582 matches
-
a devenit membră a NATO. România este membră a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007. Liderii actuali ai României au făcut declarații publice în ceea ce privește strângerea relațiilor cu alte țări europene și, de asemenea, în ceea ce privește ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, (în special în cazul Moldovei, Ucrainei și Georgiei). Liderii români au declarat public în mai multe ocazii că se așteaptă c, într-o perioadă de aproximativ 10 ani, toate țările democratice postsovietice din Europa Răsăriteană și din Caucaz să acceadă
Relațiile externe ale României () [Corola-website/Science/304386_a_305715]
-
în zona majoritar albaneză a țării. Cu toate acestea, s-a stabilit ulterior un dialog între Uniunea Democrată pentru Integrare și partidul VMRO-DMPNE în încercarea de a discuta divergențele dintre cele două părți și pentru a sprijini aspirațiile europene și euro-atlantice ale țării. După alegerile parlamentare anticipate din 2008, VMRO-DPMNE și Uniunea Democrată pentru Integrare au format o coaliție de guvernare în Macedonia. În aprilie 2009, alegerile prezidențiale și locale din țară s-au desfășurat în mod pașnic, ceea ce a fost
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
elaborează prognoze strategice de lungă durată, note informative, evaluează tendințele dezvoltării terorismului sinucigaș și participă la elaborarea posibilelor metode de contracarare a acestui fenomen. Din august 2006 și până în iulie 2007, Vitalie Marinuța este șef secție cooperare internațională și integrare euro-atlantică în Direcția politică militară și relații externe din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Se ocupă de planificarea, organizarea și desfășurarea activităților de cooperare a Ministerului Apărării cu diferite organizații internaționale, regionale (UN, NATO, OSCE, ODED-GUAM, CIS, RACVIAC, NAMSA). În 2007, fondează
Vitalie Marinuța () [Corola-website/Science/317192_a_318521]
-
optează pentru: demisia Guvernului Sangheli, înlăturarea obstacolelor din calea reformelor agrare și deblocarea procesului de atribuire a cotelor valorice; eliberarea neîntârziata a deținuților politici de la Tiraspol; admiterea în legalitate a Mitropoliei Basarabiei, integrarea plenară a Republicii Moldova în structurile europene și euro-atlantice; introducerea religiei în școală. Congresul a reales pe Iurie Roșca în funcția de președinte al FPCD. La 19 iunie 1997 în cadrul unei reuniuni a partidelor de orientare democratică este lansată Declarația de constituire a Convenției Democrate din Moldova (CDM), semnată
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
imobiliar important). Tocmai aici intervine problema cea mai mare, aceea a aproprierii și folosirii proiectelor artistice „pentru comunitate”, care ar fi trebuit să fie „împotriva gentrificării”, exact în scopul înlesnirii procesului de gentrificare. După schemă devenită deja clasică în vestul euro-atlantic, artiștii au fost chemați să „lucreze cu comunitatea”, comunitatea urma să fie relativ „educată” (unde educată se poate citi că îmblânzita), zona devenind frecventabila pentru clasa de mijloc, ceea ce deschide posibilitatea dezvoltării diverselor afaceri. Mai mult, agenții gentrificării bifează și
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
Comerțului, în 2004 ea a devenit membră a NATO iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană. Liderii României postdecembriste au făcut declarații publice în ceea ce privește strângerea relațiilor cu alte țări europene și, de asemenea, în ceea ce privește ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, în special în cazul Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Liderii români au declarat public în mai multe ocazii că se așteaptă ca într-o perioadă de aproximativ 10 ani, toate țările democratice postsovietice din Europa Răsăriteană și din Caucaz să acceadă
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
Covrig Roxana Analistul Cozmin Gușă opinează că la Vilnius este un joc de “megaputere”, unde “un mare învins este Uniunea Europeană”. "Eșecul UE de a reuși să atragă în siajul euro-atlantic țări ca Ucraina sau Armenia este unul major și care schimbă datele problemei pe această falie care, până în acest moment, părea să fie pe Prut, din acest moment pare să se mute pe Nistru, ceea ce într-un limbaj geopolitic înseamnă
Gușă, despre Vilnius: Un mare învins este Uniunea Europeană by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/59199_a_60524]
-
adăugat: "Învingător, premiantul clasei, este Moldova, dar alți doi câștigători pe spatele premiantului sunt Federația Rusă, în relația cu Ucraina pe care a reusit să o păstreze în siajul euro-asiatic, și România, care reușește să atragă Moldova pe acest parcurs euro-atlantic și are dreptul de preempțiune asupra lucrurilor subtile care se vor întâmpla acolo. De aici și această concurență între primii oameni în stat de a merge la Chișinău".
Gușă, despre Vilnius: Un mare învins este Uniunea Europeană by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/59199_a_60524]
-
una dintre cele mai noi, inovatoare și des invocate curente teoretice uzitate pentru a înțelege relațiile internaționale și a progresa în cercetarea lor. Popularitatea lui a devenit atât de mare în cercurile academice ale relațiilor internaționale, mai ales în spațiul euro-atlantic, încât adeseori conceptele sale, limbajul său și maniera sa de a concepe o agendă proprie de cercetare s-au banalizat, devenind o modă care se insinuează chiar și în discursul politic. Nu este primul fenomen de acest tip, interdependența complexă
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
pe care apoi le asimilează în propriul univers interpretativ. Individualizări și programe instituționale În virtutea celor de mai sus, tranziția postcomunistă se prezintă pe scena socială în două registre distincte: unul al „programelor instituționale”, care vizează dezirabilitatea dezvoltării și a integrării euro-atlantice a țării, celălalt al unor manifestări cotidiene, în mare parte individuale, care uneori se abat de la normativitatea dominantă și chiar riscă să blocheze realizarea proiectelor naționale de bunuri publice sau colective, pentru ca alteori să-și creeze propriul univers de semnificare
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
încât să se afle în relații de corespondență cu aspirațiile și opțiunile individuale, cu strategiile de viață individuală care sunt practicate cotidian. Rațiuni evidente pot fi invocate în acest sens. Primele două programe instituționale menționate anterior (dezvoltarea capitalistă și integrarea euro-atlantică) sunt atât de asemănătoare în proiectare și aplicare, încât aparțin de fapt aceluiași „program instituțional”, de tip birocratic și clasic, prin care se urmărește inducerea unei raționalizări transformatoare, însă cu rezonanțe prea îndepărtate de viața individuală efectivă. Trebuie să admitem
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de un loc unde generații întregi de studenți s-au adăpat de la izvoarele tradiției intelectuale și culturale americane. Nu am ales întâmplător acest loc pentru că ARD, spre deosebire de USL își asumă deschis și cu foarte multă onoare apartenența României la spațiul euro-atlantic", a notat Mihail Neamțu Inaugurarea sediului de campanie al ARD a avut loc, duminică, în fosta bibliotecă a Ambasadei SUA la București din Strada Dumbrava Roșie nr. 10.
ARD decontează 30.000 de euro pentru sediul de campanie () [Corola-journal/Journalistic/41431_a_42756]
-
reprezentanți ai modernismului înalt, între care Derrida, Gilles Deleuze, Michel Foucault, Baudrillard, Nancy, în Franța, Gianni Vattimo, în Italia, Jürgen Habermas, în Germania, Richard Rorty, în America ș.a." (op. cit., p. 74). Deși mediatizat puternic prin scandal și diversiune, focul postmodernist euro-atlantic s-a stins foarte repede, fapt confirmat și de născătorul fenomenului, în 1986 și 1988, prin două cărți în care preciza că "el nu este groparul modernității". Cu toate astea, mai ales în România, și, după 1989, nu numai în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
denumirea generică „Balcanii de Vest”, ca urmare a conflictelor militare sângeroase care au marcat sfârșitul statului iugoslav. Orizontul de așteptare al Balcanilor de Vest este același ca și cel al țărilor din regiune în anii ’90, anume integrarea în structurile euro-atlantice. V Valori ale dezvoltării sociale: echitate și justiție socială - Gabriela Neagu Dezvoltarea socială (vezi dezvoltare socială) este un proces complex de schimbare economică și socială care are în centrul ei un sistem de valori fundamentale: egalitate, echitate, eficiență, justiție socială
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de stat să contribuie indirect la finanțarea campaniilor sub pretextul unor workshop-uri inocente. SORIN BOCANCEA Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană. Poziționări politico-ideologice După căderea comunismului, în spațiul public românesc a apărut o temă nouă: integrarea în structurile euro-atlantice. Nu a existat o unică poziționare a partidelor politice față de ideea europeană sau de obiectivul integrării europene. Pentru a înțelege aceste raportări, consider că este necesară o abordare perspectivistă, în sensul mannhemian, care să ne permită depășirea unei simple inventarieri
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
depăși scopul și cadrul acestui eseu. Aici și acum, am exprimat doar urgența și cerințele minimale ale unei anumite opțiuni epistemologice, culturale și politice. O opțiune pentru acele valori și principii ce s-au decantat în complicata istorie a civilizației euro-atlantice, originată în spiritualitatea iudeo-creștină, filosofia clasică elenă, dreptul civil și res publica romană. De fapt, prin paradigma părților și a întregului, conceptul ideologicului "bine temperat" și testul rezonabilității politice, pledez pentru o politică a decenței și măsurii. O asemenea politică
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
privind compoziția politică și dinamica formulelor de guvernare și a câmpului opoziției. În al treilea rând, date privind contextul socioeconomic, obiectivele guvernelor în materie de politici publice, cerințele organismelor internaționale în procesul tranziției postcomuniste (FMI, Banca Mondială) sau al integrării euro-atlantice (UE, NATO). Toate acestea sunt extrase atât din surse primare, cât și secundare. Baza de date cu legile adoptate 4 și procesul lor legislativ este creată integral din date disponibile pe site-ul Parlamentului. Datele privind compoziția politică a câmpurilor
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
că situarea pro sau contra ideii europene trebuie urmărită pe două categorii de mesaje: explicite și implicite. 1. În cazul mesajelor proeuropene, urmează a fi identificate: a. Mesaje explicite: i. declarații ale liderilor de partid cu privire la necesitatea integrării în structurile euro-atlantice; ii. explicarea avantajelor și a costurilor integrării; iii. desolidarizarea față de mesajele și actele politice anti-europene. b. Mesaje implicite: i. demersuri diplomatice pentru dezvoltarea relațiilor cu statele occidentale; ii. măsuri de realizare a unei bune vecinătăți (în special cazurile Ungariei și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mesajele și actele politice anti-europene. b. Mesaje implicite: i. demersuri diplomatice pentru dezvoltarea relațiilor cu statele occidentale; ii. măsuri de realizare a unei bune vecinătăți (în special cazurile Ungariei și Republicii Moldova); iii. măsuri de sprijinire a acțiunilor structurilor de securitate euro-atlantice; iv. măsuri ce vizează respectarea angajamentelor față de UE, NATO și alte structuri politice și de securitate la nivel regional și euro-atlantic; v. demersuri pentru afilierea partidelor la familiile politice europene. 2. În cazul mesajelor antieuropene, identificăm: a. Mesaje explicite: i
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a unei bune vecinătăți (în special cazurile Ungariei și Republicii Moldova); iii. măsuri de sprijinire a acțiunilor structurilor de securitate euro-atlantice; iv. măsuri ce vizează respectarea angajamentelor față de UE, NATO și alte structuri politice și de securitate la nivel regional și euro-atlantic; v. demersuri pentru afilierea partidelor la familiile politice europene. 2. În cazul mesajelor antieuropene, identificăm: a. Mesaje explicite: i. mesaje explicit antiintegraționiste cele lansate de partidele naționaliste extremiste și de moștenitoarele politice ale PCR, care au invocat ca argumente valori
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
facă pentru ei. Ele participă la vot, dar important este faptul că vor reacționa la mesaje care le vin în întâmpinarea proiecțiilor și atitudinilor lor față de autoritate. Cu acești oameni a parcurs România tranziția și drumul spre integrarea în structurile euro-atlantice. Cu politicieni formați la mai multe școli: a național-comunismului, a politicii interbelice și a scrierilor intelectualilor ce au aderat la mișcările extremiste în perioada interbelică. În anii '90, au început să fie publicate lucrări ale unor autori trecuți la index
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
patriotism de paradă, denunțându-se ceea ce se recunoscuse prin tratat. În afară de faptul că aceste comportamente dădeau autorităților de la Chișinău și sprijinitorilor lor de la Moscova prilejul de a acuza România de amestec în treburile interne, ele periclitau statutul României în raport cu structurile euro-atlantice, deoarece inducea ideea necesității încălcării principiilor de drept internațional în scopul refacerii României Mari (Andreescu 1996, 16-17). Or, este de notorietate sensibilitatea NATO și UE față de problemele teritoriale și față de politicile de bună vecinătate ale statelor aspirante la statutul de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
țara" s-a petrecut spolierea avuției naționale de către noii capitaliști autohtoni. Indicarea inamicului din afară a reușit să distragă atenția de la actele inamicilor dinăuntru. Ca notă generală, putem spune că ideea europeană (cu nucleul ei aplicat, cuantificabil integrarea în structurile euro-atlantice) a fost un element important pentru strategiile partidelor politice, indiferent de poziționarea acestora (pro sau contra). Dar, ea a fost în cea mai mare parte a timpului lăsată în plan secund, făcându-se paradă cu ea doar atunci când se intuia
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
evenimentul ce s-a desfășurat pe 26 ianuarie 1994, când România a fost primul stat care a semnat Parteneriatul pentru Pace cu NATO. Începând cu acest an, se constată o intensificare a activității Președintele Iliescu în sensul integrării în structurile euro-atlantice, prin participările la diferite întâlniri din cadrul instituțiilor europene unde susține discursuri în care reiterează hotărârea României de a se integra în UE (Iliescu 2003, 201-202). Dar, mesajul proeuropean nu a fost singurul în această perioadă: "primii doi ani ai mandatului
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
schimbare la față" pentru a convinge atât electoratul cât și cancelariile europene de faptul că venirea la putere după alegerile generale nu ar fi însemnat o întoarcere în istorie, ci o continuare a reformelor economice și a politicii de integrare euro-atlantică. În acest scop, partidul a inițiat acțiuni precum: vizita unei delegații conduse de Adrian Năstase în Marea Britanie, la invitația Forreign Office-ului, întrevederea lui Năstase cu Bill Clinton cu prilejul participării la lucrările Convenției Partidului Democrat din SUA, mesajele prooccidentale
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]