479 matches
-
mod spontan, încercând să regăsească semnul unor noi particularisme sau ale unui folclor reînnoit și extins la noi domenii de activitate. Multe studii etnologice țin însă de un fel de istorie a muncitorimii. Acestora li se atribuie atunci un caracter "etnologic", din moment ce îndeplinesc două condiții: se ocupă de mediile "populare", care sunt în continuare privite ca un fel de garant al culturilor locale; sunt utilizate pentru a colecta cu multă migală elemente precise, descriptive, de viață cotidiană, rituri, credințe, sărbători. Fracțiunea
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
modalităților de schimbare cedează locul unei logici de arhivare a notelor de teren, a descrierilor, a poveștilor sau a eforturilor de asamblare a documentelor risipite. O ilustrare deosebit de semnificativă a acestui fapt este furnizată de dezvoltarea fără precedent a studiilor etnologice centrate asupra temelor patrimoniului și a memoriei care apar în mod simptomatic odată cu declinul activităților industriale în cauză 89. Aceste concepții ale disciplinei tind să niveleze realul, să-l reducă prin rezumarea modurilor de inserție politică și de diferențiere economică
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
deopotrivă. Etnologul se lovește atunci de probleme metodologice delicate. Aplicarea obiectelor și metodelor etnologiei elaborate pe terenuri rurale unor spații sociale noi necesită reformulări care au făcut obiectul a numeroase disensiuni în ultimii douăzeci de ani. Unele ajustări ale demersului etnologic pot ascunde adevărate piedici intelectuale, conducând astfel la impasurile teoretice pe care le voi ilustra aici printr-un exemplu, ales în mod deliberat dintre abordările care s-au dovedit cele mai novatoare și mai puțin caricaturale. Noëlle Gérôme este o
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interoga pertinența clivajului muncitori / cadre în situația observată, a fortiori fără a examina maniera în care acesta era eventual produs în spațiul muncii, a plasat cele două mari categorii de salariați într-o relație de alteritate. Într-un fel, abordarea etnologică pe care o realizează ajunge să producă printr-un artificiu intelectual, în cadrul societății franceze, configurația colonială, deja evocată, întâlnită de etnologii britanici ai schimbării sociale. Iată unul din derapajele curente ale disciplinei. Evenimentele ceremoniale, festive, multiplele ocazii de teatralizare a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
adevărate analize comparative. Din acest unghi, demersul antropologic poate adopta ca axă centrală de problematizare modurile de înscriere a structurilor globale de dominare și de comunicare în câmpul raporturilor interpersonale, reprezentat de nivelul realității sociale în care se concretizează anchetele etnologice. Izolarea antropologiei este astfel întreținută de o serie de blocaje epistemice și de confuzii a căror depășire se dovedește astăzi necesară. Până la urmă, disciplina însăși pare să fi fost folclorizată. Este vorba desigur înainte de toate de o miză științifică internă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
simplu pe oameni la ei înșiși. În plus, există pericolul împotmolirii într-o muncă colectivă de reelaborare a dominației, la care etnologul e obligat să participe incidental sau voluntar, fără a contribui la clarificarea semnificațiilor profunde ale acesteia. Interesul abordării etnologice se situează în altă parte decât în acest joc de oglinzi. Existența însăși a acestor organizații, înmulțirea lor rapidă, precum și activitățile acestora solicită atenția etnologului. Apărută după oprirea producției de cărbune și într-o vreme în care țesutul asociativ pare
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
muncii capătă sens atât prin încastrarea într-o conjunctură politică și economică globală, cât și prin articularea cu relațiile familiale, de vecinătate, sau chiar prin raporturile întreținute cu instituțiile de stat, cu organizațiile asociative, politice sau religioase etc. O investigație etnologică în întreprindere nu poate de fapt cum are tendința de a proceda etnografia spațiilor de muncă în manifestarea ei disciplinară antropologică sau sociologică să limiteze abordarea și analiza raporturilor de muncă la modalitățile interne de supunere, de organizare a întreprinderilor
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
modalitățile schimbătoare de producere a statutelor, a pozițiilor sociale și a raporturilor ierarhice într-o conjunctură precisă, al cărei sens este permanent interogat chiar de către cei care constituie obiectul anchetelor ei. Este așadar necesar un efort de regândire a metodei etnologice, în sens larg, încadrând-o în cât mai multe locuri de investigație. În această perspectivă, refacerea unei coerențe metodologice implică înglobarea operațiilor de sciziune și de unificare imaginare ale sensului, construite simultan pornind de la întreprindere și în afara ei, și care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
brad, el era îngropat în lanul de grîu verde și ținut acolo pînă la Sîngiorz, cînd era scos și aruncat în lac sau în Fîntînă”. Exemplele se pot înmulți. Ele au fost selectate de autor din Arhiva Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectale - București și confirmă sau dezvoltă informațiile moștenite de la Gheorghe Săulescu, Teodor T. Burada și alții. Ce aspecte sunt comune sau măcar apropie cele două obiceiuri în secvențele lor ritualice constitutive? În primul rînd, data calendaristică. În multe locuri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
brad, etc. Niciodată nu se ajunge la monotonie în planul limbajului, al indisponibilității sufletești. Luarea „în „răspăr”, forma întoarsă, răsucită a unuia și aceluiași fapt de cultură, perpetuează și intensifică, în context nou, starea conflictuală, sporește virtuțile expresive, credibilitatea discursului etnologic. Să luăm ca ilustrare seria de secvențe repetitive care au apa ca materie primă și prin care s-a impus tipul de ritual consacrat sub una și aceeași titulatură, scalda. Prima variantă de scaldă e pregătită în cadrul complexului ritualistic al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
simboluri și texte specifice încadrate într-un scenariu riguros. Revine textologului să constate coerența și unitatea ansamblului. De aceea ni se par utile considerațiile de ordin metodologic din introducerea cărții, ca și din anumite capitole ulterioare. Stadiul actual al cercetărilor etnologice cere claritate în concepte, siguranță în discurs, fermitate în aplicarea principiilor metodologice. Se reține, iarăși, efortul celor doi autori de a pune în circulație un limbaj tehnic specializat, însușit din domenii diverse ale culturii, pentru a da coloratură și chip
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fi împărțite, spre cîștigul cunoașterii, în fond, cu condiția ca ele să fie concordante în linii generale. O cercetare nu o exclude neapărat pe alta, ceea ce mi se pare firesc într-un domeniu atît de complex ca acela al științelor etnologice, unde materiile se aseamănă, se interferează, uneori chiar se opun în aparență (nuntă/moarte, vară/iarnă, lumea „de aici”/lumea „de dincolo”, Eros/Thanatos), pentru a se ajusta în planurile „de adîncime”. În multe asemenea cazuri diversitatea în problematica Mioriței
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nici expansionist. Creștinismul trebuie să se propage, să catehizeze, să-și organizeze turma în afara perimetrului de origine. Nu e ușor de guvernat sufletele în lipsa imaginilor, aceste semne exterioare ale învestiturii, aceste însemne publice ale puterii. Apariția credinței personale în universul etnologic al mitului, unde omul moștenește în mod solidar zeii cetății, tribului sau zonei sale, ridica în Occident o problemă fără precedent: acreditarea. Cum pot fi făcuți oamenii să creadă în crez? Nici grecul, nici evreul nu credeau în zeii lor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
artei a debitat multă vreme o Revelație, de două ori dogmatică: prin prejudecăți și prin ignoranță. Până de curând, École du Louvre era o facultate de teologie profană. Sanctuar al unui Dumnezeu unic: Arta, substantiv singular. Prin tradiție, artele sunt etnologice sau chiar menajere, doar Arta la singular este majoră. Se țin încă, fără nicio urmă de râs, cursuri de "istoria Artei", când nimeni nu mai propune, altfel decât ironic, o istorie a Civilizației. Știm bine că articolul hotărât afișează Ideologia
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Ion Toma (n. 24 decembrie 1947, Vîrvoru de Jos, Dolj) desfășoară o bogată activitate didactică și de cercetare în domeniul lingvisticii. Obține doctoratul în litere la Institutul de Științe Etnologice și Dialectologice în 1980. Este cercetător științific la Centrul de Științe Sociale din Craiova (1971-1975), arhivist la Arhivele Statului din Craiova (1975-1976), asistent universitar (1976), lector (1990), conferențiar (1991), iar apoi, din 1994, profesor la Catedra de limba romînă a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Este și cazul numelor de locuri romînești, care prezintă aceleași caracteristici generale trasate pentru toponimie în general, dar care, examinate în amănunt, dezvăluie aspecte pe cît de greu sistematizabile, pe atît de interesante din perspectiva implicațiilor multiple de ordin socialistoric, etnologic, demografic etc. De aceea, ni s-a părut potrivit ca, în partea a doua a lucrării, să trecem în revistă numele de locuri romînești în evoluția lor individuală și de grup, ca martori ai vieții și activității oamenilor din teritoriile
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
repere lingvistice, istorice, sociale și arheologice mai precise, care să fie coroborate cu etimologia propriu-zisă. Anumite „aliniamente“ cronologice pot fi stabilite, pentru grupuri mai restrînse ori mai extinse, numeric și teritorial, în corelație și cu aspecte de istorie social-economică, demografică, etnologică etc. Astfel de stratificări aproximative au fost realizate de către toponomaști experimentați la nivelul unor localități, al vetrei unor așezări majore, al bazinului unor ape ori chiar al unor provincii istorice. Chiar dacă într-un areal mai larg sau mai restrîns nu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
oferit cadrul primar al resimțirii acestei importante potențe supranaturale. În ansamblu, cercetarea sacrului se înscrie în trei mari orientări sociologică, fenomenologică și istoriografică 15 -, fiecare având parte de propriile idei, fundamente, principii și susținători 16. Astfel, în cadrul teoriilor sociologice și etnologice au apărut primele aspecte teoretice cu privire la definirea sacrului, precum și noii termeni ai vocabularului specific acestui domeniu. Cunoscutul istoric al religiilor Julien Ries amintea conceptele de mana și totem, enunțând credința într-o "forță impersonală și anonimă, prezentă în clan și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de preanchet( rapid(. (n acest caz, observatorul nu particip( cu adev(raț la via(a mediului studiat. Cu siguran((, cea mai dificil de realizat, dar (i cea mai profitabil(, este observa(ia de teren. Purtînd amprenta tradi(iei antropologice (i etnologice, acest gen de observa(ie presupune utilizarea unor procedee reactive ((ntrevederea, interviul), nonreactive (observa(ia propriu-zis() (i cercetarea unor documente. E suficient s( amintim aici numele cîtorva antropologi (i etnologi care au desf((urat cercet(ri serioase (n domeniu: Erans-Pritchard
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
astrologie, care, pe ling( calcule (i m(sur(tori, se baza (i pe observa(ie). O reg(sim apoi sub forma observa(iei experimentale (n cadrul (tiin(ei moderne, pentru ca mai tîrziu odat( cu na(terea (tiin(elor antropologice (i etnologice s( se dezvolte sub chipul observa(iei directe de teren. (n sociologie, de(i a fost catalogat( uneori ca fiind o metod( (i tehnic( speculativ(, azi observa(ia este trecut( (n rîndul metodelor (i tehnicilor principale de lucru, ce pot
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
adânci afinități și aderențe cu rasa, cu atât înaltele lor cuceriri se comunică mai efectiv mulțimilor. Bineînțeles, o definiție a culturii se poate da având în vedere totalitatea proceselor acestora de creație, difuzare și asimilare. Acest punct de vedere însă, etnologic sau sociologic, e mai mult statistic sau cantitativ. Dar, în definiția culturii, pe noi ne interesează în primul rând calitatea spirituală a valorilor ei și aceasta ne determină să ne concentrăm atenția asupra momentului creației și asupra factorilor care zămislesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sensul spiritual al unui cadru antropogeografic dat. Toate aceste insuficiențe ale istoriei comparate a religiilor ni le demonstrează magistral etnograful W. Schmidt, în cartea sa: Originea și evoluția religiei, care e o sinteză a rezultatelor proprii și ale noii direcții etnologice. După acest învățat, socotit astăzi ca o somitate, rezultatele cercetărilor de până acum sunt greșite nu numai din pricinile semnalate mai sus, dar mai ales din pricina metodei practice. Metoda aceasta a fost stăpânită de ideea apriorică a evoluționismului, care presupunea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în viață. Am putea să amplificăm acest adevăr cu nenumărate exemple culese din religiile primitive, din cele superioare naturale și din creștinism. Fiind vorba însă de raportul genetic originar, el ne apare suficient reliefat în lumina noilor rezultate ale științei etnologice. Pentru noi însă e necesar ca acesta idee s-o verificăm cu piatra de încercare a doctrinei biblice. Se confirmă oare în Biblie ideea că Dumnezeu e colaborator la cultura umană, așa cum am văzut în monoteismul primitiv? întrebarea noastră ar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
clasificarea limbilor trebuie avute în vedere cîteva principii: 1. nu trebuie comparate decît elementele care sînt asemănătoare atît prin formă cît și prin sens; 2. pentru a proba înrudirea genetică a limbilor trebuie aduse doar argumente lingvistice, nu și argumente etnologice sau istorice; 3. comparațiile trebuie să aibă la baza un mare număr de limbi și cîteva cuvinte, asemănările cercetate fiind atît lexicale, cît și morfologice. 4. CLASIFICĂRI TIPOLOGICE 4.1. Tipologia lingvistică În contextul în care lingvisticii, la un sfert
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a propriului etnic. Caracterul ei național a rezultat din trăsăturile afirmate în acțiunea de conservare a propriei identități în contextele presiunilor permanente ale imperiilor învecinate. Caracterul național derivă din conștiința și comportamentul unei comunități naționale față de particularitățile istorice, economice, climatice, etnologice ale dezvoltării și vieții unei națiuni. Dezvoltarea societății românești a cunoscut balansul între apărarea ființei naționale și înscrierea în spiritul veacului. Modernizarea a oferit calea spre progres dar și riscul pierderii identității. Elitele românești au cheltuit aproape toate rezervele de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]