957 matches
-
Interpretul de folclor Mihai Ciobanu, Chișinău, 2003. Culegeri: Drag îmi e să fac armata. Din folclorul taberei militare, București-Chișinău, 2002. Ediții: Tatiana Gălușcă-Crâșmariu, Ioan Nicola, Folclor român din Basarabia, Chișinău, 1999 (în colaborare cu Gh. Botezatu). Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., III, 44-45. I.D.
COLAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]
-
, Mihai (26.III.1953, Făgăraș), etnolog. Este fiul Silviei (n. Săvuleanu) și al lui Tiberiu Coman, medici. C. a făcut școala primară și liceul la Făgăraș (1960-1972), urmând apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (1972- 1976). Mai întâi profesor de limba franceză și
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
limba și literatura țiganilor din România, București, 1878. Repere bibliografice: St. Negulescu, Dr. Barbu Constantinescu, „Învățământul primar”, 1896, 11, 12; Mihai Eminescu, Articole și traduceri, îngr. Aurelia Rusu, introd. Aurel Martin, București, 1971, 190-191; Dicț. lit. 1900, 206; Datcu, Dicț. etnolog., I, 187. I.D.
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
CONSTANTINESCU, Nicolae (5.X.1941, Fierbinți, j. Ilfov), etnolog. Este fiul Floricăi și al lui Alexandru Constantinescu, învățători. După studii universitare de limba și literatura română la Universitatea din București (1958-1963), devine lector, apoi conferențiar (1990) și profesor (1995) la Catedra de teoria literaturii și folclor a facultății absolvite
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
CREȚU, Vasile Tudor (17.III.1938, Macoviște, j. Caraș-Severin - 5.II.1989, Timișoara), etnolog. Este fiul Anei (n. Grebenceanu) și al lui Arsenie Crețu, țăran. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1967). Lucrează ca reporter la Studioul de Radio Timișoara, ca asistent și apoi ca lector la Catedra de folclor a
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
de cultură: antologia de folclor transilvănean a lui J. U. Jarník și Andrei Bârseanu, REF, 1985, 152-155; Iordan Datcu, O carte a Blajului, T, 1985, 11; S. Fl. Marian și corespondenții săi, București, 1991, 82-84; Țepelea, Rememorări, 132-133; Datcu, Dicț. etnolog., I, 81-83; Dicț. analitic, I, 313-314. I.D.
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
, Lucia (30.VII.1942, Iași - 11.XII.2003, Iași), etnolog și istoric literar. Este fiica Mariei Hopu (n. Bălțătescu), profesoară de lucru manual, și a lui Ioan V. Hopu, contabil. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1965), devine cercetător științific la Institutul de Filologie
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
cu Nora Vasilescu), Formarea legendelor, introd. Petru Ursache, postfața trad., Iași, 1997 (în colaborare cu Crina Ioana Berdan), Totemismul, pref. trad., Iași, 2000. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Datcu, Dicț. etnolog., I, 70-71; Petru Ursache, Romanul comunitar, CL, 1999, 9; Petru Ursache, Fundamente mitice ale totemismului, CL, 2002, 2; Otilia Hedeșan, Totemism românesc?, O, 2002, 7. I.D.
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
București, 1970. Repere bibliografice: Petru Drăgănescu-Brateș, Viața și opera lui Ioan G. Bibicescu, Turnu Măgurele, 1938; Octav Păun, Un folclorist valoros: I. G. Bibicescu, GL, 1964, 19; Vrabie, Folcloristica, 246; Bârlea, Ist.folc., 301-303; Dicț. lit. 1900, 100-101; Datcu, Dicț. etnolog., I, 74. L.Cș.
BIBICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
6; Marcu Beza, UVPA, 197-199; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 255-258; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 97-98; Valeriu Papahagi, Marcu Beza, TR, 1993, 10, 11; Dicț scriit. rom., I, 270-272; Datcu, Dicț. etnolog., I, 72-73; Marcu Beza, DCS, 105-106. D.G., Hr.C.
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
1987, 3; Vasile Zvanciuc, Ernest Bernea, „Cadre ale gândirii populare românești”, AAF, 1987, 476-478; Iordan Datcu, Ernest Bernea într-o autobiografie, ST, 1991, 5-6; Silviu G. Totelecan, Ruptura de transcendență - o pierdere sau un câștig?, TR, 1997, 45-47; Datcu, Dicț. etnolog., I, 71-72. I.D.
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
studiul literaturii (în colaborare cu Constantin Boroianu), București, 1965; Teorie și inspirație folclorică la predecesorii lui V. Alecsandri, București, 1977. Repere bibliografice: Al. Dima, Un capitol de istorie a folcloristicii, CRC, 1977, 2; Dicț. scriit. rom., I, 283-284; Datcu, Dicț. etnolog., I, 76-77; Victor Stoleru, Ipostaze de istorie literară, București, 2002, 166-167, 169-171. I.D.
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
, Ion H. (28.I.1940, Arborea, j. Botoșani), etnolog și istoric literar. Este fiul Elenei (n. Sauciuc) și al lui Haralambie Ciubotaru, țărani. După ce face liceul la Dorohoi și, între 1961 și 1966, Facultatea de Filologie a Universității din Iași, devine muzeolog la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987; Nicolae Bot, Mihai Coman, O remarcabilă realizare a folcloristicii contemporane - Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, SLAST, 1989, 9 mai; Nicolae Bot, Ion H. Ciubotaru, „Valea Șomuzului Mare”, AAF, 1993; Datcu, Dicț. etnolog., I, 172-174; Nicolae Edroiu, „Catolicii din Moldova. Universul culturii populare”, SUB, Historia, 1999, 1-2; Iordan Datcu, Argumentul etnografic, CRC, 2000, 2; Antonio Patraș, O problemă lămurită definitiv: catolicii din Moldova și identitatea lor etnică, CRC, 2002, 11; Dumitru Pop, O
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
Romulus Vulcănescu în 1970. Am încercat în paginile de mai sus să desci- frez arti culațiile mentalității mitice care generează practicile magico- rituale de acest tip. Concluziile mele sunt asemănătoare cu cele dintr-o carte ulterioară (din 1985) a aceluiași etnolog : în retrospectiva istoriei religiilor, carnavalul e o sărbătoare ances- trală totală, anterioară creștinismului în Europa, care simbolizează „sacrul de transgresiune”, [...] în care sunt concentrate toate formele de dramatizare a timpului mitic [...]. În ansamblul lui, carnavalul reprezintă un complex ritual și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
antropogenie pe pământ, pentru că se mâncau între ei și devastau din răutate pădurile, câmpiile și animalele” (69, p. 426). Ei ar fi fost înecați pentru ca „în locul lor [Dumnezeu] să facă alți oameni mai mici și mai ascultători” (3, p. 137). Etnologul Romulus Vulcănescu (69, p. 427) a considerat că aceste legende sunt de sorginte locală, fiind generate de un „substrat mai vechi european sau indo-european al mitului care anticipează legenda iudeo-creștină a potopului lui Noe” (78). Pentru o discuție pole mică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pontifex maximus) (112). Comentând ansamblul arhitectonic de biserici rupestre des- coperit la Basarabi-Murfatlar (secolele VII-IX e.n.) - „un monument de tranziție de la incintele sacre de tipul celor promovate de mitologia daco- romană la cele promovate de religia creștină de rit bizantin” -, etnologul Romulus Vulcănescu a formulat ipoteza existenței unor confrerii paleocreștine de „călugări- pietrari” („călu gări-zidari”). Un fel de masoni, ei participau la construirea unor astfel de complexe mănăstirești și - după cum presupune Vulcănescu - aveau labirintul drept „însemn ritual sau emblemă heraldică” (69
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unei vietăți. La casele omenești nu se prea făcea aceasta, pentru că casele se făceau de regulă numai din lemn și aveau temelie mică” ; cf. Sim. Fl. Marian, Satul. Studii etno grafice, mss. BAR 4076, p. 21. Iată și părerea unui etnolog contemporan. Vorbind despre „sacrificiile umane destinate să consolideze marile edificii de cărămidă și de piatră”, Paul H. Stahl consideră că, „pentru casele de lemn, cum erau în trecut marea majoritate a caselor țărănești din România, problema consolidării construcției nu se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Nu îmi propun aici și acum să mă ocup de „dendrosophia” românească în toată complexi- tatea ei. Din perspective și cu mijloace diverse, problema a fost abordată de alți cercetători ai culturii populare, de la folcloristul Simeon Florea Marian (2) la etnologul Romulus Vulcănescu (3). Demersul meu este totuși justificat de faptul că folcloriștii și etnologii (cu o singură excepție) care s- au ocupat mai mult sau mai puțin tangențial de problema dendrolatriei în spațiul românesc nu au acordat atenție valențelor mitice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
complexi- tatea ei. Din perspective și cu mijloace diverse, problema a fost abordată de alți cercetători ai culturii populare, de la folcloristul Simeon Florea Marian (2) la etnologul Romulus Vulcănescu (3). Demersul meu este totuși justificat de faptul că folcloriștii și etnologii (cu o singură excepție) care s- au ocupat mai mult sau mai puțin tangențial de problema dendrolatriei în spațiul românesc nu au acordat atenție valențelor mitice și simbolice atribuite paltinului (arțarului) de mentalitatea populară. Aceasta în condițiile în care, după
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Vulcănescu într-o comună din județul Mehedinți, unde pasărea- suflet nu mai este figurată sculptural în vârful stâlpului funerar (simulacru arhaic al coloanei cerului la mor- mânt), ci, odată cu înlocuirea aces- tuia, în vârful crucii. Acest fenomen îl face pe etnolog să vorbească despre „adaptarea obiceiului funerar străvechi la condițiile noi de figurare promovate de confesiunea de stat în perioada feudală” (3, p. 118, vezi fotografia de la p. 121). Revenind la motivul paltin care crește purtând sufletul la cer din „colindele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adaos ulterior care s-a grefat pe ansamblul mitologic mai vast al balaurului și al relațiilor acestuia cu mișcarea stihiilor cerești” (4, p. 135). Nu împărtășesc teoria lui Traian Herseni privind „independența originară a balaurilor” în guvernarea fenomenelor meteorologice, chiar dacă etnologul se referă la „o fază arhaică” (5, p. 21). Pentru mentalitatea mitică, balaurul - principiu al Haosului - este doar unul dintre termenii unui binom cosmologic arhetipal. Celălalt termen este zeul demiurg - principiu al Ordinii -, învingător al balaurului și creator al Cosmosului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
această situație, solomonarului i s-au atribuit și o parte dintre funcțiile malefice specifice balaurului și invers, acestuia din urmă i s-au atribuit o parte dintre funcțiile bene- fice ale primului. Rămânând doar la acest nivel cronologic relativ recent, etnologul Constantin Eretescu - care a propus o tipologie a ființelor mitice românești - nu a încadrat balaurul în categoria ființelor malefice și nici pe solomonar în categoria ființelor benefice, ci i-a încadrat pe amândoi în categoria ființelor mitice benefice + malefice (11
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fantastic, solidaritate spontană cu natura etc. „Copilăria este vârsta sensibilității metafizice prin excelență” (1), observa Lucian Blaga, încercând să definească și să motiveze o anume viziune mitică asupra lumii și o anume intuiție a modelelor arhetipale, proprii psihologiei infantile. Antropologi, etnologi și psihologi au remarcat - tranșant sau nuanțat - faptul că, în unele privințe, copilăria omului repetă copilăria omenirii, cu alte cuvinte că psihologia copilului și cea a primitivului au destule puncte comune. Antropologul E.B. Taylor susținea că gândirea mitică este produsul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îngăduie o existență postumă” etc. (48). Or, toate aceste caracteristici ne îndreptățesc să credem că decapitarea a fost folosită mai ales în riturile sacrificiale. La studiul lui Ion Taloș adaug o excelentă carte a lui Paul Henri Stahl, în care etnologul prezintă foarte sistematic funcțiile rituale ale decapitării, mai ales în Europa de Sud-Est (49). Un alt argument este prezența lui Mihai în scenariul atât de sumar și cu semnificații atât de greu lizibile al invocațiilor infantile. Plecând de la un recitativ
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]