977 matches
-
Baron și Byrne, 2000). La fel, o mai pronunțată curiozitate înnăscută antrenează un alt gen de experiențe și, de aici, un alt spectru atitudinal. Deja, din cele de mai sus se conturează ideea că diferitele surse și mecanisme ale achizițiilor evaluative sunt legate strâns între ele, interferează și uneori se includ. Astfel, compararea socială presupune învățarea cognitiv-complexă și autoanaliza. E important apoi de reținut că formarea atitudinilor este intim asociată cu procesul de schimbare a acestora, și deci nu poate fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
evaluare: subiecții cu prejudecăți au găsit mult mai convingător primul studiu, pe când al doilea grup a acordat mai mare putere de convingere studiului ce demonstra lipsa de temei a stereotipiilor curente față de homosexuali. Coroborate cu alte declarații ale subiecților, relatările evaluative sugerează că s-a produs și o polarizare atitudinală, adică s-au intensificat părerile inițiale. În unele cazuri, mesajul promovat cu insistență de comunicator nu numai că nu îți schimbă poziția pe care o ai, dar induce și dezvoltă un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu zi este discrepanța ce apare între diferitele elemente cognitive, evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A și îl dezapreciez pe B, dar știu că A îl apreciază pe B). Teoria congruenței
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reduc la sondaje pe teme politice, și cu atât mai puțin la cele electorale, cu toate că acestea din urmă sunt mai numeroase și mai spectaculoase. În Enciclopedie de psihosociologie, opinia publică este definită ca „procesul psihosociologic interactiv de agregare a judecăților evaluative, atitudinilor și credințelor referitoare la o problemă socială ale unui număr semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprimă verbal deschis” (Chelcea și Iluț, 2003, p. 242). B. Hennessy (1985) definește opinia publică drept „un complex de preferințe exprimate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
feedback de la propriul mesaj, acest feedback interior funcționând eficient în corelație cu mesajele pe care le primim de la ceilalți. O altă clarificare adusă conceptului o regăsim la T.K. Gamble și M. Gamble, care ne sugerează o distincție dintre feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ. Astfel, feedback-ul evaluativ presupune să dezvoltăm o opinie despre o problemă aflată în discuție, să efectuăm o judecată - pozitivă sau negativă - bazată pe propriul sistem de valori. În această arie, se disting trei tipuri de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
eficient în corelație cu mesajele pe care le primim de la ceilalți. O altă clarificare adusă conceptului o regăsim la T.K. Gamble și M. Gamble, care ne sugerează o distincție dintre feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ. Astfel, feedback-ul evaluativ presupune să dezvoltăm o opinie despre o problemă aflată în discuție, să efectuăm o judecată - pozitivă sau negativă - bazată pe propriul sistem de valori. În această arie, se disting trei tipuri de feedback: pozitiv, negativ și formativ. 1) Feedback-ul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
presupune să dezvoltăm o opinie despre o problemă aflată în discuție, să efectuăm o judecată - pozitivă sau negativă - bazată pe propriul sistem de valori. În această arie, se disting trei tipuri de feedback: pozitiv, negativ și formativ. 1) Feedback-ul evaluativ pozitiv încearcă să mențină comunicarea în direcția în care se află deja (spre exemplu, dacă ținem un discurs, iar audiența este satisfăcută de modalitatea de prezentare, vom încerca să păstrăm tipul de abordare folosit); 2) Feedback-ul evaluativ negativ servește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Feedback-ul evaluativ pozitiv încearcă să mențină comunicarea în direcția în care se află deja (spre exemplu, dacă ținem un discurs, iar audiența este satisfăcută de modalitatea de prezentare, vom încerca să păstrăm tipul de abordare folosit); 2) Feedback-ul evaluativ negativ servește unei funcții corective, care ajută la diminuarea/eliminarea comportamentelor de comunicare nepotrivite (dacă este să luăm tot exemplul de mai sus, atunci când audiența este plictisită sau nesatisfăcută de modalitatea de prezentare pe care am ales-o, tindem să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de modalitatea de prezentare pe care am ales-o, tindem să ne modificăm sau să ne schimbăm abordarea). 3) Feedback-ul formativ este un tip special de feedback negativ. Acesta presupune în accepțiunea lui Don Tosti că, dacă feedback-ul evaluativ pozitiv trebuie să fie oferit imediat ce o activitate a fost dusă la capăt cu succes (spre exemplu, formulări de tipul „Bună treabă!”), feedback-ul evaluativ negativ ar presupune o amânare până în momentul în care activitatea ar putea fi reluată, astfel încât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
special de feedback negativ. Acesta presupune în accepțiunea lui Don Tosti că, dacă feedback-ul evaluativ pozitiv trebuie să fie oferit imediat ce o activitate a fost dusă la capăt cu succes (spre exemplu, formulări de tipul „Bună treabă!”), feedback-ul evaluativ negativ ar presupune o amânare până în momentul în care activitatea ar putea fi reluată, astfel încât să fie văzut ca un sprijin mai degrabă decât ca o critică (dacă o echipă a făcut greșeli la ultima întâlnire, moderatorul va aștepta o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
problema fără a fi pus într-o lumină proastă pentru greșeala făcută. Remarcăm că rolurile feedback-ului sunt relativ bine conturate în literatura și practica pedagogică de la noi; este totuși vorba despre un accent evident pe feedback-ul de tip evaluativ. În cele ce urmează, ne vom focaliza atenția mai mult asupra celui de-al doilea tip de feedback, cel nonevaluativ - care se folosește atunci când vrem să aflăm mai multe despre sentimentele unei persoane sau vrem să o ajutăm să-și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mesajul interpretat și mesajul reamintit de către receptor. 3. Feedback-ul poate include toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca răspuns la comunicarea altei persoane. Generic, putem distinge între feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ (care menține și optimizează procesul comunicațional). Canalul de comunicare reprezintă calea care permite difuzarea mesajului; o extensie a canalului de comunicare în direcția structurării este reprezentantă de conceptul de rețea de comunicare. Contextul comunicării reprezintă cadrul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tablă/flip-chart și este împărțită la numărul total de participanți (astfel, cei mai mulți dintre itemi vor avea adiționată o fracție); itemii care nu vor avea nici un vot vor fi șterși de pe tablă/flip-chart. 7. Se va angaja o discuție cu scop evaluativ referitoare la câțiva itemi care au scorurile cele mai ridicate; discuția este acum liberă și completă, în sensul încurajării gândirii critice, diferențelor de opinie și analizei. 13.1.1.15. Metoda imunizăriitc "13.1.1.15. Metoda imunizării" Uneori nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a cunoștințelor dobândite, a gradului de încorporare a unor priceperi și deprinderi. Metodele tradiționale de evaluare, concepute ca elemente ce realiză un echilibru între probele orale, scrise și cele practice, constituie la momentul actual principale mijloace de desfășurarea a actului evaluativ. Strategiile moderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a acțiunii evaluative care să ofere elevilor suficiente posibilități de a demonstra ceea ce știu, ca ansamblu de cunoștințe, și ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilități ). Acest lucru se poate realiza
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
Metodele tradiționale de evaluare, concepute ca elemente ce realiză un echilibru între probele orale, scrise și cele practice, constituie la momentul actual principale mijloace de desfășurarea a actului evaluativ. Strategiile moderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a acțiunii evaluative care să ofere elevilor suficiente posibilități de a demonstra ceea ce știu, ca ansamblu de cunoștințe, și ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilități ). Acest lucru se poate realiza prin utilizarea metodelor complementare de evaluare. Principalele metode complementare de evaluare sunt
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
la altul, de la un an școlar la altul și chiar de la un ciclu de învățământ la altul. O funcție importantă pe care o preia portofoliul este aceea de investigare a majorității “produselor’’ elevilor care, de obicei, rămân neinvestigate în actul evaluativ, reprezentând în același timp un stimulent pentru desfășurarea întregii game de activități didactice. Sarcina evaluării continue este preluată cu succes și fără tensiunea pe care ar putea-o genera metodele tradiționale de evaluare aplicate frecvent. Prin complexitatea și bogăția informației
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
la grup se bazează pe aprecierea făcută prin compararea elevilor între ei sau prin raportarea rezultatelor la un anumit standard mediu de expectanțe. Acest nivel de exigențe așteptate poate fi dinainte stabilit sau structurat în chip conjunctural, în chiar practica evaluativă, realizată la o anumită clasă. Modelul notării prin raportarea la standarde unice se bazează pe luarea în calcul a obiectivelor operaționale ale lecției ca sistem fundamental de referință. Modelul notării indualizate se caracterizează prin încercarea de raportare a rezultatelor obținute
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
a cunoștințelor dobândite, a gradului de încorporare a unor priceperi și deprinderi. Metodele tradiționale de evaluare, concepute ca elemente ce realiză un echilibru între probele orale, scrise și cele practice, constituie la momentul actual principale mijloace de desfășurarea a actului evaluativ. Strategiile moderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a acțiunii evaluative care să ofere elevilor suficiente posibilități de a demonstra ceea ce știu, ca ansamblu de cunoștințe, și ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilități ). Acest lucru se poate realiza
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Metodele tradiționale de evaluare, concepute ca elemente ce realiză un echilibru între probele orale, scrise și cele practice, constituie la momentul actual principale mijloace de desfășurarea a actului evaluativ. Strategiile moderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a acțiunii evaluative care să ofere elevilor suficiente posibilități de a demonstra ceea ce știu, ca ansamblu de cunoștințe, și ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilități ). Acest lucru se poate realiza prin utilizarea metodelor complementare de evaluare. Principalele metode complementare de evaluare sunt
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
la altul, de la un an școlar la altul și chiar de la un ciclu de învățământ la altul. O funcție importantă pe care o preia portofoliul este aceea de investigare a majorității “produselor‟‟ elevilor care, de obicei, rămân neinvestigate în actul evaluativ, reprezentând în același timp un stimulent pentru desfășurarea întregii game de activități didactice. Sarcina evaluării continue este preluată cu succes și fără tensiunea pe care ar putea-o genera metodele tradiționale de evaluare aplicate frecvent. Prin complexitatea și bogăția informației
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
la grup se bazează pe aprecierea făcută prin compararea elevilor între ei sau prin raportarea rezultatelor la un anumit standard mediu de expectanțe. Acest nivel de exigențe așteptate poate fi dinainte stabilit sau structurat în chip conjunctural, în chiar practica evaluativă, realizată la o anumită clasă. Modelul notării prin raportarea la standarde unice se bazează pe luarea în calcul a obiectivelor operaționale ale lecției ca sistem fundamental de referință. Modelul notării indualizate se caracterizează prin încercarea de raportare a rezultatelor obținute
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
notarea - componenta care asigură măsurarea și validarea rezultatelor pregătirii elevilor, ca urmare a controlului și aprecierii, obiectivându-se prin coduri sau simboluri convenționale, denumite note (indicatori sintetici ai performanțelor demonstrate de elevi). Prin interdependența celor trei componente ale evaluării, actul evaluativ își exercită funcții importante, care se referă la sarcinile, obiectivele, rolul și destinațiile evaluării. Așa cum le precizează tratatele de pedagogie, funcțiile îndeplinite de evaluare sunt: a) Funcția educativă Aceasta este cea mai importantă funcție a evaluării, urmărind stimularea obținerii de
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
a competențelor muzicale, dar și a celor atitudinale. Desigur că în evaluare în general, deci și în cadrul disciplinei Educație muzicală, nu se poate renunța la evaluarea prin probe tradiționale, dar trebuie să se aibă în vedere împrospătarea gamei de instrumente evaluative, prin abordarea și a metodelor alternative de evaluare. Referitor la evaluarea prin probe tradiționale, se știe că în evaluarea curentă la educație muzicală se aplică, de regulă, probele practice, fără a minimaliza eficiența probelor orale și a celor scrise. Probele
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
O evaluare obiectivă conduce la o creștere a calității educației furnizate de scoală și întărește rolul pe care aceasta îl are într-o societate aflată permanent în schimbare. Se constată în ultimul timp o serie de schimbări privind redimensionarea strategiilor evaluative. Dintre acestea enumerăm următoarele: • extinderea evaluării de la verificarea și aprecierea rezultatelor - obiectivul tradițional - la evaluarea procesului, evaluarea nu numai a elevilor, dar și a conținutului, a metodelor, a obiectivelor, a situației de învățare; • luarea în calcul nu numai a achizițiilor
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
și a modului de aplicare a baremului de notare. Metode de evaluare complementare Alături de modalitățile de evaluare tradiționale la ora actuală se utilizează și modalități alternative sau complementare de evaluare a căror pondere devine tot mai semnificativă în paleta activităților evaluative desfășurate la nivelul întregului sistem de învățământ. Aceste modalități nu au fost concepute în ideea de a le înlocui pe cele clasice, ci în dorința de a face evaluarea mai flexibilă și mai atractivă atât pentru evaluatori cât și pentru
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]