555 matches
-
Făcăoaru, Manliu și Banu au descris Însă statul ca fiind instrumentul cel mai puternic de control al comportamentului social, limitat doar de legile universale ale eredității. Conform ideilor exprimate În aceste lucrări (În special În cea a lui Moldovan), statul eugenic lua ființă ca o dezvoltare naturală a nevoilor organice ale națiunii, În epoca modernă. Eugeniștii subliniau, În același timp, necesitatea de a construi un astfel de stat pe principii raționale. Perspectiva eugenistă - În cadrul căreia organicismul se juxtapunea raționalismului, iar puterea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale naturii. Este adevărat că eugeniștii din România admirau mișcarea nazistă din Germania, dar cei mai mulți dintre ei nu erau pregătiți sau dornici să se angajeze total În susținerea ideologiei fasciste sau a organizării statului În vederea scopului unic al creării viitorului eugenic. Făcăoaru era singurul care părea hotărât să urmeze În totalitate exemplul celui de-al Treilea Reich și care și-a făcut publice simpatiile, prin acceptarea unei poziții oficiale În guvernul fascist, aflat pentru scurt timp la conducerea României. Afilierile politice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu mare ambiguitate În continuumul dintre extrema dreaptă și centru și de aceea este dificil să localizăm fiecare individ Într-o poziție foarte clară. Cu toate acestea, putem observa că eugeniștii români erau reținuți În a pleda agresiv pentru măsuri eugenice restrictive precum sterilizarea forțată și nu Își exprimau sprijinul pentru folosirea de către stat a forței ca mijloc legitim de asigurare a sănătății națiunii viitoare. De-a lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și susținerile fascismului italian și cele ale suporterilor celui de-al Treilea Reich. Eugeniștii români nu susțineau Însă violența ca instrument legitim al statului și nici rasismul ca principiu fundamental. Având În vedere ambiguitățile intrinsece În viziunea biopolitică a statului eugenic, nu este surprinzător că diferiți adepți ai ideilor eugeniste și-au Însușit și au folosit În mod diferit argumentele acestora, pentru a susține afilieri politice extrem de eterogene, de la simpatia pentru Partidul Național-Țărănesc până la cea pentru Carol al II-lea și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
precum și apariția politicii de masă, o dată cu intrarea În vigoare a sufragiului universal, masculin, după primul război mondial, au constituit factori importanți ce au influențat modul În care eugeniștii percepeau provocările modernizării și gândeau soluțiile necesare rezolvării acestora. Vârful structurii sociale eugenice era ocupat de o elită „naturală”, compusă din bărbați de etnie română, care aveau o educație superioară și o dotare biologică sănătoasă și care, În plus, trebuiau să adopte o poziție apolitică și să se specializeze În profesii tehnice. Alături de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În cea publică. Eugeniștii erau preocupați și de problema urbanizării și a impactului disgenic al orașului asupra relațiilor sociale și asupra sănătății generațiilor viitoare ale națiunii. Problema „autenticității” era, de asemenea, În centrul Încercării de a defini relațiile din societatea eugenică. Doar acei indivizi cărora li se putea dovedi românitatea veritabilă urmau să constituie coloana vertebrală a noii ierarhii. Acesta era doar unul dintre aspectele care conlucrau Într-o strategie de creare a unui nou mod de a defini identitatea națională
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
evaluăm influența unor asemenea percepții asupra conceptualizării problemelor sociale și a soluțiilor care li se ofereau. Existau În permanență tensiuni În Încercările eugeniștilor de a separa intelectualii de Întreprinzători, În două categorii sociale distincte, aflate pe trepte diferite ale ierarhiei eugenice. În ciuda acestor tensiuni Însă, eugeniștii persistau În această direcție a analizei, pentru că În joc era Întreaga recartografiere a structurii și relațiilor sociale - și, În particular, Însăși autoritatea pe care eugeniștii, ce se autodefineau membri ai intelighenției, o puteau pretinde În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
poziții pierdute În timpul războiului. Perspectiva conflictuală asupra relației dintre antreprenori și intelectuali și-a găsit ecou printre adepții eugeniei, ale căror scrieri explorau alte aspecte ale rolului intelectualilor În comunitățile naționale, regionale sau locale. La primele lor apariții, atât Buletinul eugenic și biopolitic, cât și Societatea de Mâine se raportau la intelectuali, Înțeleși ca specialiști cu educație superioară, ca public-țintă principal către care erau direcționate informațiile și analizele eugeniste specifice referitoare la problemele sociale și politice contemporane perioadei. În 1925, Iuliu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și politicienilor de profesie drept cauze ale problemelor economice și sociale ale acelor ani. Eugeniștii din Transilvania, discipoli ai lui Moldovan, erau În particular puternic atașați ideii că intelectualii dețineau cheia pentru a face cunoscute publicului larg normele și valorile eugenice. Istoria socială, politică și culturală regională anterioară anului 1918 lăsase o moștenire foarte diferită de cea a Regatului României, iar mulți intelectuali din Transilvania subliniau semnificația acestor diferențe pentru destinul prezent și viitor al regiunii. Una dintre problemele cele mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai Înalte În ierarhia politică și socială nu se desprinseseră decât foarte recent de originile lor rurale, Moldovan Însuși fiind un exemplu În acest sens. Intelectualii păreau, de aceea, să constituie grupul cu șanse ideale de a media Între prioritățile eugenice ale națiunii și masele rurale, de care erau foarte strâns legați și asupra cărora aveau o influență semnificativă, la nivelul local informal. Adepții eugeniei considerau, de asemenea, că o garanție a potențialului intelectualilor locali de a susține substanțial noua ordine
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
chiar Îngrijorător de lent, iar situația, avertizau eugeniștii, putea să creeze oricând numeroase probleme. Eugeniștii se temeau că birocrații maghiari erau Înclinați să nu prețuiască interesele sănătății națiunii române și, de aceea, nu li se putea Încredința responsabilitatea aplicării normelor eugenice. Adepții eugeniei au mers chiar mult mai departe, argumentând că birocrații care nu erau de etnie română reprezentau o amenințare disgenică directă, pentru că obișnuiau să ia În căsătorie românce, care Își pierdeau astfel identitatea națională și Întemeiau familii ai căror
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În căsătorie românce, care Își pierdeau astfel identitatea națională și Întemeiau familii ai căror copii erau asimilați etniilor maghiară sau germană și Încetau să mai fie români. Astfel, argumentele eugeniste concluzionau că straturile sociale care ideal ar fi conținut potențialul eugenic cel mai Înalt se dovedeau a fi În cea mai mare parte disgenice. Ca o soluție la această situație, eugeniștii sugerau intensificarea controlului asupra alegerilor conjugale ale angajaților din aparatul de stat și aplicarea câtorva măsuri, atât pozitive, cât și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau considerate agenți disgenici. Eugeniștii descriau cu minuțiozitate stilul de viață imoral, corupt al femeilor Înstărite, a căror existență era guvernată de principii estetice - grija pentru păstrarea formei și prospețimii corpului, preocuparea pentru evenimentele mondene -, care le Îndepărtaseră de prioritățile eugenice 13. Eugeniștii păreau să nu acorde nici o importanță faptului că femeile din clasele superioare aveau foarte puțin control juridic asupra proprietății familiei, ceea ce determina probabilitatea ca bărbații lor să fi fost, de fapt, cei care le Încurajau sau chiar le
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Întreaga nemulțumire către femeile burgheze, pe care le numeau disgenice, iresponsabile sau chiar infractoare. Cele mai multe dintre aceste acuzații indicau, de fapt, dorința eugeniștilor de a controla deciziile reproductive ale femeilor din clasele de mijloc, În Încercarea de a recupera potențialul eugenic al claselor de mijloc, care părea că se irosește, În dauna sănătății națiunii viitoare. Argumentul era familiar nu doar În cadrul mișcării eugeniste, ci și al altor grupuri reformiste din Europa Occidentală și Statele Unite, Începând cu a doua jumătate a secolului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au apărut În discursul public abia după primul război mondial și eugeniștii au jucat un rol important În construirea semnificației rolurilor de gen, pe baza atât a criteriilor de clasă, cât și a diferențelor biologice. Noua elită eugenicătc "Noua elită eugenică" După ce au atribuit intelighenției rolul de armată de „misionari”, eugeniștii au Încercat să definească atributele pe care acest grup trebuia să le dezvolte astfel Încât să reușească să cucerească poziția de vârf pe care o merita, ca elită naturală a României
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
elită naturală a României. Eugeniștii români lucrau cu o noțiune de elită bazată pe analiza geniului, elaborată de Galton la sfârșitul secolului al XIX-lea16. Eugeniștii considerau că selecția indivizilor cu calități superioare Înnăscute trebuia să constituie baza creării unei elite eugenice. O astfel de selecție urma să aibă În vedere atât sănătatea generală (lipsa patologiilor ereditare), cât și calitățile morale și intelectuale. La fel ca și Galton, În urmă cu câteva generații, eugeniștii din România considerau că vocațiile erau, În general
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unei mase de indivizi cu talente ereditare superioare și pe baza calităților lor speciale Înnăscute. În consecință, acești indivizi trebuiau să beneficieze de o educație specială și de o instruire adaptată responsabilităților pe care urmau să le Îndeplinească În statul eugenic. Problema cea mai importantă În acest raționament era alegerea acelei mase particulare de indivizi care aveau cel mai promițător potențial eugenic. Au exitat opinii destul de diverse cu privire la aspecte particulare, dar, În general, eugeniștii au căzut de acord asupra câtorva criterii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
beneficieze de o educație specială și de o instruire adaptată responsabilităților pe care urmau să le Îndeplinească În statul eugenic. Problema cea mai importantă În acest raționament era alegerea acelei mase particulare de indivizi care aveau cel mai promițător potențial eugenic. Au exitat opinii destul de diverse cu privire la aspecte particulare, dar, În general, eugeniștii au căzut de acord asupra câtorva criterii fundamentale: membrii acestei elite urmau să fie bărbați cu un nivel superior de educație, specializați În anumite domenii tehnice, de la medicină
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și despre suferința și nedreptățile trecutului, care dominau mesajele altor grupări naționaliste, precum Partidul Național-Democrat al lui Nicolae Iorga 17. Dacă luăm În considerare doar această parte a argumentelor eugeniste despre modul În care urma să fie selectată noua elită eugenică, ele nu diferă foarte mult de opiniile exprimate de majoritatea intelectualilor și politicienilor români ai perioadei respective. Noutatea conținută În argumentele eugeniste era reprezentată de punerea accentului pe necesitatea de a Înlocui politicienii de profesie din toate pozițiile oficiale, pentru că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
evidențiase potențialul disgenic al Bisericii. Ceva mai târziu Însă, el a ales să treacă sub tăcere această problemă, pentru că discutarea ei era contrară scopurilor mai pragmatice, de mobilizare printre preoții satelor a unei baze mai largi de susținere a programelor eugenice și a predării ideilor eugeniste. Educarea maselor rurale despre necesitatea de a duce o viață sănătoasă și de a lua decizii reproductive responsabile era un scop pe care Moldovan nu Îl percepea ca fiind contradictoriu cu credința creștină. El a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
credința creștină. El a repurtat chiar unele succese, obținând sprijinul unor preoți de prestigiu, care În numeroase ocazii au scris despre importanța preotului la sate, ca model și Îndrumător către o viață mai sănătoasă și mai bine ghidată de principii eugenice. Cu toate acestea, contradicția dintre valorile eredității biologice și cele ale creștinătății reprezintă, poate, unul dintre motivele pentru care mișcarea eugenistă nu a avut un ecou popular larg, pentru că la nivelul maselor, În România, dominau Încă moralitatea și credința populară
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reformarea procesului educațional, astfel Încât școlile să Își Îndrume elevii de liceu către o specializare mai practică și să Îi descurajeze să urmeze studii teoretice. Banu și-ar fi dorit să existe o selecție profesională mai riguroasă, bazată pe prerogative naționale, eugenice, și să se dezvolte o mișcare de reîntoarcere a tinerilor intelectuali către zonele rurale, care aveau nevoie de lideri responsabili și cu un nivel Înalt de educație. În opinia lui Banu, statul trebuia să preia responsabilitatea aplicării acestor măsuri, deoarece
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și eforturilor individuale. Înființarea Frontului Renașterii Naționale, la sfârșitul perioadei interbelice, pare să fi marcat victoria deplină a acestei viziuni În detrimentul celei promovate de Negulescu. Țărănimea și elanul vitaltc "Țărănimea și elanul vital" Un alt aspect important al ierarhiei sociale eugenice se referea la țărănime. Chiar dacă elita eugenică urma să fie, cel mai probabil, selectată din rândurile intelectualilor, a căror poziție socială privilegiată demonstra potențialul lor biologic și capacitatea de dezvoltare, populația rurală avea calitatea de a fi sursa cea mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la sfârșitul perioadei interbelice, pare să fi marcat victoria deplină a acestei viziuni În detrimentul celei promovate de Negulescu. Țărănimea și elanul vitaltc "Țărănimea și elanul vital" Un alt aspect important al ierarhiei sociale eugenice se referea la țărănime. Chiar dacă elita eugenică urma să fie, cel mai probabil, selectată din rândurile intelectualilor, a căror poziție socială privilegiată demonstra potențialul lor biologic și capacitatea de dezvoltare, populația rurală avea calitatea de a fi sursa cea mai sănătoasă, cu cel mai mare potențial de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Mișcarea eugenistă nu Își propunea să mențină intactă energia umană a satelor, ci să transforme țărănimea Într-o forță reală, nu doar potențială de asigurare a sănătății viitoare a națiunii. Eugeniștii Își asumaseră ca imperativă necesitatea de a direcționa programele eugenice mai ales către țărănime, nu doar pentru a permite acestei populații să Își materializeze potențialul, ci și ca să contracareze tendința aparentă de migrație către oraș și factorii disgenici cu impact crescând la sate, de la alcoolism până la tuberculoză și sifilis. O
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]