478 matches
-
simplu pe oameni la ei înșiși. În plus, există pericolul împotmolirii într-o muncă colectivă de reelaborare a dominației, la care etnologul e obligat să participe incidental sau voluntar, fără a contribui la clarificarea semnificațiilor profunde ale acesteia. Interesul abordării etnologice se situează în altă parte decât în acest joc de oglinzi. Existența însăși a acestor organizații, înmulțirea lor rapidă, precum și activitățile acestora solicită atenția etnologului. Apărută după oprirea producției de cărbune și într-o vreme în care țesutul asociativ pare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
muncii capătă sens atât prin încastrarea într-o conjunctură politică și economică globală, cât și prin articularea cu relațiile familiale, de vecinătate, sau chiar prin raporturile întreținute cu instituțiile de stat, cu organizațiile asociative, politice sau religioase etc. O investigație etnologică în întreprindere nu poate de fapt cum are tendința de a proceda etnografia spațiilor de muncă în manifestarea ei disciplinară antropologică sau sociologică să limiteze abordarea și analiza raporturilor de muncă la modalitățile interne de supunere, de organizare a întreprinderilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
modalitățile schimbătoare de producere a statutelor, a pozițiilor sociale și a raporturilor ierarhice într-o conjunctură precisă, al cărei sens este permanent interogat chiar de către cei care constituie obiectul anchetelor ei. Este așadar necesar un efort de regândire a metodei etnologice, în sens larg, încadrând-o în cât mai multe locuri de investigație. În această perspectivă, refacerea unei coerențe metodologice implică înglobarea operațiilor de sciziune și de unificare imaginare ale sensului, construite simultan pornind de la întreprindere și în afara ei, și care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interior" dragostea de artă și de pasiuni. Hennion este unul dintre puținii sociologi care au încercat această imersiune. Iată programul său: "Metoda utilizată pentru a efectua auto-sociologia muzicii constă în a analiza în detaliu munca mediatorilor ei, pornind de la observația etnologică a locurilor și momentelor decisive. Vom urca pe scenă, vom merge la concert, vom asculta discuri sau radioul, pentru a compara dispozitivele de punere în relație a muzicii cu publicul în rock și în muzica clasică...". Antoine Hennion, 1993, pp.
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Capitolul 9 Politizarea "culturalului" Politizarea culturii implică atât statul central (comandă de opere, monumente istorice, colecții naționale, mari instituții, educație artistică, diplome), cât și colectivitățile locale (politica loisir-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al "țării", reședințele artiștilor). Aceste două aspecte sunt studiate succesiv. Indicatorii politizării La nivel național Reluând cronologia activității politice, sunt propuși trei indicatori ai politizării: timpul controversei, în partide, în presă, în cursul campaniilor electorale: cultura ca miză a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
clasare, inventar sau achiziție în cazul Fondurilor Regionale de Artă Contemporană (FRAC), studiate de Pierre-Alain Four (1993), Philippe Urfalino și Catherine Vilkas (1995) sau Nathalie Heinich (1997). La fel, comisiile regionale, de tipul Comisiei Regionale pentru Patrimoniu Istoric, Arheologic și Etnologic (COREPHAE), marchează calea de parcurs (de la regiune la stat) pentru a obține recunoașterea unui bun în patrimoniul național. După Mesnard (1990), crearea comisiilor cu paritate egală (profesioniști și experți pe de o parte, agenți administrativi și funcționari de stat, pe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sunt fie neînstrăinabile, fie înstrăinabile, în anumite condiții administrative precise. În plus, puterea de a proteja este pusă în legătură cu problema proprietății intelectuale și a drepturilor de autor. De exemplu, încredințând antropologilor studiul producțiilor artizanale tradiționale din regiuni, Misiunea pentru Patrimoniu Etnologic (care face parte din Ministerul Culturii) îi obligă pe cercetători să reflecteze în același timp asupra eventualelor modalități de protejare a măiestriilor locale tradiționale (alimentare, artizanale...). Legea drepturilor de autor modifică unele dispoziții din regimul proprietății artistice din 1957 (Moulin
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
numeroase lucrări, ceea ce dovedește "fecunditatea" și "oportunitățile obiective" pe care le oferă noilor generații de cercetători (Alan Chalmers, Qu'est-ce que la science?, La Découverte, Paris, 1987, ediția I engleză, 1976). Direcția lui Bourdieu, inițiată în anii 1950 pe terenul etnologic și dezvoltată în anii 1960 în sociologia educației, ne va servi drept fir conducător. Trebuie să ținem minte că teoria sa nu are caracterul finit și închis pe care i-l atribuie unii. El însuși vorbește de o "muncă de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
un om ceva mai atent la câte se petrec va observa că niciodată vorbele nu împiedecă mersul istoric a unor puteri, preparate sute de ani pentru direcția cutare ori cutare. Fie zece conferențe după olaltă, ele nu vor schimba proporțiile etnologice din Turcia. Slavii vor rămânea în numărul în care sunt, ba vor crește, turcii vor descrește și va rămânea anomalia vie a predominărei a două milioane de otomani asupra celorlalți creștini. Neapărat că înlăuntrul statului lor vor căuta, vor găsi chiar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
celui modern; arătând apoi urme de fetișism în credințele de astăzi ale popoarelor, judecata sa prin analogie s-a dovedit a fi cu totul corectă, limpede și fără săritură. Cu această ocazie d-sa a dezvoltat o sumă de cunoștințe etnologice, încît fiecare propoziție conținea ceva nou; totodată a dovedit o cunoștință amănunțită a mitologiei populare române, a cărei analogie cu credințele populare ale altor popoare a făcut-o cu totul evidentă. Dar tocmai din cauza bogăției de cunoștințe desfășurate cu această
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
romano- bizantin. Este o trainică armătură juridică ce s-a menținut în tot timpul dominației islamice, la început prin monumentele legislative numite „nomo-canoane” și apoi prin pravilele neoficiale din limba greacă, iar mai târziu din limba slavă. În baza materialului etnologic, din sfatul satului făceau parte trei unități social- culturale de proporții reduse, care îndeplineau funcții analoage în viața satului tradițional românesc și a căror activitate era coordonată în ansamblul ei de către nucleul de bătrâni din sat cu o căpetenie numită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
noțiunile de „popor” și „națiune” constă în faptul că în cazul primeia accentul se pune pe număr, structură, distribuție teritorială și anumite caracteristici demografice, în timp ce în cazul ultimelor două sunt avute în vedere mai ales caracteristicile sociale, economice, politice, culturale, etnologice etc. footnote> este în același timp unul dintre principalele subsisteme ale economiei naționale; este de neconceput desfășurarea oricărei activități sociale, existența societății în general, făcând abstracție de colectivitatea umană. În funcție de dimensiunea teritoriului de referință, distingem: populația unei localități, populația unei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Maurice Halbwachs, dar lucrările lor păreau încă prea puțin atractive pentru studiul istoriei. Abia în anii '80 s-a conturat, în acest sens, o direcție fermă de investigare. În general, două mari tendințe au alimentat noua cercetare a trecutului: studiile etnologice și preocupările pentru așa-numitele "mentalități colective". Fără a intra în preistoria studiilor despre memorie, notăm, pe urmelor celor avizați 8, câteva dintre momentele-cheie ale fenomenului. Termenul însuși a fost impus categoric prin ofensiva istoricului Pierre Nora care lansa, din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
florală din zona respectivă, în care avea și misterioasa ,,iarbă a fiarelor “, acea iarbă care deschide lacătele numai prin simpla ei apropiere. Ce se va întîmpla cu muzeul său? Chiar dacă fiii săi au început să aibă pretenții asupra acestor bogății etnologice care este muzeul, acesta nu mai aparține fiilor săi, ci poporului român. Cînd a murit Costache Buraga, a murit ultimul trac. Ai o lacrimă în colțul ochiului. Eu nu plîng pentru faptul că a murit, cît pentru că nu a fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de viață caracteristice unei comunități, cu activitățile acesteia, cu împrejurările particulare în care sunt folosite expresiile. Lui Rush Rhees, Wittgenstein i-a spus odată că numeroasele sale convorbiri cu Sraffa l-au ajutat să privească problemele filozofice „dintr-o perspectivă etnologică“72. O perspectivă din care ideea unei forme logice comună limbajului și lumii apare de nesusținut. Wittgenstein a povestit cum a reacționat odată Sraffa la afirmația sa că o propoziție și starea de lucruri descrisă de această propoziție trebuie să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
unor aseemenea teorii”. Numărul mare de lucrări consacrate fenomenului de frustrație în literatura psihologică, îndeosebi cea apuseană, dovedește marea importanță pe care psihologii o acordă acestui fenomen în aproape toate ramurile psihologiei: normale și patologice, generale și tipologice, sociale și etnologice, judiciare și industriale, psihopedagogice etc. Toate ramurile științelor despre om sunt susceptibile de a furniza un bogat material faptic și suficiente coordonate pentru explicarea fenomenului de frustrație. Este utilă, în acest sens, schițarea unui tablou al posibilitșților de investigație oferite
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cel dintîi este optimist În exces, cel de-al doilea peste măsură de pesimist. NOTE 1. Numeroase definiții ale dualismului sînt date În lucrările lui Ugo Bianchi, de la prima ediție a cărții sale clasice Il Dualismo religioso. Saggio storico ed etnologico, L’Erma di Brettschneider, Roma, 1958 și pînă la articolul „Dualism” din The Encyclopedia of Religion, Macmillan, New York, 1987. Alte definiții se mai pot găsi În ediția a doua cărții lui Bianchi Dualismo (1983), În volumul său Selected Essays on
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
T. Berkhout and J. B. Rusell, Medieval Heresies: A Bibliography 1961-1979, Pontifical Institute of Medieval Studies, Toronto, 1981. Karlmann Beyschlag, Simon Magus und die christliche Gnosis (WUNT 16), Mohr/Siebeck, Tübingen, 1974. Ugo Bianchi, Il Dualismo religioso: Saggio storico ed etnologico, L’Erma di Brettschneider, Roma, 1958. —, ed., The Origins of Gnosticism, Brill, Leiden, 1967. —, Prometeo Orfeo Adamo: Tematiche religiose sul destino, il male, la salvezza, Ateneo & Bizzarri, Rome, 1976. —, Selected Essays on Gnosticism, Dualism and Mysteriosophy, Brill, Leiden, 1978. U
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și utopiile unui eu fragmentat, diseminat și dezintegrat în rețea, în tehnologiile bioinformatice sau în cele medical-digitale. 2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologicetc "2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologice" Diverși cercetători de specialitate au făcut legătura dintre acest tip de identitate conturată la interfața tehnologiilor informațional-comunicaționale și identitate, așa cum este aceasta formulată în discursul postmodernist (vezi cu precădere Poster, 1995; Turkle, 1994, 1995Ă. Acești cercetători țin să sublinieze ruptura
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
5. Stelarc și corpul cyborgic 83 1.6. Infomedicina 92 Capitolul 2. Identitatea la interfață: avatarul 104 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață 104 2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologice 112 2.3. Alteritate și nomadism 121 2.4. Orlan și corpul avataric 135 2.5. Virtualitatea ca virulență. Baudrillard și critica identității la interfață 142 Capitolul 3. Postumanul și corpul transgenic 149 3.1. Condiția postumană. Sinteza întrupării la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sociale prin norme de conformitate și inovație asociativ-grupală. Cercetând formele de asociere în satul tradițional românesc, noi am identificat (Neculau, 1989) apariția și dezvoltarea unor grupări specifice de solidaritate și ajutor reciproc, consemnate și analizate amplu în literatura sociologică, istorică, etnologică, psihosociologică 2. Obștea țărănească a constituit o „asociație umană” de sprijin reciproc și asistență mutuală, cu legi proprii (stăpânirea pământului în devălmășie, obiceiuri juridice specifice, participare nedeterminată la avutul obștesc), ale cărei rădăcini merg adânc în Antichitate. Satul devălmaș românesc
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Duda, prefață de Gabriela Duda, Editura Univers, București, 1988. CAILLOIS, Roger, Eseuri despre imaginație, în românește de Viorel Grecu, Prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1975. CARAMAN, Petru, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983. CARAMAN, Petru, Descolindatul în Orientul și sud-estul Europei, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită și postfață de Ion H. Ciubotaru, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1997. CARAMAN, Petru, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, Ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
2007. CIORNEI, Aurelian, La izvor de joc și cânt, Editura Mușatinii, Suceava, 2000. COATU, Nicoleta, Structuri magice tradiționale, Editura ALL, Bucirești, 1998. COJOCARU, Nicolae, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Din preistorie până la mijlocul sec. ala XIX-lea, I, Editura Etnologică, București, 2008. COMAN, Mihai, Mitologie populară românească, vol. II, Viețuitoarele văzduhului, Editura Minerva, București, 1988. DAICOVICIU, Hadrian, Dacii, Editura pentru Literatură, București, 1968. DELUMEAU, Jean, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. * * *, De sub muntele Rarău. Folclor din ținutul Câmpulungului Moldovenesc, Câmpulung
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 270. 216 Ibidem, pp. 270-272. 217 Nicolae Cojocaru, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Din preistorie până la mijlocul sec. ala XIX-lea, I, Editura Etnologică, București, 2008, p. 170. 218 S. Fl. Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic comparativ, Ed. cit., p. 299. 219 Ibidem, pp. 308-309. 220 Ibidem, p. 318. 221 Ibidem, p. 443. 222 Ibidem, pp. 487-489. 223 Ibidem, pp. 490-516. 224 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]