7,893 matches
-
paralel cu zigzagul întîmplător al făgașului filozofiei. Filozofia e speculație lingvistică în încercarea de a dovedi niște premise pe care nu filozofia ți le poate da, ci religia sau, în zilele noastre, știința și politica. Odată se spunea că în Evul Mediu filozofia a fost desconsiderată, fiind adusă în starea umilitoare de slujnică a teologiei. Această stare ancilară era dovada irefutabilă a deprecierii pe care obtuzitatea teologică o impusese unei filozofii nobile și avide de cunoaștere. În realitate, cei care arătau
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
așa s-a și întîmplat. Simbolistica medievală (și din orice altă epocă) e independentă de gramatică. Sau, poate, licornul e hermafrodit. Nu pare cu totul imposibil, deși n-am studiat în profunzime și exhaustiv legendele licornului, licornei. Însă știm că Evul Mediu nu este numai romantic, ci și abisal-pervers. În ceea ce privește traducerea românească a (titlului) romanului, lucrurile stau, aparent, mai simplu. Inorog, licorn sau unicorn, toată seria sinonimică este de genul masculin. E drept că, din cînd în cînd, livresc, sub influența
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
alegoric pe care, cam pe la 1490, Leonardo l-a făcut Ceciliei Gallerani. Absolut întîmplător, tot atunci plasează și Tracy Chevalier acțiunea cărții Doamna și licornul. De altfel, tot cam de pe atunci consideră experții că datează și seria celor șase tapiserii. Evul Mediu întîrziat și Renașterea la apogeu pot coexista; de altfel, nu e nicidecum singurul exemplu în acest sens. Doamna cu hermina reprezintă bustul unei tinere frumoase, care ține în brațe, în dreptul inimii, ca pe un prunc, o hermină - animal alb
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
luptă care aspirau la continuitate, dar o și asigurau totodată, si care, datorită acestui fapt, au intrat într-un raport fructuos și dinamic cu statul, deci cu acea formă politică de organizare care a început să se dezvolte spre sfârșitul Evului Mediu simultan cu națiunile". Astfel de forme de solidaritate vizează și Hobsbawm 27 atunci când vorbește de "legături protonaționale" că "forme supralocale de identificare" (diferite culte și practici), "legături politice și vocabularul anumitor grupuri îndeaproape legate de instituții ale statului, capabile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
câini, sau numai animalele; îi afectează în primul rând pe oameni. Mihăilescu operează, cu ajutorul lui Michel Foucault și nu numai, o incursiune în istoria avagabondajului și a evoluției formelor de excluziune socială de-a lungul epocii moderne. Astfel, dacă în Evul Mediu timpuriu Biserică Catolică impusese caritatea drept unicul comportament permis în raport cu săracii și cerșetorii, această atitudine se va schimba radical la sfarsitul Evului Mediu și în timpul Renașterii. Vagabondajul masiv, exceptând bandele de tâlhari, haiduci și tot felul de saltimbanci aflați
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
istoria avagabondajului și a evoluției formelor de excluziune socială de-a lungul epocii moderne. Astfel, dacă în Evul Mediu timpuriu Biserică Catolică impusese caritatea drept unicul comportament permis în raport cu săracii și cerșetorii, această atitudine se va schimba radical la sfarsitul Evului Mediu și în timpul Renașterii. Vagabondajul masiv, exceptând bandele de tâlhari, haiduci și tot felul de saltimbanci aflați în afară, dar nu neapărat certați cu legea, a demarat odată cu așa numita "ciumă neagră" care a înjumătățit populația Europei între 1346 și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Cine-i culpabilul?" Te-ai gîndi, prima dată, la vreun flagel social, monden, la beția de cuvinte, poate. Dar nu, medicul nostru vorbește de Babeș și Pasteur, de microbii care-au luat locul inconsistentelor "miazme" și "efluvii". Ei bine, dacă Evul Mediu judeca ploșnițele, sau carii, secolul XIX condamnă bacilii, cocii, spirochetele, familie de răufăcători specializați, meritîndu-și moartea prin acid fenic, prin antiseptice. Nu rîdeți, fiindcă medicina lui Urechiă începe să semene, sub pospaiul literar, cu o carte de drept. Semnalmentele
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
Lidia Vianu Imaginația umană a fost, este dintotdeauna, mare devoratoare de povești, de narațiune. Multă vreme epicul a sufocat aproape toate celelalte genuri, de la Biblie încoace, prin Antichitatea greacă, Evul Mediu, Renaștere, Secolul Luminilor și tot ce i-a urmat. În tot acest timp, povestirea s-a făcut într-un limbaj pe care să-l înțeleagă tot omul, cu mare grijă pentru istoria care trebuia să fie accesibilă consumatorilor de
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
Sebastian Bach - 1750. A doua precizare se referă la relevanța figurii lui Bach ca reprezentant de vârf nu doar a Barocului, ci pentru întreaga evoluție a culturii muzicale europene care i-a premers și pe care o putem defini drept „Ev polifonic”. Într-un alt sens, Bach apare ca un ultim reprezentant al acestui „Ev” în ideea lui Marcel Gauchet, conform căreia anul 1700 reprezintă limita până la care se poate vorbi despre o istorie religioasă a Europei, ceea ce urmează, Iluminismul, alegând
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
reprezentant de vârf nu doar a Barocului, ci pentru întreaga evoluție a culturii muzicale europene care i-a premers și pe care o putem defini drept „Ev polifonic”. Într-un alt sens, Bach apare ca un ultim reprezentant al acestui „Ev” în ideea lui Marcel Gauchet, conform căreia anul 1700 reprezintă limita până la care se poate vorbi despre o istorie religioasă a Europei, ceea ce urmează, Iluminismul, alegând direcția laicizării și despărțirii de mentalitatea și imaginarul creștin. Creația lui Johann Sebastian Bach
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
muzicală<footnote Gavin Thomas Dixon, Polystylism as dialogue: A bakhtinian interpretation of Schnittke’s symphonies 3, 4, and his concerto grosso no.4/Symphony no.5",Goldsmiths College, PhD, 2007, p. 37: „Organicism is a key part of symphonism. Asaf’ev’s conception of an organic basis to artistic formulation was significantly influenced by the writings of Henri Bergson (1859-1941) who was a major influence on the Neo-Kantian cultural climate of pre-revolution Petrograd where Asaf’ev had studied. Bergson’s primary
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
key part of symphonism. Asaf’ev’s conception of an organic basis to artistic formulation was significantly influenced by the writings of Henri Bergson (1859-1941) who was a major influence on the Neo-Kantian cultural climate of pre-revolution Petrograd where Asaf’ev had studied. Bergson’s primary organic metaphor is not growth or unity, but rather élan vital, a living essence that ensures that art is neither arbitrary nor mechanistic. This too, is the primary organic impression of being motivated by a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ele ca tipologii distincte, separate prin însăși evidența apartenenței lor la o definiție estetică și compozițională integră și constantă pe întreaga durată a vieții unui compozitor dat. Tipologiile tehnico-estetice - monodic, polifon, omofon, modal, tonal, atonal, cu corelativele („etichetele”) implicite de Ev Mediu, Renaștere, Baroc, Clasicism și Romantism - „ambalează” sau, altfel spus, fixează și, în același timp, marchează limitele de semnificare ale unui „bloc” temporal, în calitatea lor de indicii cronologice, neputând fi amestecate între ele tocmai în virtutea acestei fixații într-o
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de termenii propriu-zis stilistici: (1) un prim grup conține termeni care îmbină ambele funcții - de indicatori cronologici-istorici, precum și, cu un sens mai slab, de indicatori stilistici: termeni periodizanți care fac referire la etapele istorice și indică „blocuri” temporale extinse - Antichitate, Ev Mediu, Renaștere, Modernitate (modernism) sau Postmodernitate (postmodernism); (2) în al doilea grup intră termeni periodizanți cu referire la conținutul stilistic al perioadelor istorice - Baroc, Preclasicism, Clasicism, Romantism, Postromantism, Impresionism și Expresionism; (3) al treilea grup conține termeni cu referire mai
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
această carte, patru filozofi arabi sînt prezentați prin prisma biografiei și operei lor, pentru ca, în cazul a trei dintre ei, Grete Tartler să le traducă pentru prima dată în limba română cîte o lucrare de bază. Cei patru filozofi ai Evului Mediu arab sînt: Al-Farabi, Ibn Sina, Ibn Bagga și Ibn Tufayl. Respectînd ordinea, varianta latinizată a numelui lor este: Alfarabius, Avicena, Avempace și Abubacer. Neîndoielnic, urechilor noastre numele lui Avicena ne sună cel mai familiar, ceilalți neavînd pentru majoritea dintre
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
cu care elementul elin s-a insinuat în substanța culturii medievale, indiferent că e vorba de cea creștină sau de cea islamică, grecii sînt ubicuitari. Pentru un spirit sensibil la ponderea pe care o singură cultură a avut-o în Evul Mediu, grecii sînt de-a dreptul de nesuferit. Unde te întorci, dai de ei. Platon e peste tot în gîndirea lui Alfarabius, Avicena, Avempace și Abubacer. Aristotel, așijderea. Iar Plotin le ține trena, urmînd-i îndeaproape. O asemenea putere de fecundare
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
în folosul dogmelor aflate în vogă. De aici aerul de predică creștină din care a fost extirpată orice tentă sarcastică sau frivolă. Amănuntul că tipul acesta de omiletică cu rost apologetic a putut avea un succes atît de mare în Evul Mediu nu poate fi explicat ușor, cu atît mai mult cu cît astăzi, așa cum spuneam, genul acesta de texte nu mai poate stîrni decît interesul cărturarilor. La mijloc trebuie să fi fost mentalitatea oamenilor, apoi nivelul cît se poate de
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
Simona Vasilache Numai cine crede de necitit zăbovirile literare ale unui Ev Mediu tîrziu nu știe ce binecuvîntate lighioane ascund încîlcitele, greoaiele fiziologuri. Să le lași acolo, cînd i-ar fi atît de trebuincioase lumii noastre stoarse de mitologii, dar mult poftind la ele, ar semăna cu un afront adus știmelor literaturii
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
port-drapel" al celei de a treia modernități (1890-anii '60 ai secolului XX)<footnote Pentru a evita confuzia cu perioadele istoriei culturale a Europei am adoptat următoarele departajări începând cu Renașterea că prima epoca de tip modern (laic) în opoziție cu Evul Mediu religios: 1. Prima modernitate - Renaștere-Baroc (1450-1600 - 1750) - emergentă laicității, schimbarea paradigmei de la teocentrism la antropocentrism, impunerea raționalismului că dominantă în gândirea filosofica, 2. A doua modernitate, cu origini în Iluminismul francez - Clasicism-Romantism (1750-1890), ideile de emancipare socială, încrederea în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
pan-serială. Însă lucrurile nu se opresc doar aici. Tehnică citarii și colajului, generalizarea tehnicii de pastișa include, însă, perioade stilistice de la care postmodernitatea nu și-ar putea revendică legitimitatea unei descendente evidente: impresionismul, romantismul, clasicismul, barocul, renașterea, precum și muzica Evului Mediu. În realitate, postmodernismul muzical în particular și postmodernitatea în general se prezintă în calitatea lor de raspuns global nu doar la modernitatea care le-a precedat, ci la toată istoria culturală a Occidentului (postmodernitatea) și, în egală măsură, drept
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
stabilimente balneare ridicate de romani, urme de construcții, țigle cu inscripții, statuete etc. Cu ocazia săpării bazinului mic (1935), au fost scoase la lumină altare dedicate zeilor tămăduitori Aesculap și Hygeea. Apa izvoarelor de la Geoagiu a fost folosită și în evul mediu, ca și mai târziu (în 1885, de exemplu, se aflau la cură balneară aproape 900 de vizitatori). Calitățile terapeutice ale apelor decurg din compoziția lor chimică foarte complexă - bicarbonate, calcice, magneziene, mezotermale (29-33 grade C) și chiar radioactive. Din
Agenda2003-34-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281387_a_282716]
-
a Casei „A. M. Guttenbrunn“. Ele vor fi precedate luni, 1 septembrie, de la ora 15, de proiecția filmului documentar „O excursie în Germania“, prezentat de Ștefan Boleraz și Ștefan Panin. S. P. Phantom(e) în Cetatea Făgetului l Călătorie în Evul Mediu În cea de-a XIII-a ediție a campaniei de săpături arheologice de la Cetatea medievală a Făgetului, întreg perimetrul cetății militare a fost cercetat. Atestată documentar în 1548, Cetatea Făgetului a intrat foarte repede sub dominație otomană. Eliberată de
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
s-a căsătorit cu acel bărbat, Ernesto Santamaria Maso, catalan de origine. Rugăciunea strămoșilor În Spania, Elena a întâlnit o altă societate, distinctă de America, cu o pronunțată influență arabă, care pe alocuri și în unele persoane, încă păstra mentalitatea Evului Mediu. La cererea mamei sale a căutat români, iar dezamăgirea primelor încercări eșuate a fost compensată de întâlnirea cu primul român: Valentin Popescu, însă, acesta urma să plece în Germania, ca reprezentant al unuia dintre cele mai importante ziare din
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]
-
zi. Flacăra focului întreținută noaptea cu crengi din pădure a fost, probabil, prima sursă artificială de iluminat. Opaițul în care se ardea grăsime animală a reprezentat, desigur, un progres; lumina opaițelor a fost apoi perfecționată și folosită până târziu în evul mediu, când au apărut lumânările (1312), care vor face, de asemenea, carieră. La o mare serbare dată în 1785 de Ludovic al XIV-lea, în sala oglinzilor de la Palatul Versailles au strălucit 1 800 de lumânări, pentru ca, în aceeași sală
Agenda2003-26-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281185_a_282514]
-
la orgas mul colectiv, manifest, ca în versul poetului rostit de toți în copilărie: ,,noi vrem pământ’’ Păi, am vrea, dar și cu pământul ăsta nu e așa cum crede muritorul care dă cu sapa până îi ies ochii, ca în Evul Mediu. Ești în stare să pui de o ,,aroganță’’ cu alesul sau cu servitorul de serviciu, ai și tu osul de ros, altfel stai cu ochii pe cer și te sfădești cu Dumnezeu pentru secetă și lipsuri. Da, cam asta
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]