139,707 matches
-
dreptul indiscutabil și imprescriptibil de a cere înlocuirea imaginii și a prezenței simbolice a propriului lor călău cu un insemn al libertății dobîndite și al dreptății reinstaurate. Această substituție de repere simbolice, pe lîngă faptul că este perfect legitimă ca eveniment concret, intră deplin și în scenariul marelui conflict magico-simbolic pe care l-am numit războiul statuilor. Lupta insemnelor și întregul conflict de imagini sancționează, de fapt, instaurarea unor noi realități istorice și înscrierea existenței colective pe alte coordonate psiho-morale. înlocuirea
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
colective pe alte coordonate psiho-morale. înlocuirea statuii lui Lenin din spațiul public românesc va fi una reală abia în momentul ridicării unui alt obiect, și nu în acela în care ea a fost demolată, iar această înlocuire este, dincolo de strictul eveniment mecanic, un act major de purgație morală și de exorcizare a unei realități malefice care depășește orice prezență civilă sau identitate istorică. Trecînd la celălalt termen al întrebării, la acela care privește sculptura propriu-zisă și șansele ei de a face
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
cronici ai societății românești, atunci se naște încă o întrebare: aceea dacă nu cumva statuia lui Lenin a lăsat în zonă o moștenire mult mai grea decît ar da de înțeles doar soclul stingher și tricolorul lui provizioriu!? P.S. în Evenimentul zilei de duminică, 4 august 2002, un articol nesemnat, în anexa căruia un sinecurist de profesie deplînge marile cheltuieli pe care le presupune ridicarea unui monument pe care-l face altcineva, are, în încheiere, și această constatare: ,,Prost gust, lipsă
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
care-l face altcineva, are, în încheiere, și această constatare: ,,Prost gust, lipsă de responsabilitate, fațadă". Cu responsabilitatea și cu fațada rămîne de văzut, dar în ceea ce privește prostul gust, aici lucrurile sînt absolut clare. Această sintagmă se va putea folosi în Evenimentul zilei doar atunci cînd directorul gazetei nu va mai purta costume din tablă zincată și alte accesorii vestimentare de aceeași natură. Pînă cînd se va întîmpla acest lucru, vorba ministrului, ciocu' mic! Să nu vorbim prea slobod de funie în
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
au acces la violența "cu intensitate și durată medie" (!), la scene conflictuale "în decor casnic" (se apără familia!), la comportamente antisociale. În plus, pînă la 16 ani, copiii nu vor mai putea apărea la t.v. ca martori ai unor evenimente, ca infractori ori ca victime ale abuzurilor sexuale. Hotărîrea CNA ridică mai multe semne de întrebare. Primul este chiar acela referitor la cei care stabilesc gradul de intensitate a violenței, în funcție de care bulina roșie are în burtă indicativul A.P., 16
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
o dată, în plină libertate, mai aproape ca oricînd de acel scenariu de tip magic după care adevărata realitate, existența noastră desăvîrșită, sînt probleme care privesc lumea eroico-ficțională, aceea a imaginilor atemporale, și nicidecum aceea a gesturilor simple și a nenumăratelor evenimente pe care ni le oferă istoria mică. Prinși în această avalanșă a narcisismului magic și a mîntuirii în efigie, aproape că nu a existat componentă a societății românești care să nu se vrea reprezentată și să nu se viseze gravată
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
și în acest context particular poate fi așezată și inițiativa AFDP, filiala București, de a ridica în fața Casei presei, în locul lui Lenin, o lucrare a lui Mihai Buculei. Discuțiile publice, fără precedent pînă acum, pe care le-a stîrnit acest eveniment, cer, pentru a scoate subiectul din zona amatorismului și a populismului vulgar în care el a fost adus, cîteva clarificări elementare. Prima problemă care se ridică aici privește chiar necesitatea acestui monument, cu alte cuvinte dacă el trebuie sau nu
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
patronul ziarului CURENTUL, Mihai Iacob. Acesta este și patronul ziarului MONITORUL DE VRANCEA. El își asumă paternitatea acțiunii de a fi predat directorului postului de televiziune OTV, Dan Diaconescu, acea casetă în care apare filmată corespondenta din Focșani a ziarului EVENIMENTUL ZILEI, Silvia Vrânceanu. Iacob se străduiește să scoată astfel din culpă pe baronul local al PSD, Marian Oprișan. Textul, din care Cronicarul, nu are loc să reproducă, e de tot jalnic. Patronul Iacob se contrazice de la o frază la alta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
Dumitru Avakian Puține la număr dar importante sunt evenimentele care, în sezonul estival, depășesc zona ofertei în domeniul divertismentului. Nu poți să nu observi faptul că la București, spre exemplu, spectacolul estival - atunci când nu cade în derizoriu - lipsește cu desăvârșire. Când importante capitale europene situate la Vest de Carpați
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
publicăm doar postmoderni sau clasici, n-avem idei preconcepute privitoare la modalitățile artistice. Dar ținem la spiritul critic. Publicăm ce socotim noi că are valoare. Indiferent de... culoarea politică sau estetică. Presimțirile lui Ioan Rus Premiera unei triste inventivități. În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu publică în locul comentariului zilei o scrisoare deschisă pe care un anume Răducan Ion o adresează ministrului de Interne, Ioan Rus. De multe ori pîna la publicarea acestei scrisori deschise, Nistorescu a citat părerile oamenilor obișnuiți în editorialele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
scrisoare deschisă pe care un anume Răducan Ion o adresează ministrului de Interne, Ioan Rus. De multe ori pîna la publicarea acestei scrisori deschise, Nistorescu a citat părerile oamenilor obișnuiți în editorialele sale. Scriind despre lupta autorităților cu infracționalitatea directorul Evenimentului a remarcat în repetate rînduri că aceasta constă în pedepsirea, adeseori disproporționată, a omului de rînd, în timp ce mari infractori fac figură de cetățeni respectabili. Sătul probabil să tot primească mesaje, pe diverse canale, că exagerează și că are un dinte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
C. Rogozanu Cartea de critică literară a Ilinei Gregori, Studii literare, este, fără exagerare, un eveniment. O îmbinare perfectă de rigurozitate, concizie, curaj al opiniilor, academism se poate regăsi în aceste studii. Critica a oscilat întotdeauna între impresionisme și opere riguroase incapabile să atragă o masă largă de cititori. Realizarea echilibrului între aceste două laturi în
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
al opiniilor, academism se poate regăsi în aceste studii. Critica a oscilat întotdeauna între impresionisme și opere riguroase incapabile să atragă o masă largă de cititori. Realizarea echilibrului între aceste două laturi în critica românească a însemnat apariția unei cărți eveniment: adică îndeajuns de accesibilă, de captivantă pentru a cîștiga un public bun și, totodată, dotată cu o informație bine verificată. Este cazul acestor studii despre Eminescu și Eliade ale Ilinei Gregori. Singurul reproș este unul editorial. De ce au fost reuniți
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
o fac cele două albume depre Arta Renașterii (sec. XV și XVI) apărute la Editura Humanitas. Pe lîngă monumentalitatea lor și ireproșabilele condiții grafice în care au fost tipătite - de altfel, acest lucru s-a petrecut în Italia -, aceste adevărate evenimente editoriale, la vremea lor, au marcat și o nouă vîrstă a editurii. Pentru prima oară de la înființarea sa, editura și-a lărgit aria de interes și a trecut de la marile momente ale culturii scrise către marile momente ale istoriei vizualității
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
Cum poate fi cîrpită relația cu U.E. Ascultați, băieți, ascultați! îi îndeamnă Cornel Nistorescu pe aceia dintre oficialii români care vor să știe ce se vorbește la telefon despre ei și nu numai, în România. "Săptămîna trecută, scrie Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI, prefectul de Iași a declarat că a aflat de la ofițeri SRI că anumiți ziariști au sunat la reprezentantul Delegației Comisiei Europene la București, Joathan Scheele. El a trimis chiar o scrisoare către guvern prin care solicită lămuriri. Adrian Năstase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
Mărmureanu. Cu vreo două luni în urmă acesta declara la un post de televiziune că un cutremur nu poate fi prevăzut decît cu cîteva zeci de secunde înainte. După ultimul cutremur din Vrancea acesta declară, citat cu litere explozive de Evenimentul zilei: "Știam și așteptam cutremurul din Vrancea" afirmînd chiar că mișcările seismice din Vrancea pot fi prevăzute cu cîteva zile înainte. Așa să fie, dar lejeritatea cu care dl Mărmureanu se contrazice, jucîndu-se cu nervii românilor, nu se potrivește cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
zid cultural"...Cum se întîmplă de obicei, și în cazul Theoremei, ideile sînt sublime, doar că finanțele lipsesc aproape cu desăvîrșire. Pe lîngă un colocviu "Theorem", Avignon-ul a propus o mulțime de întîlniri, conferințe, dezbateri, lecturi, lansări, expoziții, proiecții... Un eveniment special a fost Omagiul lui Vaçlav Havel (care, tocmai cu o zi înainte de întîlnirea cu publicul, s-a îmbolnăvit și a fost transportat, de urgență, la Praga). În absența personajului principal, am văzut, la festival, un film, Largo desolato, de
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
a firescului, Ileana Iordache, Catița Ispas Berceanu, Aimée Iacobescu adaugă semitonurile necesare tabloului de gen. Bărbații - Mihai Fotino, Liviu Lucaci, Liviu Crăciun - se adaugă acestei lumi a femeilor cu delicatețe și compasiune. Olga Delia Mateescu supraveghează energic și agitat desfășurarea evenimentelor: știe că eficiența ei e limitată, dar nu trebuie să lase să se vadă; Cesonia Postelnicu înfățișează nu doar alternativa tinereții, ci și pe cea a neputinței comunicării. Personaje menite să explice prin contrast sau prin simetrie evoluția tramei interpretează
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
Hispaniei Tarraconensis, Otho, guvernatorul Lusitaniei, Vittelius, legat al Germaniei Inferior, și Vespasian, reprezentant al unei clase în ascensiune, burghezia municipală, cel care va inaugura noua dinastie a Flaviilor. Gh. Ceaușescu se ocupă de altfel pe larg de interpretarea modernă a evenimentelor din "anul celor patru împărați", de la rebeliunea lui Vindex care, urmată de o serie de neînțelegeri, l-a făcut pe ultimul Iulio-Claudian, Nero, să-și pună capăt zilelor la "schimbarea în bine" a lui Titus Flavius Vespasianus, care readuce imperiul
Istorii care se repetă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14946_a_16271]
-
să fiu invitată și eu. Ce a trebuit să faci? Să citești din carte? Nu, n-a trebuit să citresc. Eram la un stand, ca la orice "salon". Stăteam acolo și semnam cărțile, pentru cei care voiau să le cumpere. Evenimentul mi-a prilejuit și o întîlnire, care a fost foarte importantă pentru mine. L-am revăzut pe Jean-Louis Flandrin, o personalitate care m-a cucerit de fiecare dată. Din păcate, a dispărut de curînd... Flandrin era considerat un mare specialist
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
sudul Franței, are loc un festival românesc, intitulat Journées franco-roumaines. A fost inițiat de un domn, numit Claude Pernin, un francez care s-a îndrăgostit de România. Îl organizează cu eforturile lui personale. Cum decurge? Sînt colocvii, sînt expoziții, sînt evenimente muzicale. Prima dată, am fost invitată să prezint Un brin d'aneth et le ciel bleu. S-a întîmplat să poată veni și Irina Mavrodin. N-a fost un public numeros, dar mi s-au pus întrebări extrem de pertinente. După
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
Soirées franco-roumaines, care se chema Café littéraire. Eram invitate trei femei, să ne prezentăm "cariera". În cazul meu, era vorba de cariera de pictoriță și de scriitoare. Mi s-a organizat și o expoziție de pictură. Eu găsesc că acest eveniment, care se desfășoară în fiecare an, este benefic, pentru difuzarea culturii românești. Prin cafenele, detectiv" Ți-aș propune să vorbim despre această a doua carte, intitulată Café, din cîte știu, în curs de apariție. Da, tot la Cartea Românească; sper
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
în cîte o seară și să nu se întîmple nimic. Absolut. Am și un capitol în carte, în care descriu chiar acest fenomen. Se cheamă "Echecs". Totuși, mi-am dat seama că nu trebuie să caut, în mod deliberat, incidente, evenimente. Trebuie să fie un joc între spontaneitate și, totuși, această idee care să curgă și să sfîrșească prin a construi ceva. Chiar asta a fost o aventură, în sensul că aveam niște lecturi, paralele cu această acțiune, care, încetul cu
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
pentru mine, martorul, înțelegând ca nimeni altul fraternitatea oamenilor de talent, breasla lor urgisită, însă invincibilă în orice fel de împrejurări. E vorba desigur de marile talente: la cei mediocri, turnătoria neezitând niciodată. Soarta mea anonimă de martor al unor evenimente ce se căzneau parcă să țeasă, cumva, Istoria, a făcut să fiu de față și la amiciția ce îl lega pe copilul genial, de , om matur, evreul sărac de tot, un Socrate iudeu renunțând la orice dialectică, bun la suflet
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
un "program de traducere în imagini a istoriei României în spiritul unei mitologii convenabile propagandei regimului". Aceeași indecizie circumspectă, cu proporțiile răsturnate, la altă inaugurare închipuită; "primul lungmetraj al cinematografiei românești socialiste", Răsună valea, detașat în caseta anului 1950 ca eveniment de anvergură planetară, dar datat la Indice 1949, după tipicul aplicat enclavei filmelor românești, nu după premierele publice, ci după "copia standard", raportată de la Buftea o dată cu planul de producție (ne)îndeplinit). În lumina șanselor lor virtuale, antologiștii ies cînd sînt
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]