1,035 matches
-
magice ale tech-urilor interbelice și ale high-tech-urilor postbelice au făcut viața din ce în ce mai comodă, apropiind spectaculos recucerirea Edenului pierdut. În anii ’50, ororile conflagrațiilor mondiale au fost uitate și eforturile de reconstrucție și-au dat roadele. Oamenii - cel puțin în spațiul euroatlantic - au început să trăiască din ce în ce mai lejer. Începând de prin anii ’60-’70, viața grea a generațiilor anterioare era de neimaginat. În anii ’70-’80, nici cea mai modestă gospodină nu ar fi conceput să trăiască fără televizor color, robot de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
relativ distincte. Etapa premodernă - între 1918 (anul apariției cărții lui Bobbitt care a dat numele științei) și 1945 (încheierea celui de-al doilea război mondial). Este era de avânt industrial și de afirmare a managementului centrat pe obiective în spațiul euroatlantic. Filosofia pragmatică americană a fost adoptată de țările Europei Occidentale, care au folosit resursele coloniilor lor pentru o dezvoltare economică spectaculoasă. Fabrica, uzina, întreprinderea productivă în general a devenit instituția centrală a vieții. Ideea de muncă eficientă, raționalizată a căpătat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricula „transdisciplinare”, „holiste”, „integrate”, „totale” etc. dacă nu idealul Kalokagathiei și al „omului desăvârșit” sub porunca socratică meléte thanatou? Este curios că gândirea postmodernă nu și-a „înfipt” rădăcinile în această rodnică glie din care s-a zămislit întreaga civilizație euroatlantică. Probabil că au existat două cauze. Prima a fost raționalismul funciar al vechilor eleni, repudiat de gândirea postmodernă. Apoi, aspirația acestora către erudiție, care, odată cu multiplicarea explozivă a cunoașterii în secolul XX, nu mai părea realistă. 1.5. Ultramodernismul și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stinsă în Paleoliticul mijlociu, în urmă cu circa 100000 de ani)3. În perioada interglaciară amintită, lumea a fost cucerită de primul homo autentic: „Omul de Neanderthal”, Homo sapiens fossilis 4. El a creat cultura musteriană (răspândită în tot spațiul euroatlantic, inclusiv la noi, la Ohaba Ponor, Baia de Fier și în Munții Gorjului). El învăța să făurească topoare de mână cu care vâna mamuți, rinoceri, reni, urși de peșteră și, foarte probabil, semeni. Viața în hoardă îl obligă la asimilarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
practică a asociat și un hidden curriculum care permitea promiscuitatea sexuală, mai ales incestul (matern, patern și fratern)7. Spre sfârșitul Mezoliticului însă, s-a impus interdicția incestului care, în Neolitic, a fost abolit de către toate comunitățile sedentare ale spațiului euroatlantic. Această abolire s-a realizat exclusiv pe baza unei educații morale severe impuse de zei masculini, absoluți și autoritari, precum Iehova ebraic. (Dar Zeus Olimpianul al grecilor nu era o divinitate a interdicției incestului, ci, ca ucigaș al infantofagului său
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricula ale umanitățiitc "2.2. Primele curricula ale umanității" Chiar de la primele civilizații ale Antichității putem vorbi despre ceea ce numim astăzi curriculum formal. Ne vom restrânge la școlile antice din spațiul geografic și cultural în care s-a zămislit civilizația euroatlantică. 2.2.1. Curriculumul e-dubbatc " 2.2.1. Curriculumul e‑dubba" E-dubba sumeriană este, foarte probabil, cea mai veche școală a civilizației umane. A apărut în urmă cu circa șapte milenii, pe lângă templu, ca „școală de scribi”. Era bine organizată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
făceau toți elenii, ci pe tetraktys, adică pe esența divinității 50. Acest delir bazat pe „numere perfecte” s-a extins și în explicarea celorlalte aspecte ale vieții și ale lumii 51. Este „scânteia matematică” ce a aprins vâlvătaia marii culturi euroatlantice, conferindu-i un optimism bizar care nu s-a mai stins niciodată și care nutrește și astăzi încrederea aproape orbească în virtuțile științei și tehnologiei bazate pe demonstrația matematică. Dar primul care a căzut victimă acestei mistici ispititoare a fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
erorile, greșelile de raționament, plăsmuirile, „falsul”, în general. 20. Sublinierile din textul platonic îmi aparțin. 21. Gnoti seauton (gnoti seauton = „Cunoaște-te pe tine însuți!”) este vestitul imperativ paideutic socratic, prea puțin respectat de-a lungul întregii istorii a civilizației euroatlantice. Îl redescoperim în secolul XXI? Ironia? Poate ironia sorții! Căci Theaitetos, evocat acum de Platon, a murit fără a putea împlini îndemnul socratic. Dar era oare mort cu adevărat defunctul Theaitetos? Capitolul IVtc "Capitolul IV" Curricula akademic și isocratictc "Curricula
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
absolută a curriculumului ca paideia" Expresia paideia înseamnă, la Platon, pur și simplu „educație”. El i-a conferit semnificații mult mai profunde, epistemice și antropogonice, probabil inspirate de pitagoreici, pe care nu le mai regăsim nicăieri în civilizația și cultura euroatlantică. Avem de a face cu o fundamentare absolută, valabilă pentru întemeierea oricărui curriculum educațional. Ea are drept concept central adevărul și consideră cunoașterea un proces esențial al formării umane, conceput ca autocunoaștere și autodefinire de sine. Înțelesul filosofic al conceptului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
136. Capitolul Vtc "Capitolul V" Enkyklios paideiatc "Enkyklios paideia" 5.1. Curriculumul supremtc "5.1. Curriculumul suprem" Aceasta este marea creație curriculară a Antichității și, poate, a tuturor timpurilor - în orice caz, și a vremurilor noastre, când, în întreg spațiul euroatlantic se redescoperă, cu uimire și speranță reînnoită, virtuțile „educației circulare”, „de toate zilele”, „de-a lungul întregii vieți”. Este soluția așa-numitei perioade eleniste. Dar nu este o creație exclusivă a acesteia - se decantase în frământatele veacuri anterioare ale civilizației
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cele „șapte arte liberale”? Nu el a fost creatorul acestei capodopere pedagogice, dar Alcuin este cel care a valorificat-o într-o manieră atât de eficientă, încât putem spune că întreaga istorie ulterioară a educației, culturii și civilizației din spațiul euroatlantic a rămas marcată de amprenta alcuiniană. A fost, probabil, una dintre acele „șanse astrale” pe care istoria le oferă, câteodată, minților geniale. Alcuin a beneficiat de sprijinul lui Carol cel Mare și de înțeleptul sfetnic al acestuia, Eginhard (770-840)2
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca un demon - fantoma nemuritoare a lui Alcuin din York, care ne-a smuls din armonia lui enkyklios paideia și ne-a damnat să trăim într-o „genune culturală” care se adâncește mereu și din ce în ce mai vertiginos. Se va scinda lumea euroatlantică în două „rase culturale” sau, dimpotrivă, se va reintegra într-o unică și mare cultură globală? Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Alcuin (Flaccus Albinus Alcuinus, 730-804) fusese elev și, mai apoi, director al renumitei școli ecleziastice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui se află în opera postumă, pierdută și regăsită doar de câteva decenii. Pentru teoria generală a curriculumului, toată opera comeniană este semnificativă; însă ideile, realmente revoluționare, care ar fi putut întemeia un curriculum universal, apt să evite „prăpastia culturală” euroatlantică, se află în această operă ostracizată și cunoscută mult prea târziu. Comenius era un „iluminat”; el a reușit să vadă dincolo de încrâncenarea dintre știință și credință care se desfășura în vremea sa și să propună o soluție care ar fi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În prezentul capitol analizăm momente și realizări semnificative ale acestei perioade frământate, dar fructuoase pentru școală și educație. 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicitetc " 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicite" În prima jumătate a secolului XX, spațiul educațional euroatlantic a fost marcat de pragmatismul american și în special de gândirea economică a lui Frederick Taylor 1. Două cuvinte magice - management și efficiency - au generat o atmosferă culturală greu respirabilă de către omul declarat „bun de la natură” de J.-J. Rousseau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și ale destinului solitar ale fiecărui learner, ca personalitate în devenire. Influența modelului lui Tyler a atins apogeul în perioadele de reformă educațională majoră. Deceniul al șaptelea al secolului XX a impus „Raționalul lui Tyler”, determinând lumea educațională a spațiului euroatlantic să considere că a fost găsit deja panaceul rezolvării tuturor problemelor acestei lumi. La debutul secolului XXI însă, el a fost declarat defunct și nimic nu pare a fi mai eronat în noile reforme educaționale - precum cea românească - decât a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Experience, McCutchan, Berkeley, 1979. 13. Lucrarea lui C. Marsh Key Concepts for Understanding Curriculum (Falmer Press, Londra, 1992) este una dintre cele mai complete și mai clare sinteze realizate în secolul XX în legătură cu frământările teoretice privind optimizarea curriculumului în spațiul euroatlantic. 14. Vezi nota apreciativă de mai sus. 15. Hilda Taba poate fi considerată cea mai proeminentă personalitate a teoriei curriculumului din a doua jumătate a secolului XX. S-a evidențiat mai ales prin implicarea în reformele educaționale derulate în mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățării în direcția unor obiective predefinite și clasificate în taxonomii pedagogice. Deși au fost supuse unor critici postmoderniste virulente în ultimele decenii, curricula moderne sunt încă vii și se află la baza multor reforme educaționale care se desfășoară în spațiul euroatlantic. Autorii lor au aspirat și au reușit să le confere o anumită unitate epistemologică și praxiologică, ceea ce permite abordarea lor într-o manieră sistematică și sintetică, extrem de utilă tuturor celor implicați în proiectarea modernă și managementul științific al schimbărilor curriculare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care orice educator cu experiență o cunoaște foarte bine. Interacțiunile dintre curriculumul explicit și hidden curriculum constituie una dintre cele mai dramatice și mai puțin cercetate probleme ale educației românești actuale. Dar ea afectează primejdios educația din toate țările spațiului euroatlantic la început de mileniu. Este semnalul de alarmă dat în ultimul deceniu al secolului XX de către teoreticienii postmoderni. Această evoluție va fi analizată în capitolele următoare. 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentătc "12.3. Optimizarea curriculară modernă\: o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scolasticii și magistrocentrismului, de cel american, influențat de pragmatism, eficientism și progresivism. Există însă o „coloană vertebrală” a oricărui curriculum? Majoritatea teoreticienilor moderni consideră că da. (Dar nu și cei „postmoderniști”.) Într-adevăr, cel puțin în ceea ce privește curricula moderne din spațiul euroatlantic, pot fi identificate minimum trei categorii de elemente care „populează” câmpurile formării umane: a) elemente de continuitate culturală, impuse de tradiție; b) elemente care pot fi considerate valori universale și eterne ale umanității; c) elemente culturale achiziționate de contemporaneitate și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin dezvoltări ale unor școli tehnice și practice cu curricula preponderent realist-practice. Desigur, distincțiile de mai sus nu sunt absolute, dar pot sugera sursele unor diferențe de viziune asupra construirii curriculumului și a alegerii câmpurilor de formare în spațiul paideutic euroatlantic. Este un lucru cert că nici una din aceste orientări nu a neglijat total valorile celeilalte și că distincția s-a estompat aproape complet în ultima jumătate de veac. O dovedește felul în care unii teoreticieni americani tratează de mai multă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În locul ei a apărut comoda societate tehnologică a „gulerelor albe”, „managerilor”, „experților” și „operatorilor”. „Exploatarea omului de către om” s-a diluat în „societatea de consum”. La mijlocul deceniului, o mulțumire leneșă părea că se așază paradiziac peste toată populația din zona euroatlantică. „Lupta de clasa” teoretizată de Marx a încetat pentru că nu mai erau „clasele sociale” bine delimitate, iar sindicatele și-au pierdut rostul și forța pentru că nu mai aveau pe cine să reprezinte și nu mai aveau nici chiar membri. La
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
uraganelor din deceniul următor. Feeria prezentului a fost întreruptă chiar spre sfârșitul anilor ’70. Ar fi exagerat să susținem că totul a început în 1977, când țările exportatoare de petrol au luat decizia de a dicta, în comun, prețul prosperității euroatlantice. Până atunci petrolul fusese aproape la fel de ieftin ca și apa. Decizia țărilor exportatoare de petrol de a scumpi barilul a luat prin surprindere nu numai SUA și țările Europei Occidentale, ci întreaga lume. S-a declanșat așadar o criză mondială
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stezică și un dinamism debordant alimentează însă cercetările curriculare postmoderne, întreținând credința noastră în principiul suprem al educației - optimismul. Imperiul stăpânit actualmente de gândirea curriculară postmodernă este vast, diform și în continuă expansiune; generat în anii ’80 în inima civilizației euroatlantice, pare să-și fi uitat originile și granițele, scrutând spre zări care se confundă cu limitele „satului global”. Spațiul și timpul gândirii postmoderne s-au relativizat, pierzând certitudinile conferite de reperele gândirii moderne. De aceea este greu de anticipat unde
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vom asculta „simfonia destinului” interpretată de știința curriculumului ca meșteșugită artă (techné) a predestinării. Cel care scrie aceste rânduri speră, căci în babilonia teoretică de astăzi presimte resurecția eutimică a paideia, după milenii de surghiun la care civilizația și cultura euroatlantice o condamnaseră. În cele ce urmează descriem, pe scurt, atmosfera în care se desfășoară marele shift curricular postmodern, panorama explorărilor, înfruntarea paradigmelor și unele aspecte semnificative pentru evoluții pozitive. Ne rezervăm dreptul de a reveni cu detalii pentru a completa
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirea hiperrațională nu a apucat încă să stabilească noi repere pentru înțelegerea și trăirea noii realități a lumii. Percepem, difuz, doar conturbatio mundi, zbuciumul zilnic al lumii în care trăim. La sfârșitul celui de-al doilea mileniu creștin, frământările civilizației euroatlantice cu privire la destin s-au amplificat exploziv. Speranțele s-au multiplicat până la paroxism, iar spaimele s-au cristalizat în paranoia. Am evocat în cartea mea Mitul lui Chiron (2001)4 metamorfozele acestei mentalități paradoxale care se nutrește, în mod egal, cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]