822 matches
-
ștreang iar scaunul de sub picioare era împins de ciuma de culoarea sângelui care începea să se extindă tot mai tare și mai tare distrugând toată cultura generațiilor de-a rândul. Până la ciuma roșie era unul dintre cele mai credincioase și evlavioase popoare cu o cultură demnă de invidiat, martori fiind bisericile și palatele rămase întregi după ciuma. La capătul lumii timp de 7 ani străbunicul este ținut prizonier ducând o viață cumplită de supraviețuire. În al optulea an se întoarce bolnav
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
Grecia în data de 14 septembrie 1384 (de ziua Sfintei Cruci). Sfântul Efrem cel Nou a rămas orfan de tată încă de mic copil, astfel că el împreună cu ceilalți 6 frați ai săi au fost îngrijiți numai de mama sa evlavioasă. La vârsta de 14 ani, Sfântul Efrem cel Nou a intrat ca monah in Mănăstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de pe Colina Neprihăniților, din regiunea grecească Attica (de lângă localitatea Nea Makri). În ziua de 14 septembrie 1425 (tot de ziua Sfintei
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
atenienii, locuitorii din Pireu și din împrejurimi, se zoresc în număr mare spre mănăstirea ta, Părinte Efrem, lăudându-te pe tine și cântând Celui care te-a încununat: Aliluia! Icosul al 9-lea O, preaminunate Părinte Efrem, când tânăra cea evlavioasă te-a văzut strălucind cu o slavă care nu era din lumea aceasta și a auzit dumnezeieștile tale cuvinte, a mărturisit tuturor grija pe care tu o porți mănăstirii tale. Pentru acestea toate, după cuviință îți cântăm: Bucură-te, slava
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
păcatului, Mai bine și-ar fi spus ateu, Nu un credincios al atarului! Nu se usucă bine cerneala Pe-un legamânt cu o femeie, Deja plănuește un drum, care-i scofala, Deschizând altă ușă, cu altă cheie... Din gură, scoate evlavioase cuvinte Dar acțiunile lui, sunt un păcat, În vorbe, pare un om cuminte, Lăsând să se-nțeleagă că e manipulat! De ce oare revarsă atâta minciună, De ce este atâta amăgire? De ești credincios, ți-ajunge o mână, Nu căuta aiurea, altă
DEZAMĂGIRE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369852_a_371181]
-
nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului încet de încet crengi se rup de trup e vremea să-mpădurim dulci păduri cu vreascuri desăruturi să punem stampe calde pe reci trupuri apoi să scoborâm în deal la rău evlavios de mal curată să ne fie bucuria vieții să potolim suișuri iar blândul infinitu Necreatului văzduh să ne murmure clocotind Referință Bibliografică: PROMENADA 9 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi
PROMENADA 9 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369954_a_371283]
-
la poartă, Un bătrân frumos la chip, Și-a-ntrebat dacă se poate Ca să fie găzduit. Casa noastră e deschisă, O, bătrân străin și bun! Vino, stai cu noi la masă, Ca ești obosit de drum! După ce statu la masă, Se-nchină evlavios Si-ncepu să povestească De nașterea lui Hristos. Noi, de altfel, ne uitarăm Privind către el uimiți Și cuvintele-ascultarăm Lângă-ai noștri dragi parinți. Ne spunea c-a fost odată Demult, tare de demult, Un bătrân, Crăciun anume, Rău la
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
către vistieria publică romană taxele și impozitele, și își primeau înapoi plata percepând aceste taxe și impozite luând pentru ei o parte importantă. Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi urau: nu le vorbeau, nu-i atingeau și nu mâncau cu ei, pentru că erau „necurați” (atingeau banii idolatri, moneda romană cu efigia împăraților romani divinizați). Însă amândoi fac o faptă bună: „urcă la Templu spre a se ruga”, adică
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
adevărat lui Dumnezeu. Aici Domnul nostru Iisus Hristos rostește un cuvânt înfiorător: Vameșul, iar nu Fariseul, este îndreptățit, iertat, pentru că a intrat prin poarta cea strâmtă, pocăința. Ce lovitură pentru evreii care ascultau! Căci Fariseii treceau drept oameni religioși și evlavioși, modele, pe când vameșii erau urâți. Domnul a ales dinadins un exemplu extrem pentru a zgudui sufletele, pentru a provoca o adevărată conversiune, o întoarcere a valorilor. Cu toate acestea pilda sa nu este atât de departe de realitate, căci vedem
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
infarct miocardic și a fost internat la Spitalul Județean de Urgență (SJU) din municpiul Baia Mare, județul Maramureș. Venerabilul Păstor Duhovnicesc și Ierarh s-a născut la 28 mai 1921, în satul Plopiș din județul Maramureș, dintr-o familie de țărani evlavioși, la botez, primind numele de Ioan. A urmat școala primară în satul natal (1928 - 1934). Între anii 1934 - 1941 a fost reținut acasă de părinți pentru sprijin în gospodărie, apoi a urmat doi ani cursurile Liceului Ortodox de băieți „Simion
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
Mare este !" a zis Curtea Ungariei ; "-Drept, gospodar și Diplomat !" a spus Curtea Poloniei. La Războieni, cu umilință (de turci învins, spre Cer smerit) : "-Din pricină că-s păcătos, DOMNUL A îngăduit..." În a doua parte-a vieții, smerit și evlavios Spre Sfinții Militari și Maica, în profunzime s-a întors ! Memoria poporului, în chip smerit-evlavios L-a redat urmașilor, pe-Apărătorul lui CHRISTOS ! Dar și literatura cultă și Istoriografia Au spus că a apărat : Biserica și Patria ! Poporul nostru prin
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
cu o barbă albă ca și părul ce-i răsărea pe sub potcap sau culion, cum se mai numește acoperământul de pe capul preoților. Moș Constantin, cum îi spuneau cei mai tineri decât el, trăia cu frica lui Dumnezeu, fiind o fire evlavioasă de felul său, stare de spirit moștenită din moși-strămoși. Bunicul, se îmbrăcă cu cele mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
spiritualității noastre monastice, și ale culturii noastre autentice!... Originar din Țara de Sus a Moldovei, din localitatea Rădășeni, ținutul Fălticenilor, județul Suceava, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul s-a născut la 13 noiembrie 1966, din părinții Miron și Elena Aioanei, oameni evlavioși, gospodari și iubitori de frumos. A urmat la Fălticeni școala generală și doi ani de liceu. În perioada anilor 1984 - 1989 a urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț. În ultimul an de seminar, în toamna anului 1988, a
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
ale Sfinților. Constantin, coboară din cetatea Naissul Moesiei trace (Niss-Macedonia), din vița nobilului general traco-get Constanțiu „o persoană dintre cele mai bune și de o dărnicie fără margini” (Eutropium Breviarium, cartea a 10-a, cap. 1) și din frumoasa și evlavioasa mamă daco-română Elena, care l-a educat să aibe „înțelepciune smerită, să fie atent la virtute și la purtare, slujind Domnului cu frică și cutremur; păzind întocmai poruncile acesteia, acesta avea să dobândească rod însutit”. (Kedrenos Georgios, Adunare de istorii
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
generalul Constanțiu, rămâne același om moral, așa cum ni-l prezintă și istoricul bisericesc Eusebiu: „s-a arătat a fi foarte îndurător neluând parte la lupta împotriva noastră (a creștinilor), ci ne-a păzit nevătămați și neatinși, pe ai săi cetățeni evlavioși față de Dumnezeu, și nici nu ne-a dărâmat bisericile, nici vreun al rău nu a făcut împotriva noastră, săvârșindu-se din viață fericit și de trei ori fericit”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, VIII 13, 12-13). După aproape trei veacuri
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
de la celebra biruință divină și augustă de la Pons Milvius, senatul roman i-au ridicat biruitorului un Arc de Triumf pe care au inscripționat cuvintele următoare: Senatul și poporul roman i-au dedicat acest arc împodobit, ca un semn al triumfului, Evlaviosului, Fericitului August și Împăratului Cezar Flavius Constantin deoarece, prin pronia divină și marea lui înțelepciune, a scăpat statul de tiran și de toată gruparea acestuia, cu ajutorul armatei... IMPERATORI CAESARI FLAVIO CONSTANTINO MAXIMO PIO FELICI AUGUSTO SENATUS POPULUS QUE ROMANUS QUOD
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
cununa din sulfină. Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor, Maria Filipoiu Tradiții de Drăgaică (Sânziene) După tradiții creștine, un vechi obicei revine. Când florile de drăgaică se slujesc la biserică. Prin ritual religios, se duc de om evlavios în lăcașuri de slujire. Pentru har de lecuire. Se împart la fiecare, să le pună la păstrare lângă icoană sau cruce, duhuri rele să alunge. Se dau cu multă credință, vitelor în suferință. Pe arșiță ori furtună se ard, rostind
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
o amprentă adâncă a credinței în sufletul creatorului și o anumită experiență de viață, depășind sfera fizicului. În ciuda neajunsurilor de toate felurile, Festivalul de poezie religioasă „Credo” a reușit să scoată la lumină din nou, exprimări unice ale unor trăiri evlavioase intense, materializate nu numai în volume și manuscrise ci și în muzică, dar nu orice fel de muzică, ci în muzica folk, atât de vitregită în prezent. Cea de-a XVl-a ediție a festivalului și-a găsit o locație pe
PREMIILE FESTIVALULUI DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO” – LĂPUŞNA 2016 de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353410_a_354739]
-
de botez Stelian, s-a născut în urmă cu 90 de ani, în satul Mărculești, la poalele Munților Pănătău, județul Buzău, la data de 15 octombrie 1924. A fost cel de-al patrulea din cei doisprezece copii ai unor părinți evlavioși și muncitori, care l-au crescut prin truda brațelor, în frică de Dumnezeu, în ascultarea și respectul celor mai mari, cu simțul răspunderii și al muncii. Cele șase clase primare le-a absolvit în localitatea Târlele - Filiu. În anul 1937
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
și până în vecie. Din vremea lui Mircea dăinuiește, Pe credincioși îi ocrotește. De vitregii a fost ferită, Deși din lemn e construită. Încinsă cu îngust brâu de lemn, Forma acestei funii este semn, Care ne face să fim mai demni, Evlavioși, buni credincioși, Să știm să respectăm strămoșii În care încă ne dorm moșii. Ctitorii, protoșii, slujitorii, Protosul Macarie, Tinca Mărăcineanca, Doamna jupâniță Stanca Și alți vrednici credincioși Cu toți creștini evlavioși. Aici, în ținutul de poveste Rai, podgorie cu vii
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
este semn, Care ne face să fim mai demni, Evlavioși, buni credincioși, Să știm să respectăm strămoșii În care încă ne dorm moșii. Ctitorii, protoșii, slujitorii, Protosul Macarie, Tinca Mărăcineanca, Doamna jupâniță Stanca Și alți vrednici credincioși Cu toți creștini evlavioși. Aici, în ținutul de poveste Rai, podgorie cu vii este, La Valea Orlei să tot vii Cu toți ai casei, cu copii La ruga cea de toată ziua Să te închini, să simți tămâia. Ionel GRECU Referință Bibliografică: LA SCHIT
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
pe numele său de mirean Anghel Ilie, supranumit Patriarhul Dobrogei și considerat unul dintre cei mai mari duhovnici ai bisericii crestin-ortodoxe, s-a născut la 15 augus 1914 în comuna Perieți, satul Misleanul, județul Ialomița, într-o familie de macedoneni evlavioși, părinți fiind Vasile și Stanca, iar bunicul său a fost preot. Copil fiind i-a calea triadei cunoașterii “în duh și adevăr”: casă, biserică, școală. De mic copil, îmbrățișează și se nevoiește întru cele necesare sufletului: mers la biserică, rugăciune
MIC LA STATURĂ, MARE LA ÎNVĂŢĂTURĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353120_a_354449]
-
promovate și susținute de către o strană impecabilă; bogăția faptelor și acțiunilor pastoral - misionare ale Sfințiților Slujitori - în frunte cu Părintele Paroh Daniel Goga - Păstorul cel plin de vocație, harismă, naturalețe, dragoste, disponibiltate, compasiune și milă creștină, propovăduire și mărturisire cucernică, evlavioasă și autentică; apoi mulțimea densă și consistentă a credincioșilor, care participă la sfintele slujbe, mai mulți în curtea bisericii decât în interiorul ei, fiindcă dacă ar fi fost să-i cuprindă pe toți trebuia să aibă dimensiunile unei catedrale, spiritul frățesc
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
mai ales, se roagă, în comuniune deplină, cu cel care a venit să se roage!... Atmosfera, ambianța ce caracterizează această comunitate bisericească, parohială, vie, activă, dinamică, filantropică, propovăduitoare și mărturisitoare, este una bazată pe armonie frățească și familială, cucernică și evlavioasă, totodată, sănătoasă, neipocrită, nefățarnică și cu totul autentică!... Aici se simt toți ca într-o familie: preoții cu credincioșii, bătrânii cu tinerii, bogații cu săracii și intelectualii cu muncitorii!... Prin urmare aduc laudă și cinste, respect și recunoștință tuturor celor
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
acest dans magic erau inițiați după un ritual secret, bine păstrat în rândul lor. Divulgarea secretului de către un călușar l-ar fi făcut nedemn de a mai face parte din ceată. Când începeau a dansa călușarii, se lăsa o liniște evlavioasă peste toți cei prezenți. Culorile, dansul și magia se împleteau, lăsându-te adânc pătruns de mesajul simbolic al dansului. Prin colbul stârnit de dansatori vorbeau strămoșii, mândri de urmașii lor. Era momentul întâlnirii a două lumi din două dimensiuni diferite
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
arabii în Țara Sfântă, Iosif a venit cu ucenicii săi la mânăstirea Bistrița-Neamț. După o perioadă scurtă se retrage cu ucenicii pe Muntele Bisericanilor numit și Muntele lui Iosif. Ridică un schit care-i poartă numele, iar cu timpul grație evlavioșilor trăitori devine Schitul Bisericani cu hramul Buna Vestire, instituind rugăciunea neîncetată după regula Mânăstirii Studion din Constantinopol. * Pustnicul Chiriac +1660, s-a nevoit la începutul secolului al XVII-lea, între cei 100 de monahi ai obștei Bisericani, după care s-
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]