960 matches
-
a poporului. Tribunul este magistratul tribului; tribunalul este estrada pe care sunt așezați magistrații ce Împart dreptatea; tributul este impozitul Împărțit Între triburi. A atribui, a distribui, a retribui, a contribui, toate acestea sunt lucruri deja cunoscute „contribuabililor”. ν Unii etnologi evoluționiști (Morgan, 1877) și neoevoluționiști (Sahlins, 1968) consideră tribul, În cadrul căruia sfatul bătrânilor păstrează un loc important, un stadiu intermediar Între bandă și stat. Acest grup instituționalizat, ai cărui membri vorbesc aceeași limbă, au aceeași cultură și sunt legați Între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
altfel nu e interzis, în București etc.). Muncitorul român face treaba prost ca să te oblige să-l plătești din buzunar s-o facă bine. Când am avut Etica muncii... întreagă, am avut să-i fac Monicăi Heintz un singur reproș: etnolog și antropolog, nu se ocupă nicăieri de ideea că personajul nostru național, Păcală și-a lăsat gena în felul nostru de a munci. Și mai ales, nu dă glas deloc în cartea ei, regretului meu, că muncitorul român nu a
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
adăuga: ca și cea rusească, bulgărească, etc., deși e bine de observat totuși, că în interbelic lucrurile nu au stat tocmai așa. Supusă unui consemn al tăcerii de către propaganda comunistă, iar în realitate vârâtă în închisori, intelighenția românească din interbelic, (etnologi, sociologi, psihologi, și mare parte din tineretul studios naționalist înainte de marea derivă), era extrem de preocupată și de legată de "mizeria cadrului autohton". A se vedea activitatea de psiholog de întreprindere a unui savant eminent ca Nicolae Mărgineanu, în cartea de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
români, București, 1884; Spânul și omul cu barba roșie, București, 1898. Repere bibliografice: Ov. Papadima, Folclorul în periodicele lui Hasdeu („Traian” și „Columna lui Traian”), SIL, 332; Gh. Cardaș, E. Baican, DCL, I, 111-113; Dicț. lit. 1900, 71; Datcu, Dicț. etnolog., I, 52-53. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285544_a_286873]
-
povârnișul din ce în ce mai abrupt al exploziei nihiliste". (Idem., p. 244) Dar autorul consideră că nu prin spitalele psihiatrice se înlătură delirul și demența, ci, așa cum opina croatul antropozof Rudolf Steiner (1861-1925) încă pe vremea când se afla în Imperiul Austro-Ungar, precum și etnologul francez Georges Dumézil (1898-1986) (20), pe căile etico-morale și prin politica tradițională, sprijinite de credința în Veșnica Reîntoarcere a "naturii" omenești, ținând seama de zeii mitologiilor și de păstrătorii mitului (poeții, scriitorii). (Idem., pp. 246-247) Am putea să operaționalizăm aceste
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
te înveți." Se gândi o clipă la echipa ei de cercetători, cu care venise și se strădui să-i regrete. La supa de linte pe care o mâncase ultima oară, în hotelul luxos și climatizat, și la fața ciupită a etnologului cu care stătuse în restaurant. Se gândi la biroul ei, cu creioanele perfect ascuțite, așezate frumos, în suportul cu numele corporației și toate îi părură îndepărtate. Se gândi la prietena pe care-o avea în departamentul de marketing și căreia
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
Aceasta e rădăcina adevărată a funcționarismului. De aceea nu e de mirare ca într-o țară, românească înainte de Tugomir Basarab, un ardelean, Lazăr, să fie de nevoie pentru a redeștepta sentimentul naționalității. Dar ce mai la deal la vale? Orice etnolog străin, german ori francez, a recunoscnt și va recunoaște că în cea mai mare parte pătura superpusă acestui popor e neromînă. Neromînă nu cu legea civilă, nu cu dreptul public, nu cu constituția, ci cu neamul și cu obiceiurile rele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vede în localnici o altă specie, un fel de dihănii "medievale" cu care dialogul este exclus". (în Dilema). Nu știu de ce, am impresia că a scris acest text pe când se afla în străinătate. Scrie despre secularizare așa cum ar scrie un etnolog, iar România îi furnizează substanța necesară pentru a se distanța de obiectul de studiu. Reinhold Niebuhr, teolog protestant (1892-1971), autorul celebrei "rugăciuni pentru liniște". Atât de bine gândită este această rugăciune, că am ajuns să o văd citată recent într-
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
1969, 2; Bârlea, Ist. folcl., 264-266; Gheorghe Ciobanu, Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, București, 1974, 245-246; Octavian Lazăr Cosma, Hronicul muzicii românești, IV, București, 1976, 278-285; Dicț. lit. 1900, 921-922; Viorel Cosma, Muzicieni români, I, București, 1989, 401; Datcu, Dicț. etnolog., II, 287-288. L. Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
folc., 316-324; D. Macrea, Contribuții la istoria lingvisticii și filologiei românești, București, 1978, 162-183; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 234-236; [„Basmele române...”], TR, 1979, 12 (semnează Constantin Noica, Ruxandra Niculescu, Dumitru Pop, Ion Taloș, Ion Șeuleanu ș.a.); Dicț. lit. 1900, 824-825; Datcu, Dicț. etnolog., II, 236-238; Dicț. scriit. rom., IV, 436-438; Eugen Iacob, Culisele memoriei, I, postfață Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 19-27. G. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
care s-au născut, au învățat, creat și s-au afirmat în acest târg. Matei Millu, poetul. Matei Millo, actorul. Folcloristul și istoricul Arthur Gorovei, cu revista sa, "Șezătoarea", unică, irepetabilă, inestimabilă. Mihail Sadoveanu. Eugen Lovinescu. Horia Lovinescu. Filosoful și etnologul de-o factură cu totul și cu totul originală, Vasile Lovinescu a cărui operă a fost redescoperită și tipărită mai ales după 1989. Actorii Jules Cazaban și Grigore Vasiliu Birlic. Pictorul Ștefan Șoldănescu. Prozatorul de o rară finețe, Anton Holban
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ar fi posibilă regăsirea rădăcinilor trecutului sub forma unui program ideologic teritorial explicit formulat, în care să fi funcționat primatul întregii populații a țării asupra intereselor fiecărui grup național?" . Nu e deloc întâmplător faptul că, dintre istoricii, politologii, sociologii sau etnologii care iau parte la dezbaterea problemelor Bucovinei ca "model de integrare europeană actuală și viitoare" evreii subscriu fără rezerve mitului habsburgic. Chaim Frank, de pildă, analizând "aportul evreilor la cultura Bucovinei", după ce relevă că "nici nemții fasciști, nici naționaliștii români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Tocilescu și integrarea sa în evoluția preocupărilor folcloristice naționale din veacul al XIX-lea, AUI, literatură, t. XVI, 1970; Ist. lit., III, 896-904; Bârlea, Ist. folc., 310-313; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 120-129; Dicț. lit. 1900, 855-856; Datcu, Dicț. etnolog., II, 253-255. C. Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
Pop, București, 1985; Basme, cântece bătrânești și doine, București, 1989 (în colaborare cu Silviu Angelescu); Intrarea în casă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, pref. edit., București, 1995 (în colaborare cu Simeon Lăzăreanu). Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 58-73; Datcu, Dicț. etnolog., II, 149-150. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
și de altă parte desființează o școală despre care cu mândrie se poate zice că astăzi poate concură în ale învățămîntului cu oricare școală normală maghiară. Noi din parte-ne pomenim numai că maghiarii, cari după cum se știe sunt strașnici etnologi, pretind nu știm de unde și până unde că populația acestui ținut ar fi maghiară de origine. [5 august 1877] ["TELEGRAMELE AU SPUS... Telegramele au spus cumcă în vremea întrevorbirii de la Ischl amândoi împărații, cel al Austriei și cel al Germaniei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
clasei a VI-a a doamnei profesor Eugenia Drișcu, ce au cântat colinde vechi; îmbrăcați în costume populare, serioși și cu mari emoții, au încântat publicul prezent. Pe un ecran alăturat s-au derulat imagini cu aspecte de la edițiile anterioare. Etnologul Marcel Lutic prezintă în fiecare an câte o parte din vechile obiceiuri și practici. Dacă anul trecut a vorbit despre strigoi, anul acesta ne-a descris întâmplări despre noaptea premaritală, vergelatul fetelor sau ursita. Întotdeauna încântător și foarte bine documentat
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ora 17:00 - Galeriile de Artă ale Bibliotecii Județene "Gh. Asachi" organizator: Școala Normală „Vasile Lupu" din Iași, in parteneriat cu Biblioteca „Gh. Asachi” și Asociația Normaliștilor Ieșeni - despre aceste datini, ce au loc de sărbătoarea Sfântului Andrei, va vorbi etnologul Marcel Lutic de la Complexul Muzeal „Moldova" și managerul acestui proiect, prof. Maria Agapi - din program: - Colinde laice - Școala Funny English (cl.a III-a), dirijor Dorina Iușcă, - Corul de fete Strop de Ler al Școlii Normale Vasile Lupu, dirijori profesorii
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
cor ce a luat premiul î pe țară anul trecut, a dat încă o dată dovada măiestriei sale, cântând câteva prelucrări după vechi cântece bătrânești. Jocul de capre și de urși a întregit atmosfera specifică Sărbătorilor de iarnă. La fiecare ediție, etnologul Marcel Lutic prezintă câte o parte din vechile obiceiuri și practici: despre strigoi, vergelatul sau ursita fetelor. Colaborarea cu Seminarul Teologic Ortodox « Sfântul Vasile cel Mare » este iarăși un punct de atracție din proiect, deoarece viitorii teologi expun în fiecare
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
de usturoi, o putem afla chiar din denumirea sa originară, sanscritul „bhutagna” însemnând „omorâtor de monștri”, credința în virtuțile apotropaice și terapeutice ale usturoiului fiind răspândit ă în toată Europa. CUVANT DE ÎNCHEIERE LA ULTIMA EDITIE A PRACTICILOR DE SANTANDREI. Etnolog Marcel Lutic, 29 noiembrie 2007 Atmosfera din această sală e una specifică nouă, românilor, fără microfoane, fiindcă microfoanele acestea sunt o invenție modernă.Apoi strămoșii noștri, la șezători, nu-i așa, nu foloseau microfoane, așa că v-aș ruga ca această
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
instrumente de măsură și de calcul care i-au permis să confirme argumentele teoretice din Timaios al lui Platon asupra relațiilor dintre planete. Tot călătorind în lung și în lat, el ia notițe, redactează texte ca geograf, gândește ca un etnolog și reacționează ca un om interesat de tot ce vede. Gândirea lui este rezultanta unui număr la fel de mare de influențe. Școala pe care o deschide ține de materialismul democritean, fără însă a renega cosmogonia platoniciană. Ne imaginăm ce discipol problematic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
tiraniei în mod temeinic. Discursul politic al intelectualilor români din anii ’80, mai degrabă dezamăgiți decât revoltați, acuzând trădarea pactului imaginar de către regim și distrugerea culturii, developează eternele lor obsesii naționaliste și întrebările chinuitoare cu privire la salvarea identității românești. Așa cum remarca etnologul Claude Karnoouh, gândirea românească asupra istoriei „bate pasul pe loc ori de câte ori se confruntă cu violența modernității politice și economice, ale cărei beneficii naționale a căutat mereu să le încaseze fără însă a vrea, vreo dată, să-și asume exigențele îngrozitore
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Studii și documente literare”, PL, 1942, 5; Bucur, Istoriografia, 399-400; Al. Săndulescu, Centenar I. E. Torouțiu, RL, 1988, 26; Eugen Dimitriu, Petru Froicu, O scrisoare inedită către Leca Morariu despre moartea soților Torouțiu, RL, 1992, 27; Satco-Pânzar, Dicționar, 233-234; Datcu, Dicț. etnolog., III, 156; Dicț. scriit. rom., IV, 585-587; Dimitrie Vatamaniuc, I. E. Torouțiu, exeget al edițiilor poeziei eminesciene, „Bucovina literară”, 2003, 1; Liviu Papuc, I. E. Torouțiu, CL, 2003, 12. C. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
Simion Florea Marian i-a oferit informații amănunțite despre sărbătorile din Banat. SCRIERI: Topografia satului și hotarului Măidan (în colaborare cu Sofronie Liuba), cu un studiu de At. M. Marienescu, Caransebeș, 1895. Repere bibliografice: Dicț. lit. 1900, 445-446; Datcu, Dicț. etnolog., II, 5. L.Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
colaborare); Folclor din Câmpia Sorocii, Chișinău, 1986; Țăpușele, țăpușele, Chișinău, 1986; Cât îi Maramureșul..., Chișinău, 1993 (în colaborare); Răsărit-a, semănat-a, Chișinău, 1994; Lui, lui, lui..., Chișinău, 1995 (în colaborare); Cântece populare pascale, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., II, 247. Gr. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290045_a_291374]
-
Din istoricul catedrelor Facultății de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași. G. Pascu, întâiul profesor de istoria literaturii române vechi, Iași, 1975; Iorgu Iordan, Lingvistica românească între 1918 și 1944, în Istoria lingvisticii românești, București, 1978, 127-128; Datcu, Dicț. etnolog., II, 145-146; Dicț. scriit. rom., III, 638-640. D.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]