342 matches
-
întrebat de ce și-a făcut cruce dacă nu crede în ea. Am socotit că era de prisos. Pe lîngă suferințele războiului, România era bîntuită de tot felul de epidemii, care făceau ravagii, mai cu seamă de teribila boală ucigătoare, tifosul exantematic, împotriva căruia mijloacele medicale la epoca aceea erau foarte puține. Într-o noapte m-am trezit scuturat de friguri, cu febră mare și dureri puternice de cap. Simptome, fără îndoială, de tifos exantematic. A trebuit să fiu imediat evacuat. Dis-de-dimineață
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cu seamă de teribila boală ucigătoare, tifosul exantematic, împotriva căruia mijloacele medicale la epoca aceea erau foarte puține. Într-o noapte m-am trezit scuturat de friguri, cu febră mare și dureri puternice de cap. Simptome, fără îndoială, de tifos exantematic. A trebuit să fiu imediat evacuat. Dis-de-dimineață, Constantin, ordonanța mea devotată, m-a dus în spinare aproape tot drumul, pînă la locul bateriei în spatele frontului. De acolo, colegul și prietenul meu Dan Sărățeanu m-a transportat la gara Barcea pentru
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Castelul Fabron, moștenit de la mama lor. Rudele erau îngrijorate că venirea lui Mihai ar putea transmite boala copiilor. Regina Maria le convinge că boala s-ar fi declanșat în primele 5 zile. Revoltată, Regina - care trecuse peste epidemia de tifos exantematic în timpul războiului - nota: „...Ca să-l faci să fie îndepărtată orice contagiune trebuie să-l ții două săptămâni încheiate, și toate hainele lui și ale infirmierei, cu care fusese în contact, St. John să fie dezinfectate științific, într-un spital unde
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a agriculturii/aria); anii de școală (învățători, profesori, colegi, întâmplări memorabile); oamenii de seamă ai satului (lista este urmată de câteva fișiere biobibliografice folositoare). În gramatica discursului Răduța Vasilovschi introduce uneori creații în versuri compoziții proprii, ca efluvii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o sesizare la Comitetul Raional al P.C.R. și a fost nevoit să cerceteze cazul, care acum l-a declarat închis. Ascultarea a continuat chiar din acea seară. Tot Archip a "reparat" aparatul și lucrurile au intrat pe făgaș normal. Tifosul exantematic Ca și cum nenorocirile aduse de război, nu erau destule, provocate de lipsa alimentelor, de foamete, de nesiguranța zilei de mâine, s-au mai adăugat și epidemiile. Săpunul, soda, nu erau de găsit și prețurile erau exorbitante. De detergenți, nici nu putea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
erau exorbitante. De detergenți, nici nu putea fi vorba. Din evacuare mulți săteni s-au pomenit plini de păduchi și de râie. Noi nu ne-am pricopsit cu așa ceva, dar vecinii aveau din belșug. Din această cauză a apărut tifosul exantematic, o boală infecțioasă și epidemică gravă, care se manifestă prin temperatură foarte ridicată, convulsii și erupții pe piele. Sătenii s-au îmbolnăvit pe capete și mureau zilnic. Preotul Arcadie Repta nu mai prididea cu înmormântatul. De multe ori, cantorul Cazacu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tot sufletul să se însănătoșească. În urma acestui flagel, a acestei molime cimitirul Costișei a devenit neîncăpător. Mamele își plângeau copiii, copiii își plângeau părinții. A fost o adevărată calamitate și pentru satul nostru, ca și pentru cele din jur. Tifosul exantematic a constituit un dezastru național. Cei scăpați de această epidemie au aplicat măsuri severe de dezinfecție și de deparazitare. Pentru cei certați cu igiena personală, era amenințarea cu "etuva" (o etuvă volantă care lua hainele celor vizați și le dezinfecta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din teritoriul țării. Acest cutremur a provocat 1.541 de morți și 11.275 de răniți, precum și importante pagube materiale. Înzăpezirile din 1955 care au afectat cea mai mare parte a Bucovinei. La Costișa zăpada trecea peste poartă. Epidemiile (tifosul exantematic) din timpul războiului (care a secerat zeci de vieți, în satul nostru). Satele cel mai adesea au fost și sunt expuse multor riscuri, determinate de existența unor calamități naturale. Ceea ce s-a putut observa la sătenii noștri în astfel de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai crescut, s-a dat la furat din grădini, livezi și din curțile vecinilor. Bunica, Dafina nu mai știa ce să mai facă. Spunea de multe ori că pleacă și nu se mai întoarce. N-a plecat însă nicăieri. Tifosul exantematic i-a pus în pământ pe amândoi bătrânii. Pe Aurel, mama l-a dat la "Orfelinatul" din Rădăuți, care l-a făcut un intelectual (inginer zootehnist). Jucându-mă mai tot timpul cu Aurel, s-a întâmplat de multe ori, să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
preotul paroh despre aprobarea de către „INCOOP” cu . Circulara adresată preoților la 6 februarie 1947 reflectă situația grea a enoriașilor din toate parohiile În urmă războiului și a foametei: Protoiereul Paul Potorac cere la 12 februarie 1948 participarea la combaterea tifosului exantematic, conform ordinului guvernului și colaborarea cu dascălii (cântăreții) . Colaborarea cu organele administrative și agricole În organizarea muncii pentru Însămânțările de primăvară a fost cerută de protoierie la 15 martie 1948, urmând să fie făcută prin . Totodată se solicită colaborarea cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1916-1918 și nu mai era rachiu și nici vin și tata s-a făcut om cuminte ca mai înainte. Cât câștiga, da tot mamei. Dar n-a trăit mult așa că în toamna anului 1917 tata a-a îmbolnăvit de tifos exantematic și a murit. Și după două săptămâni a murit și mama fără să fie bolnavă, ci de mare supărare că a murit tata. Eu, la 26 octombrie 1894 am împlinit 1o ani și trebuia să mă dea la școală, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
durdulie ca o zână din povești ! Era bolnavă de ficat și foarte slabă și foarte supărată și distrusă. Soțul ei Diaconul Leon Băncilă, mare dirijor de cor la biserica Adormirea din Fălticeni, și om e rară vrednicie, murise de tifos exantematic încă din 1916. Doctorul i-a recomandat miere de albine. A cerut la mine și nu i-am putut da, că nu aveam, că a fost un an prost pentru albine. Stătea pe strada Rădășeni în casele Catihetului, preot V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ești tu acasă?". Și eu i-am spus că-s învățător. Și el a zis: "Vai de mine că prost mai ești! Și pune bluza jos". Și eu i-am spus că n-o pun să mă umplu de tifos exantematic. Și am zis: "Să trăiți dle colonel că ați zis că-s prost!". Și de ce te bucuri că am zis că-s prost?". Și am răspuns: "Nu vedeți că lumea nu stă pe loc și se deșteaptă. Și ai să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
august 1919, ceferiștii abordau chestiunea serviciilor medicale care lăsau de dorit, a famililor aflate în nevoie și a pensiilor mici. Mesajul indică reale valențe protectoare: „Văduvele și orfanii rămași de pe urma tov. ceferiști morți din accidente, în război și din cauza tifosului exantematic, se găsesc într-o stare de plâns, cu toate plângerile făcute de acești nenorociți. Noi, am intervenit la dl. Scutariu (reprezentantul conducerii - n. ns., S.P.), care ne-a promis că îi va ajuta, și va grăbi trimiterea pensiilor lor. Pensionarii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Nr. 1 de Băieți s-a instalat Secția de chirurgie, condusă de dr. N. Naumescu, medic-colonel în rezervă. În cazarma de peste calea ferată, a funcționat un spital pentru contagioși, condus de dr. N. Bălteanu. Un spital pentru bolnavii de tifos exantematic era în barăcile din pădurea Dobrina. Din 1917, în aceste spitale au lucrat și câțiva medici francezi. Dintre medicii care au îngrijit atunci, cu prețul vieții lor, răniții, amintim pe dr. Mihail Kernbach și dr. Eugen Rezmeriță, ajuns apoi medic
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și instrumentele de preț, o parte din rufărie, pansamente etc. și personalul cel tânăr mobilizat, precum și pe cercetașii atașați la spital, care își făceau datoria cu un entuziasm tineresc. După multă vreme aflarăm trista știre a morții lui de tifos exantematic, care a făcut atâtea victime în Mol dova printre medicii noștri de frunte, ca Botescu. Tot pradă acestui flagel în Moldova a fost și chirurgul francez Dufrêche; el condusese la noi al doilea serviciu la etajul de sus. Era nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dete despre o pace separată cu Rusia. Trebui în urmă să le citesc comunicatele germane ca să le potolesc.] (Ediția a II-a, 1996, p. 78.) De la spital mi aduse o scrisoare jalnică de la Lili Fălcoianu: 35 de cazuri de tifos exantematic. Mor bolnavii pe capete. Abia înviorasem pe maici, și sosi altă echipă de spital care amplifică încă succesele germanilor, dând mai multe amănunte: Rusia primea Moldova, ungurii Oltenia, bulgarii întreaga Dobroge, noi, Bucovina. Regele fusese chiar „să vază cum e
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
își făcea, mai ales la început, numai sânge rău din așa-zisele victorii fulgeră toare anunțate regulat, cu păcile separate ca corolar. Mai cerusem colonelului ajutoare medicale pentru populația bântuită de friguri tifoide, credeam noi, dar în realitate [de] tifos exantematic. A promis cu aceeași sancțiune ca de obicei. la cernica Pe la mijlocul lui mai, vremea fiind frumoasă, am pornit, însoțite de trei maici și o țigancă cu un coș, la mănăstirea Cernica. Drumul prin pădure era de șase kilometri, dar foarte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la d-na Anica Filipescu când, la înmormântarea ei, se puse în capul convoiului și amărî astfel pe întreaga familie și prietenii, deja prea încercați de a o pierde în momente atât de tragice.](Ibidem, pp. 172-173.) părintele moșoaia. tifosul exantematic Tot în acea zi sosi părintele Moșoaia de la Biserica Popa Chițu. A cerut să mă vadă și mi-a vorbit cu emfază de întoarcerea triumfală a lui Ionel, deoarece germanii sunt bătuți. Am fost cam rece cu el, instinctiv. În
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prea departe, noi nu eram decât în preajma păcii de la București. Deodată cu broșura înălțătoare pentru neam, în care guvernul Brătianu demisionat explica cauzele intrării noastre în război și răspundea acuzărilor partidului lui Marghiloman, Costache mai primi una cu tratamentul tifosului exantematic prin apă fiziologică clorată. A dus-o îndată doctorilor Grozovici și Zamfirescu ca să o aplice bolnavilor din spitalele Eforiei, care aveau sute de cazuri. doamnele primitoare ale germanilor Altă misivă clandestină, pornită însă din oraș într-un plic mare, galben
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cel care a descoperit fenomenul de lizogenizare la bacterii, fenomen important în genetica generală, bacteriologie și în clinica bolilor contagioase. Profesorul M. Ciucă a adus contribuții valoroase și în cunoașterea altor boli contagioase: în epidemiologia difteriei maligne, în scarlatină, tifos exantematic, variolă și febrele tifo-paratifice. Înființarea și dezvoltarea bazei clinice de boli contagioase se identifică cu activitatea sa, călăuzită de concepția în conformitate cu care învățământul igienei nu poate fi despărțit de condițiile practice ale terenului. Înființarea circumscripției-model (Tomești) pentru studiul morbidității terenului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din Galați), Cornelson a ocupat catedra de igienă din Iași între 1946 și 1960, la o vârstă la care capacitatea creatoare este maximă, într-o epocă semnificativă ca durată (14 ani) și ca etapă istorică a patologiei: epidemia de tifos exantematic, alte epidemii și endemii aflate în plină expansiune, în condițiile precare ale anilor de după război. Dispărut prematur, la mai puțin de șaizeci de ani, în 1960, Dumitru Cornelson a rămas o figură centrală a școlii ieșene de igienă, școală care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
întreprinse în Moldova între 1946 și 1960. Ca director al Institutului de Igienă și ca șef de sector al Filialei Academiei, prof. Cornelson a adus contribuții de mare importanță în multe boli care ocupau tabloul morbidității; cum au fost tifosul exantematic, leptospirozele, tularemia, febra tifoidă, diferitele forme de tuberculoză, rujeola; a desfășurat, de asemenea, o activitate prodigioasă în trasarea principiilor de alimentare cu apă în Moldova, în sistematizarea localităților, în organizarea acțiunilor de profilaxie la nivel de dispensare și policlinici (cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
al marelui histolog Nageotte, apoi împreună cu Marinescu, la Lyon, ca elev al lui J. Policard, unde rămâne între 1925 și 1930. Studiile sale au avut un mare ecou în știința timpului: modificarea tiroidei la alienați, citologia lichidului cefalorahidian în tifosul exantematic și, cu deosebire, modificările medulare în poliomielită au fost lucrări care l-au consacrat. Ca și alți cantacuziniști, cultiva calitatea, având oroare de inflația de lucrări care creează valută științifică falsă. De aceea, cu relativ puținele lui publicații, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
poetică a volumului « Pârgă », pregătindu-l pe autor pentru marele sale realizări viitoare »... 4 Revenit în capitală nu are timp să se ocupe de familie și este trimis să participe la o mare campanie de stingere a epidemiei de tifos exantematic. Undeva în județul Dâmbovița. După îndeplinirea misiunii, la începutul toamnei anului 1919, când nu peste multă vreme avea să-i vină și al cincilea copil, revine în București, să se stabilească definitiv. Ion Voiculescu, fiul scriitorului V. Voiculescu, într-un
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]