337 matches
-
ea. în care (29) a devenit un argument (p) pentru o concluzie implicită (q) negată în mod natural de propoziția (non-q) care urmează după conectorul-marcă al argumentului DAR, așa cum vom vedea mai exact în capitolul 4. Fie asertive, interogative sau exclamative, propozițiile sunt, în orice caz, integrate într-un context enunțiativ în care capătă sens. Luate izolat, aserțiunile constatative pot fi percepute, bineînțeles, la o simplă analiză, ca fiind susceptibile de a forma un enunț complet, dar: "În realitate, o informație
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să reținem: * Cererea permisiunii de a spune povestea, realizată de cele mai multe ori prin întrebări. În acest caz, putem lua în considerare replica lui Scapin din scena studiată mai devreme. * Exclamațiile care pot întrerupe (facultativ) cursul povestirii. * Comentariile (de cele mai multe ori exclamative) prin care se încheie povestirea și se anulează binecunoscutul efect al lui "Ei și?" despre care vorbeam mai devreme. Auditorul se eliberează în acest fel de intensitatea emoțiilor pe care le resimte în general, ascultând evenimentele povestite, intervenind cu comentarii
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prin care se încheie povestirea și se anulează binecunoscutul efect al lui "Ei și?" despre care vorbeam mai devreme. Auditorul se eliberează în acest fel de intensitatea emoțiilor pe care le resimte în general, ascultând evenimentele povestite, intervenind cu comentarii exclamative și cu evaluări depreciative sau apreciative, de tipul a se indigna sau a se bucura. Să analizăm în câteva rânduri modalitatea de inserție a monologului narativ. Din lipsă de spațiu, fac trimitere la descrierile ulterioare povestirii scenei de război împotriva
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
B3). Putem afirma că primul schimb declanșează două schimburi de contestare care se referă tocmai la posibilitatea de a fi produse. Cea de-a doua secvență se deschide printr-o evaluare a promisiunii formulate în secvența precedentă. Însă această intervenție exclamativă (B4) care nu cere o altă replică este contestată chiar prin destinatarul său (A5). Acest prim schimb este urmat de un al doilea, mai apropiat modelului: întrebare (B5) și răspuns (A6). Se dă astfel schema: Secvența 2: [B4] NON [A5
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
neomenie. ................[POVESTIRE PROPRIU-ZISĂ].................................... 1525 Hermina: Cum ? Ce-au făcut? Orest......[CONTINUAREAPOVESTIRII]........................... 1533 Hermina: Taci, taci, Orest perfid, [...] Această înlănțuire poate fi rezumată astfel: Povestitor (Oreste) Auditor (Hermiona) (1) Anunțarea faptelor (2) Întrebare (1495) Rezumat (1493-1494) (3) Povestire (1497-1524) (4) Întrerupere exclamativă (1525) (5) Urmarea povestirii (1525-1533) (6) Comentarii de încheiere (1534..) Textul 7.2. Mithridate Povestitor (Arbate) Auditor (Monime) (1) Rezumat (1549-1550) "O să vedeți cum apare; și vrem Să fim siguri Că dumneata și eu împreună îl vom plânge." (2) Exclamație
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
urmă-i merge și-l plânge." (4) Exclamațiile, comentariul și întrebările (1555-1557) "Xiphares! O, Doamne" Spune-mi că visez Nu-mi vine a crede ce aud Xiphares! E în viață! Xiphares pe care lacrimile mele..." (5) Povestirea (1558-1618) (6) Întreruperea exclamativă (1614) "Cerule!" (7) Urmarea povestirii (1619-1638) (8) Exclamația-comentariul (1639-646) "Ah! de așa de multe-orori sunt îngrozit Îl plâng pe Rege și peal său destin cumplit Vai! și slavă Cerului că la această soartă Nu mi-am adus obolul și n-
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
H. este printre primii care folosesc termenul la noi) este definit ca totalitate a culturii populare, ceea ce determină și delimitarea disciplinei care îl studiază în relație cu etnografia. În felul acesta, este depășită, ca și la A.I. Odobescu, faza admirației exclamative față de creația populară. Folclorist modern, H. formează o școală de prestigiu, din care fac parte G. Dem. Teodorescu, Lazăr Șăineanu, S.Fl. Marian ș.a.; între elevi se află și culegători de folclor, iar în revistele pe care le conducea, apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
improvizația. Lirismul ia forma unor reflecții cu caracter generalizator sau a unor dialoguri imaginare cu elemente din natură, considerate confidenți ideali. Sintaxa este specifică întregului gen liric, abundând în construcții de tipul: propoziție subiectivă urmată de una explicativă; propoziții interogative, exclamative, condiționale. Foarte frecvente sunt și personificările, rezultate din colocviul cu mediul, și hiperbolele. Printre scriitorii care au prețuit d., socotind-o motiv de mândrie națională, sunt V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Coșbuc, St. O. Iosif, O. Goga. Surse: Vasile Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
sale literare țintesc, în chip programatic, să îmbine teoria estetică, conceptuală prin natura ei, cu aplicația la text. Utilizând și achiziții ale esteticii informaționale, lucrarea Previzibil și imprevizibil în epică (1972) definește proza modernă la nivelul creației, prin trecerea de la „exclamativ” la „inclamativ” (acest atribut însemnând „zbor paradoxal al spiritului, cu aripile întoarse înăuntru”), iar la nivelul receptării prin creșterea gradului de imprevizibilitate al operei în relația cu cititorul. Interdependența valorilor în literatură (1987) e o cercetare sistematică, păstrând justa măsură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
pronunțarea cuvintelor care conțin diftongii oa, ea, ia, ua, uă; pronunțarea cuvintelor care conțin vocale În hiat: ee, ii, pronunțarea cuvintelor care conțin x); -exerciții de sesizare a intonației corecte/incorecte a unor propoziții interogative sau enunțiative (propriu zise și exclamative); -exerciții de identificare și corectare a unor Îmbinări de cuvinte incorecte În cadrul unui enunț (substantiv și adjectiv, prepoziții și substantiv, prepoziție și pronume, subiect și predicat). I.4. Să sesizeze mijloacele non-verbale (gesturi, mimică) folosite În comunicare. -exerciții de sesizare
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
caracteristicilor acestora pe baza unor Întrebări și răspunsuri. II.6. Să utilizeze corect În exprimarea orală proprie elementele de construcție a comunicării studiate. -exerciții de construire a propozițiilor simple și a propozițiilor dezvoltate, a propozițiilor interogative și enunțiative - propriu-zise și exclamative (fără folosirea terminologiei științifice); -exerciții de completare a enunțurilor/textelor lacunare pentru marcarea categoriilor de număr și de persoană; -exerciții de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea numărului substantivului pe care Îl determină; exerciții de realizare a acordului
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
ca element constitutiv al unui text narativ (recunoaștere). Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. 2. Formarea capacității de comunicare Comunicarea orală Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Intonarea propozițiilor exclamative, enunțiative și interogative (actualizare). Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri În situații concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimica). Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: inițierea, menținerea și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
nominal care include un substantiv masiv sau abstract poate fi însoțit de articolul nehotărât sg. un/o, fie în prezența altor determinări, fie atunci când exprimă o valoare superlativă de tip cantitativ și/sau calificativ, în construcții cu o intonație specială, exclamativă (vezi și Dimitrescu [1954] 2002a: 83, despre structurile exclamative): Caut un zahăr mai fin [dar Caut zahăr] (ap. Avram [1986] 1997a: 107) Era o zăpadă ș-un geeer! ["foarte mari", calificare cantitativă; dar Era zăpadă și ger sau Era o
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
fi însoțit de articolul nehotărât sg. un/o, fie în prezența altor determinări, fie atunci când exprimă o valoare superlativă de tip cantitativ și/sau calificativ, în construcții cu o intonație specială, exclamativă (vezi și Dimitrescu [1954] 2002a: 83, despre structurile exclamative): Caut un zahăr mai fin [dar Caut zahăr] (ap. Avram [1986] 1997a: 107) Era o zăpadă ș-un geeer! ["foarte mari", calificare cantitativă; dar Era zăpadă și ger sau Era o zăpadă murdară și un ger usturător] (ap. Dascălu-Jinga 2001
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
90) Avea un curaj! ["foarte mare, excepțional", calificare cantitativă; dar Avea curaj sau Avea un curaj admirabil] (GALR I: 104). (e) La plural, grupul nominal alcătuit doar din substantiv, însoțit de niște, exprimă, de asemenea, o valoare superlativă, în construcțiile exclamative: Se aprovizionau, fără doar și poate, la niște prețuri...! ["foarte mari", calificare cantitativă] (CORV: 261 și în CLRA). (f) Absența articolului, la singular, se asociază cu interpretarea distributivă, în formule fracționare cu prepoziția pe (iar în notația cifrică, prin bară
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
bucureșteni de a-mi fi acceptat - chiar dacă nu Întotdeauna În sensul metaforelor mele! - primele romane. „O mie de pagini despre uimire”, s-ar putea, Încă o dată, intitula aceste pagini și să nu se Înțeleagă că este vorba de o „uimire exclamativă, admirativă”, deși este și aceasta, dar cu o anume măsură. Nu, este uimire pur și simplu față de un destin sau, altfel spus, uimirea În fața unui „labirint care devine cerc”, cum o subliniam Într-un volum anterior. „Labirintul existențial” ce este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
momentele și schițele, cât și comediile autorului. Două serii de clișee sunt puse în valoare, iar naratorul le subliniază prin accent ironic. Prima serie integrează sintagme precum „impresiile miri- fice”, „un potop de impresii și amintiri”, o colecție admi- rativ- exclamativă de locuri comune pe care le debitează conaționalii. Intemperanța este consubstanțială spiritului lumii caragialești și declamativul este acompaniat adesea de exclamativ : „Ah, mamițo ! Menuetul lui Pederaski... mă-nnebunesc !”. Cea de-a doua serie este mai interesantă pentru că privește un anumit
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ironic. Prima serie integrează sintagme precum „impresiile miri- fice”, „un potop de impresii și amintiri”, o colecție admi- rativ- exclamativă de locuri comune pe care le debitează conaționalii. Intemperanța este consubstanțială spiritului lumii caragialești și declamativul este acompaniat adesea de exclamativ : „Ah, mamițo ! Menuetul lui Pederaski... mă-nnebunesc !”. Cea de-a doua serie este mai interesantă pentru că privește un anumit tip de literatură sentimentală a amintirilor privilegiind momentul regăsirii locului natal, implicit al copilăriei ca vârstă de aur. Doi „mari clasici
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
registrul faptelor, al acțiu- nilor, iar dacă avem un erou al gândirii, confirmarea reven- dică o operă semnificativă. Eroii lui Caragiale își extrag legitimitatea numai la nivelul discursului care se trans- formă în gesticulația excesivă. În 1901, G. Ranetti califica exclamativ Momentele lui Caragiale : „Nu Momente, maestre, ci Monumente trebuia să-ți botezi admirabilul volum...”. Fraza se cuvine a fi citită cu atenție. Ranetti remarca caracterul monumental al unor texte de mici dimensiuni, în genere o operă de minia- turist. Scriitorul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive; numeralul; verbul; adverbul (de loc, de timp, de mod); prepoziția și conjuncția; interjecția; * nivelul sintactic: propoziția simplă/dezvoltată; numărul cuvintelor unei propoziții; locul ocupat de un anumit cuvânt în propoziție; propoziția enunțiativă/interogativă/exclamativă; propoziția afirmativă/negativă; raportul de coordonare și de subordonare la nivelul propoziției/frazei (în măsură mai redusă); * nivelul stilistic: valorile stilistice ale unor unități lexicale: personificarea, comparația, epitetul, antiteza etc.; ,,stilul" conversației versus stilul beletristic versus stilul publicistic etc. 5
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
de numărarea acestora); reprezentarea grafică a unor propoziții, a cuvintelor unei propoziții, a silabelor unui cuvânt, a sunetelor unei/unor silabe etc.; valorificarea semnelor de punctuație (și/sau a figurinelor cu diferite mimici: :), :( etc.) corespunzătoare intonației propoziției enunțiative, interogative, respectiv exclamative; construirea de enunțuri pornind de la elemente date; scrierea anumitor semne grafice, litere, cifre etc.; realizarea acordului adjectiv substantiv determinat, predicat subiect; dezvoltarea/simplificarea unei propoziții; trecerea de la afirmativ la negativ și invers; folosirea corectă a formelor pronominale propriu-zise și de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
exerciții sintactice exerciții de identificare a cuvintelor unei propoziții, a numărului acestora; exerciții de transformare a propozițiilor simple în propoziții dezvoltate și invers, a propozițiilor afirmative în propoziții negative (fără valorificarea terminologiei); exerciții de diferențiere a propozițiilor enunțiative, interogative și exclamative (vezi supra asocierea cu semnele de punctuație, dar și cu scopul comunicării: ,,spunem", ,,comunicăm", ,,întrebăm", ,,cerem informații", ,,ne bucurăm", ,,ne mirăm"); exerciții de completare a unor enunțuri cu diferite cuvinte/expresii; exerciții de realizare a acordului predicat subiect; exerciții de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
viețuitoare, exemplificarea de cuvinte care conțin sunetul respectiv în poziție inițială, mediană sau finală etc. ( Etapa de sinteză constă în parcurgerea traseului invers: reconstituirea cuvântului; reconstituirea propoziției; schematizarea acestora prin asocierea de simboluri formei orale: . = propoziție enunțiativă; ? = propoziție interogativă; ! = propoziție exclamativă; . = propoziție enunțiativă alcătuită din trei cuvinte etc.; fixarea acestor elemente prin actualizarea sau construirea/crearea de exemple similare la nivel structural și/sau la nivelul semnificației. ( Valorificarea metodei fonetice, analitico-sintetice în maniera prezentată supra asigură continuitatea etapelor preprimară și primară
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
la această vârstă; astfel, trebuie avute în vedere (în concordanță cu posibilitățile fiecărei perioade de dezvoltare 283): * alternanța replicilor; * atitudinea față de interlocutor, orientarea către acesta; * adaptarea la interlocutor 284 și la situația de comunicare, în general; * construirea replicilor (enunțiative, interogative, exclamative); * organizarea replicilor, succesiunea acestora (pe diferite scheme posibile: interogativ enunțiativ interogativ/enunțiativ...); * utilizarea codului corespunzător; * valorificarea verbalului, a nonverbalului și a paraverbalului; * raportarea la tema de discuție; * atitudinea față de eventualii factori perturbatori în desfășurarea comunicării etc. Activitățile de convorbire/convorbire
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
fir, Aproape departe, Ne jucăm cu...sonorul (diferențieri ale intensității cu care se pronunță pentru ultimul exemplu, palete cu +, sau o telecomandă uriașă, eventual confecționată chiar de copii) etc.; intonația, semnele de punctuație: diferențierea curbelor intonaționale corespunzătoare construcțiilor enunțiative, interogative, exclamative sau neexclamative, exersarea acestora, asocierea lor cu semnele de punctuație (eventual, în forme stilizate, ca personaje, ca figurine cu mimici expresive etc.) Spune întreabă miră-te/bucură-te!, Prezentatorul de știri, Interviul, Sensibilul, Ce mi se potrivește?, Detectiv de...semne
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]