele etnografice de port popular- ciupagele cuprinse în catalogul anexat, organizat în ordinea alfabetică a satelor, vor fi analizate în funcție de subunitățile geografice- microzonele din care provin după cum urmează: Valea Coșuștea : Șișești, Căzănești, Corcova, Ciovârnășani, Crăguiești, Cernaia; Valea Motrului: Florești, Broșteni, Lupșa, Meriș

M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/M_neanu_varvara_magdalena_col_varvara_magdalena_maneanu_1389253139.html [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
permite să ne facem deocamdată o imagine generală asupra aspectului ciupagului dintr-o localitate sau alta. Dintre toate satele din Zona Centrală, ca număr de piese și proveniență, cel mai bine reprezentat este satul Greci(10 ciupage). Că micro zona etnografica cel mai bine reprezentată este Valea Coșuștei, urmată de zonă de vest, Platoul Severinului, zona de vest, partea de sud a Jilțurilor 12, Valea Motrului 7 și Valea Hușnișei 5. Rămâne cercertătorului posibilitatea de a descrie materialul etnografic existent din

M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/M_neanu_varvara_magdalena_col_varvara_magdalena_maneanu_1389253139.html [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
micro zona etnografica cel mai bine reprezentată este Valea Coșuștei, urmată de zonă de vest, Platoul Severinului, zona de vest, partea de sud a Jilțurilor 12, Valea Motrului 7 și Valea Hușnișei 5. Rămâne cercertătorului posibilitatea de a descrie materialul etnografic existent din punct de vedere estetic, al ornamenticii, tehnicii decorului, compoziției decorative, cromaticii, să facă unele comparații cu piese aflate încă la deținători,4locuitori ai satelor din această subzona. Dat fiind faptul că Zona Centrală, până pe la mijlocul sec XX, a

M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/M_neanu_varvara_magdalena_col_varvara_magdalena_maneanu_1389253139.html [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574

tipice genului beletristic, ci rămâne în legătură cu marile minți românești ale domeniului, Simion Mehedinți, Vasile Pârvan etc. Captivant joc și plăcută lectură, în care ariditatea textului științific este risipită cu un simț al măsurii binevenit. Așadar, o carte în care notația etnografică glisează în narațiune cu un firesc neașteptat, fără ca latura științifică să se altereze și fără ca proza să-și piardă calitatea intrinsecă. Mai rar un asemenea caleidoscop al tradițiilor de la preistoria neamului la contemporaneitatea strictă, ilustrată prin ritualul nașterii pruncului. Citind

Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/colibele-ca-arta-arhetipala-cronica-literara-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376

din anul 1926, Facultățile de Litere și de Filozofie din București. I-a avut profesori pe Nicolae Iorga, Nae Ionescu și Dimitrie Gusti. Cu Nae Ionescu a colaborat la Cuvântul, iar cu Dimitrie Gusti a lucrat în echipele de cercetare etnografică. Între anii 1930 și 1933, Ernest Bernea a primit o bursă și s-a specializat în Sociologie și în Istoria Religiilor la Paris, iar la Freiburg (Germania) în Filozofie (unde a studiat cu Martin Heidegger). În toamna anului 1932, Ernest

ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
lui Dumitru Drăghicescu sau de cea filosofică a unor Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu sau Constantin Noica, autori care au dedus ethosul românesc din poezia cultă și populară sau din studiul limbii populare, Ernest Bernea împletește filosofia și sociologia cu cercetarea etnografică, rezultând o viziune integratoare, bine argumentată și fidelă realității concrete și spirituale a satului românesc. Apărută inițial în anul 1985, sub titlul „Cadre ale gândirii populare românești“, puternic cenzurată de regimul comunist, cartea reunește trei studii prin care sunt analizate

ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155

ritualuri prestabilite din vechime: ,, Moromeții stau sub un clopot cosmic. Drumurile mari ale istoriei trec prin ograda lor. Omul liniștit și ironic-Ilie Moromete stă totuși pe un vulcan ‚''(Eugen Simion). Romanul ,, Moromeții” este străbătut de o fascinantă încărcătură de elemente etnografice si folclorice cu funcție estetică. Satul ,,Moromeților” pare destul de solid din centru până la periferie. Așezarea instituțiilor și a caselor este realizată după o anumită ordine. Nimic nu este întâmplător.În centrul comunei se află casa lui Aristide, Banca Populară, Casa

SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
Corola-blog/BlogPost/341066_a_342395

2004); Muzeul Municipal, Beiuș - personală (2004); Expoziție aniversară S. Vulcan, Muzeul municipal, Beiuș (2003); Salonul de primăvară, Universitatea de arte vizuale, Oradea - Cetate (2002); Primăria Beiuș, Sala de expoziții, „Zilele Beiușului” - personală 2001); Galeria mică UAP, Oradea - personală (2000); Muzeul Etnografic, Beiuș, (2000); Muzeul Orășenesc, Beiuș - personală (1999); Galeria Mare, Oradea (1997); Muzeul Orășenesc, Beiuș - personală (1997); Galeria Mare UAP, Oradea - personală (1997); Sala de expoziții, Primăria Beiuș, „Ecourile Toamnei Orădene la Beiuș” 1995); Muzeul orășenesc Beiuș - personală (1995); Galeria UAP

STELA VESA. EXPOZIŢIE LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412665358.html [Corola-blog/BlogPost/341066_a_342395]
Corola-blog/BlogPost/97825_a_99117

de film documentar Anul acesta Astra Film Festival împlinește două decenii de la inaugurare, fiind cel mai vechi festival de film din România și singurul profilat pe non-ficțiune. Astra Film Festival Sibiu a fost inițiat în 1993 ca festival de film etnografic/antropologic, extinzându-și aria către documentarul creativ și devenind un eveniment de referință pentru profesioniști, pentru zona academică și pentru publicul cinefil. ----------------------------------------------- Despre Aristoteles Workshop (AW) Aristoteles Workshop (AW) este un atelier anual de film documentar în care profesioniști ai

If 6 was 9, la ASTRA Film Festival 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5949/if-6-was-9-la-astra-film-festival-2013 [Corola-blog/BlogPost/97825_a_99117]
Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220

PORȚILOR DE FIER Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Luând în considerare întinderea mare a Ținutului Argeș, delimitarea Regiunii Argeș, (1960) și a județului cu același nume (1970)1, se explică precizarea făcută de Paul Petrescu referitoare la această regiune: Argeș , zona etnografica greu de delimitat în multe privințe 2. Apreciere lasă loc să se înțeleagă, pe de o parte, ca și cercetarea istorico etnografica în diferite domenii, privind această complexă zona, în etape diferite, ca și în alte cazuri,3 s-a

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
cu același nume (1970)1, se explică precizarea făcută de Paul Petrescu referitoare la această regiune: Argeș , zona etnografica greu de delimitat în multe privințe 2. Apreciere lasă loc să se înțeleagă, pe de o parte, ca și cercetarea istorico etnografica în diferite domenii, privind această complexă zona, în etape diferite, ca și în alte cazuri,3 s-a efectuat fragmentar(șițuind anumite așezări în afara ariei de cercetare) tocmai din dificultatea a delimită zona etnografica, iar pe de altă parte, lasă

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
o parte, ca și cercetarea istorico etnografica în diferite domenii, privind această complexă zona, în etape diferite, ca și în alte cazuri,3 s-a efectuat fragmentar(șițuind anumite așezări în afara ariei de cercetare) tocmai din dificultatea a delimită zona etnografica, iar pe de altă parte, lasă loc în prezent, pentru abordări din noi perspective, care să întregească cât mai exact evoluția așezărilor și comunităților din zona respectivă 4. În cunoscută lucrare Artă Populară, din 1966, spre exemplu, autorii Paul Petrescu

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
din 1966, spre exemplu, autorii Paul Petrescu și Elenă Secoșan, delimitează centrele de olărit astfel 5 : În această această regiune ( Argeș) deosebim două grupe principale de centre: a.cele din nord -vestul regiunii 6 (care azi sunt abordate în cadrul zonei etnografice Vâlcea) și b. cele din nord estul regiunii 7 între care autorii menționează : Curtea de Argeș, Leicești, Vâlsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița. Reevaluând mai recent această împărțire a centrelor ceramice,(în 1997), Paul Petrescu, schițează o altă imagine a olăritul argeșan , având în

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
modeleze lutul, 28 și în urmă experienței acumulate în urma cercetărilor și a deprinderii acestui meșteșug, a scris un Manual de ceramică populară 29 . Toate aceste preocupări s-au concretizat, în timp, în formarea unui stil decorativ românesc, pentru diferitele zone etnografice, stil al carui farmec și specific zonal, se poate identifica azi, cu ocazia organizării diferitelor târguri anuale ale olarilor și festivaluri ale meșteșugurilor și meșterilor populari. Astfel, tema importanței conservării meșteșugului modelarii lutului nu este doar una de domeniul istoriei

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
p.16-17 2. Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Dicționar de Artă Populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.18 3. Varvară M.Măneanu, Roșiuța, în Porțile de Fier, ăn XII, nr.18, 2010, p. 9, nota 6 4. Avem în vedere zona Etnografica conturată de Paul Petrescu în Dicționar de Artă Populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.18. 5. Paul Petrescu și Elenă Secoșan, Arta Populară , îndreptar metodic, Casa Centrală a Creației Populare,, București,1966, p.162-164 6. Idem, p. 162 , În nord

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
ăn VIII, 1(14)2004, P 62-63; Titu Dinuț, Șișești, ( repere monografice), Editura M.J.M.,Craiova, 2003, p. 257-266; Ion Părtenie, Atelierul de ceramică al Școlii generale Șișești , în Șoala Mehedințiului, vol. ÎI,1977 p. 37 20. Măneanu Varvară Magdalena, Aspecte etnografice privind evoluția meșteșugurilor în comunitatea de tip tradițional și a producției de tip preindustrial din mediul urban 4. Prelucrarea lutului, ceramică, materiale de construcție, manuscris, nr.2525-20.12.2010.; idem, Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457

la care s-au consacrat mari cineaști români, cum ar fi: Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristian Mitulescu, și alții. În anul 2009 a primit din partea Academiei Române, premiul „Aristizza Romanescu”, pentru creația artistică și activitatea didactică. Începând cu documentare etnografice și continuând cu filme artistice sau tv, în toată activitatea sa a colaborat cu o întreagă constelație de stele ale actoriei românești, cum ar fi: Ernest Maftei, Ștefan Ciubotărașu, Florian Pitiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Margareta Pâslaru, George Mihăiță, Mircea

ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396319028.html [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718

comparate, integrate și interpretate, valori care exprimă cuantificat mediul natural sau viața economico-socială a comunității din care provin. Autorii se opresc pe spații ample și asupra aspectelor legate de datini și obiceiuri, munci agricole, viață, nuntă, naștere, înmormântare etc., aspecte etnografice, ocupații tradiționale, credințe despre cer și astre etc. Utilă este și galeria personalităților sau, mai bine-zis fiilor localității, care s-au ridicat din Ulmeni și au contribuit la ridicarea morală și culturală a localității. Ne este arătat un colț de

PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/constantin_dobrescu_1486949717.html [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557

tot pe valea Motrului, până la Jirov, de unde, părăsind lunca râului, apucă pe dealuri spre Urlători, Voloiac, prin pădurea Foaianfir, Bildarele, Marginea Rocșorenilor, Podul Grosului, Almăjel, Stircovița (adică în câmpia înaltă a Bălăciței n.n.), Oprișor, Drincea, Cetate (. ..) 1 Zonele și subzonele etnografice nu coincid însă cu delimitările administrative ale actualelor județe, iar în cazul nostru așezări din Valea Motrului care au făcut parte din Mehedințiul istoric se află acum în județul Gorj, căci în anul 1966, mai 24, făcându-se începutul exploatării

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
Motru, intrat după împărțirea administrativă din 1968 în județul Gorj. Pe parcurs s-au ridicat aici blocuri pentru muncitori minieri și pentru personalul administrativ, școli, unități comerciale etc.2Această situație a dus la instalarea unor goluri, pete gri în ceea ce privește cercetarea etnografică, socioumană ca și în colectarea de artefacte privind civilizația românească din aceste zone de interferență administrativă. În perioada 1975-1982, când un prestigios colectiv de cercetători a lucrat la documentarea și achiziționarea de obiecte în vederea organizării Secției de Artă Populară a

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
Marcela Popilian Bratiloveanu, în Monografia Plaiul Cloșani , detașează subzona Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, respectiv -Plaiul Cloșani, tratând-o separat 5, de restul Zonei Mehedinți, considerând subzona Dealurile Motrului, ca făcând parte din nord-estul unității etnografice Mehedinți. Mai târziu reluând tema delimitării zonelor etnografice din țara noastră, Paul Petrescu, reconsideră - Zona Mehedinți, în articolul său cu același nume din Dicționarul de Artă Populară arătând că aceasta cuprinde 6 subzone, și o descrie ca fiind diferită nu

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
subzona Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, respectiv -Plaiul Cloșani, tratând-o separat 5, de restul Zonei Mehedinți, considerând subzona Dealurile Motrului, ca făcând parte din nord-estul unității etnografice Mehedinți. Mai târziu reluând tema delimitării zonelor etnografice din țara noastră, Paul Petrescu, reconsideră - Zona Mehedinți, în articolul său cu același nume din Dicționarul de Artă Populară arătând că aceasta cuprinde 6 subzone, și o descrie ca fiind diferită nu numai ca alcătuire geografică, ci înfățișând și caractere

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
Arta Populară în Mehedinți în 1982, cercetătorul amintit subliniază în articolul său din Dicționarul de Artă Populară, Editura Enciclopedică, București, 1997 faptul că, din cauza cercetării insuficient adâncite până acum, nu toate zonele se pot prezenta la același nivel de cunoaștere etnografică.7 De aceea reluarea cercetărilor de teren cât și a artefactelor, documentelor din subzona Dealurile Motrului aflate în colecțiile de la Muzeul Regiunii Porților de Fier, Episcopia Severinului și Strehaiei, Arhivele Naționale Mehedinți,vor aduce cu siguranță date inedite privind civilizația

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]