474 matches
-
a informației genetice elaborate de Gregor Mendel (pentru o prezentare detaliată a mendelismului, vezi Bowler, 1989) și cu teoriile evoluționiste dezvoltate în ultimele decade de către genetica populațională și biologia moleculară. Prezentăm mai jos câteva dintre conceptele de bază și teoriile evoluționismului modern, așa cum sunt acestea oferite la majoritatea universițăților din lume unde se predă psihologie evoluționistă. Ca și linie-ghid s-a utilizat materialul introductiv elaborat de O’Neil (1997, http://anthro.palomar.edu/synthetic). 1.2. Evoluția ca și schimbare a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și simplu șansei, iar cu cât o populație este mai mică, cu atât este mai susceptibilă la modificări genetice aleatoriu. Aceste schimbări de natură stocastică ale frecvențelor alelice sunt reunite sub conceptul de drift genetic. În aproape toate cursurile de evoluționism, efectul driftului genetic este de obicei ilustrat prin experimentul de aruncare a monedei. Șansele să apară cap la prima aruncare sunt de 50%, pentru că moneda are doar două fețe, cap și pajură. Dacă se aruncă moneda de 10 ori, capul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
apariției speciei noastre și până acum, au acționat și acționează factorii evoluției, iar acest lucru constituie interesul psihologiei evoluționiste. V. Psihologie evoluționistă și cultură Mințile care au o înțelegere mai primitivă asupra psihologiei evoluționiste au fost mereu tentate să opună evoluționismul culturii. Această opoziție a luat diverse forme: „înnăscut versus dobândit”, „natură versus mediu”, „biologic versus cultural” etc. Cultura se referă la totalitatea valorilor și normelor asociate lor. Civilizația este cultura în acțiune. La o analiză atentă, se poate spune clar
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a naturii sale) potrivit agnosticismului (Kant, A.Comte). Cunoașterea, arată Kant, are două rădăcini : intuiția și conceptul. Numai din unirea lor poate izvorî cunoașterea : „ cugetări fără conținut sunt goale, intuiții fără concepte sunt oarbe ”, scrie el. Marile teorii științifice, precum evoluționismul lui Darwin, teoria relativității sau mecanica cuantică, generează noi moduri de găndire, avănd un puternic impact asupra întregii existențe umane. Problematica adevărului este centrală oricărei teorii a cunoașterii, întrucăt ea vizează valoarea cunoștințelor noastre. Adevărul este un cuvănt mare și
Mitul lui Sisif – atributul cunoaşterii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Eglantina Becheru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2310]
-
de 200 lei, o dată pentru totdeauna „Fond susținerea revistei”, iar „cola boratorii revistei 314 sunt toți învățătorii din județ și toți ce dore sc binele și progresul școalei poporului.” Se publică materiale specifice profesiei: „Pregătirea învățătorilor” - de I. Antonovici; „Teoria evoluționismului” - de Const Gh. Moroșanu, profesor; „Cursurile com plimentare la sate” - de Const. A. Popa, institutor; „Rolul școalei în ridicarea economică a săteanului” - de V. Pânzaru, revizor școlar; „Pentru sau contra școalei democratice?” - de I.D. Vanaga, școala de aplicație; „Congresul pedagogic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de "paradigma complexității") care semnifică pe de o parte depășirea linearității carteziene (noțiunea de feed-back în bucla comunicării sau imbricarea nivelelor și tipurilor logice la Russell și Whitehead), iar pe de altă parte supradeterminarea cauzelor în explicarea acelorași efecte; ii) evoluționismul (chiar din stadiul prebiotic sistemul pare dotat cu conștiiță de sine ceea ce îi permite să formuleze opțiuni cf. cercetările lui Prigogine pentru care a primit în 1977 premiul Nobel; la scară micro și macroscopică obiectele-sisteme deschise negociază cu mediul ambiant
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
repere stabilite conceptual. De unde și întrebările esențiale la care încearcă să răspundă, evident diferit, teoriile: Care sunt sursele schimbării? Care sunt caracteristicile schimbării? Care este direcția sau trendul schimbării? Care sunt efectele schimbării? 1.1.1. Schimbarea socială: viziunea sistemică Evoluționismul este una din cele mai vechi și influente viziuni de tip sistemic asupra omului, societății și istoriei. Cu toate că e întâlnit încă din Antichitate, de-abia în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea joacă rol de far călăuzitor în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
teoriile conflictului, teoriile ciclice). Așa cum arată și Sztompka (1993), analiza modernă a schimbării sociale a fost și este încă puternic influențată de această viziune. Funcționalismul, de pildă, este o paradigmă de tip sistemic ce este percepută ca și continuatoare a evoluționismului (vezi Smith, 1973:29). Funcționalismul se dezvoltă cu pretenția de a fi o teorie înglobantă a schimbării sociale, "o teorie unificată a schimbării și ordinii, care să cuprindă într-o schemă unică structurile variate și schimbătoare ale istoriei" (Smith, 1973
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un număr crescut de elemente ce au noi funcții și care relaționează diferit. Se poate spune altfel că studiul schimbării e studiul diacronic al diferitelor stări ale unui sistem. La rândul lor, teoriile modernizării sunt percepute ca o dezvoltare a evoluționismului clasic (vezi Appelbaum, 1970; Smith, 1973, 1976; Sztompka, 1993). Teoriile modernizării sunt preocupate în general de transformarea societăților preindustriale în societăți industriale și de consecințele acestui proces. Modernizarea e văzută ca o consecință naturală și firească a istoriei, ea înseamnă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ireversibilă, înseamnă trecerea de la stadiul tradițional la stadiul modern, identificat ca tip cu societatea industrializată, occidentală, capitalistă, democratică; c) schimbarea se face gradual; d) schimbarea văzută ca modernizare înseamnă progres. Teoriile conflictualiste pot fi considerate și ele o variantă a evoluționismului, datorită faptului că păstrează ideea de dezvoltare istorică stadială și văd schimbarea tot ca pe o consecință a unor forțe impersonale și inevitabile care există în societate (Appelbaum, 1970; Smith, 1973, 1976; Sztompka, 1993). La conflictualiști, schimbarea e endemică pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mâini, sânge, hrană, avort) 4,18%; * viața, moartea, nașterea 0,93%; * spațiul românesc și cultura română (de exemplu, român, România, denumirea unor localități din România, numele unor personalități române, comunism) 1,1%; * concepte și domenii științifice (de exemplu, geografie, astronomie, evoluționism, energie, electricitate) 1,14%. Cel mai frecvent termen, care poate fi considerat pe drept cuvânt rațiunea existenței comunităților religioase și esența eforturilor de cunoaștere, este Dumnezeu. De departe cel mai utilizat cuvânt în cadrul mesajelor analizate (cu excepția cuvintelor de legătură), acest
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în orice timp sau spațiu. Pentru a-și întări argumentarea, Hulme include și analizează o posibilă obiecție care se întemeiază pe faptul că omul a evoluat din brută și încă mai poate evolua. Această idee (care ilustrează până la un punct evoluționismul lui Darwin) este combătută prin intermediul teoriei lui De Vries privind originea speciilor fiecare nouă specie s-a născut ca o mare variație, dar odată constituită, rămâne constantă "fiecare rasă, odată ce a venit pe lume, e creată cu anumite capacități mentale
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în tradiție, nu se remarcă prin subiectivism și prin individualitate, decît în măsura în care geniul personal reușește să adauge realizări deosebite ce devin bunuri pentru cei care vor urma. Asemenea realizări sînt de obicei de natură teoretică, de schimbare a premiselor, precum evoluționismul în științele naturii, teoria relativității în fizică, geometriile neeuclidiene în matematică etc. În mod obișnuit însă, avînd în atenție exclusiv efortul cognitiv, omul de știință dorește o deplină încadrare în aspectele verificate ale cunoștințelor și ale limbii cu care se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Nimic din aceste proiecte de restructurare a Științei Economice nu ar putea să însemne ceva dacă nu se realizează și repoziționarea cunoașterii economice față de obsesia privind idealitatea echilibrului, pe care a împrumutat-o din mecanică, cea a concurenței, preluată de la evoluționismul darwinian ca selecție naturală, cea a creșterii, mânată de ambiția controlului prin avuție a celorlalte puteri ca și cea a excluderii căii de mijloc pentru a imita matematica în utilizarea cu succes a metodei reducerii la absurd pentru soluționarea problemelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fenomene de mare forță, cum sînt ideologiile Reformei sau idealismul clasic german cu Începere de la Kant - Întreprindere care, firește, nu-și poate afla locul În cuprinsul acestei cărți. Pot fi aduse obiecții la considerarea gnosticismului drept model analog corect pentru evoluționismul hegelian ori marxist, Însă ceea ce contează cu adevărat este curentul hermeneutic care a luat naștere, reprezentat de Taubes, Voegelin, Topitsch, Pellicani și alții, după care modernitatea este gnostică. Creatoarea lor greșită-Înțelegere a gnosticismului este posibilă, cu toate că s-ar putea ca
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
dar o dată cu el este eliminată și noțiunea de mister, care este înlocuită cu ideea de evoluție a vieții psihice, opinie cu totul nouă în istoria filosofiei. Prea intituitiv fondată, ideea evoluției vieții psihice este însă în final depășită de ascensiunea evoluționismului materialist. Filosofia cugetării se scindează la contactul cu materialismul în mai multe școli de Fenomenologie și Existențialism, acesta din urmă profund influențat de ascensiunea psihologiei extraconștiente sub forma freudismului. Cu toate acestea, este pusă problema crucială a limitelor competenței gîndirii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
economic industrială" și altele. Convergențe există și cu post-keynesismul. Mai mult, există autori precum J. Lesourne 52 care ambiționează să realizeze o sin-teză mult mai vastă, integrînd teoriei economi-ce mai multe curente științifice, cum ar fi teoria generală a sistemelor, evoluționismul, instituționalismul, comportamentalismul și altele. Alții încearcă o sinteză între economia neoclasică și cea comportamentalistă. Este cazul lui K. Arrow cu lucrările sale privind limitele organizației, privind alegerile și deciziile indivizilor și cele sociale 53. În paralel, se întîmplă un lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Galilei). Se pun astfel bazele unei gnoze științifice, un nou mit, un "mit conform". Savanți celebri precum Newton, Pascal sau Driesch au trecut de la preștiință la gnoză de la adevăr la Adevăr, pentru a așeza fundamentele științei adevărate. Vechea știință, materialismul, evoluționismul vede lumea pe dos, rămînînd la suprafața lucrurilor și la o înțelegere reducționistă a ființelor, ea reprezintă o simplă pregătire a cunoașterii și nu o cunoaștere propriu-zisă (gnosis). Este, dacă vreți, o preistorie a științei. Adevărata știință începe abia o dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și de a acționa conform cu acesta. Idealul reprezintă o relație de continuitate cu prezentul, valoarea unui ideal fiind dată de capacitatea de a se realiza. Este ceea ce deosebește de utopii și conferă suport moral ființei umane. Constantin Dimitrescu-Iași130, influențat de evoluționismul lui Gustav le Bon, susține de asemenea ideea perfectibilității necontenite a ființei umane, subliniind că „În om natura ajunge la conștiința de sine”. Idealul moral este decisiv pentru afirmarea conștiinței morale: „Când te uiți Împrejuru-ți și vezi atâtea ființe care
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
prelungite până astăzi, tot atunci a apărut. Reforma religioasă s-a continuat cu reforme politico-juridice, economice și în alte domenii. În filosofia socială și politică a ultimului secol s-au purtat multe discuții privind relațiile reformelor și evoluțiilor (adiacente discutării evoluționismului biologic) cu revoluțiile sociale. Din dezbateri nu lipsesc atitudinile tranșante, pătimașe. Ortodoxia în Est. Noul capitalism În Est, pe lângă faptul că ortodoxia a coabitat cu puterile statelor, a fost mai conservatoare și mai înclinată spre acceptarea contrariilor, atât în dogmatică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Din întreaga discuție care a avut loc în jurul cărții lui Chambers a reieșit clar că ideea evoluției speciilor era pe atunci mai atrăgătoare pentru profani decât pentru cei mai serioși cercetători ai naturii. Față de modul diletant în care era susținut evoluționismul în această carte, încercările anterioare ale lui Lamarck și Saint-Hilaire apăreau drept mult mai serioase. Nu este, așadar, de mirare că Darwin a decis să adune mai departe date, urmărind publicațiile științifice și continuând propriile sale cercetări de istorie naturală
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
caracterul lui populațional, probabilistic și antiprogresivist, dar și în respingerea sugestiilor că, într-o lume în care există o adecvare adesea admirabilă a mijloacelor la scopuri, va trebui să căutăm și să descoperim un sens. Cercetători contemporani și popularizatori ai evoluționismului cred că sunt în spiritul lui Darwin afirmând că în lumea vie, exceptând lumea omului, nu există nici un plan, nici o intenție, nu există rău sau bine. Darwin a considerat că și reproducerea sexuală are drept consecință posibilitatea schimbării doar treptate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
evoluției vieții? Contururile noii abordări se desprind foarte clar în marea lucrare de sinteză pe care a elaborat-o Gould în ultimii ani ai vieții sale. Cercetătorul care încă de la începutul anilor ’70 a animat ca nimeni altul dezbaterile asupra evoluționismului înfățișează în mod sugestiv deosebirea dintre abordarea sa și cea din Originea speciilor cu referire la un schimb de păreri care a avut loc, după apariția primei ediții a cărții lui Darwin, între acesta și un contemporan al său, paleontologul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care funcționează prin ea însăși“. Numai pe această temelie, și nu pe cea a creștinismului răsăritean, se poate discuta, de exemplu, dacă există sau nu o prăpastie între om și restul viețuitoarelor. Verdictul autorului este că „ambele teorii [creaționismul și evoluționismul - n.m., M.F.] fac abstracție de prezența lui Dumnezeu în creație și de chipul lui Dumnezeu din om, fiindcă Dumnezeu a fost transformat într-o Ființă nemișcată, care rămâne total exterioară lumii naturale“. Din perspectiva creștinismului ortodox, disputele interminabile dintre creaționiști
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lui Dumnezeu din om, fiindcă Dumnezeu a fost transformat într-o Ființă nemișcată, care rămâne total exterioară lumii naturale“. Din perspectiva creștinismului ortodox, disputele interminabile dintre creaționiști și evoluționiști sunt lipsite de însemnătate din punct de vedere spiritual. Atât respingerea evoluționismului de pe poziții creaționiste, cât și preocuparea pentru trasarea unei granițe menite să despartă știința naturii, ca exercițiu al rațiunii, de credința religioasă vor apărea drept străduințe care nu au sens. 2. Rezistență și rezerve cu motivație ideologică Diferite curente de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]