359 matches
-
a pierdut ceasul. A vrut să se Întoarcă pentru a-1 căuta, dar nu mai recunoștea drumul pe care a venit. Toate cele trei cărări urcau pe câte o pantă, răscrucea fiind Într-o vale. Fiindcă ceasul era de valoare, excursionistul s-a hotărât să-1 caute totuși, luând la rând toate cărările, urcând pe fiecare cam un kilometru, adică aproximativ atâta cât apreciase el distanța pe care o parcursese de când s-a uitat ultima oară la ceas. A avut noroc; ba
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
2989 de cifre. Puteți socoti câte pagini a avut În total acest volum? 34. ÎN EXCURSIE O clasă a unei școli a inițiat o excursie la munte, cu prilejul căreia au fost invitați și părinți. În cele trei autobuze cu excursioniști au luat loc În total 89 de persoane (tați, mame, profesori, Împreună cu elevii - băieți și fete). Erau cu șapte femei mai mult decât bărbați, cu 45 de copii mai mult decât femei, iar numărul elevelor era cu patru mai mare
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
un mal, celălalt dincolo; după ce unul a trecut cu barca, celălalt s-a Înapoiat cu ea ! 28. CĂTRE VALE ȘI SPRE DEAL Ion și Nae nu stăteau spate În spate, ci unul cu fața la celălalt. 29 . CEASUL CU NOROC Găsind ceasul, excursionistul a putut identifica poteca e care a venit. Ridicând indicatorul de drumuri și stabilind care este brațul indicator al acestei poteci, a putut să determine În același timp și poteca spre cabană. 30. TREI FAMILII Soții au cheltuit: Ion 529
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
cel de-al doilea caz, cabanele de altitudine medie să constituie o invitație la drumeție, mijloc de recreere, cabane de tranzit sau cu posibilitate de staționare (cazare, alimentație). Cabanele de mare altitudine, eventual de creastă, care să se adreseze turiștilor excursioniști Încercați, cu experiență și echipament adecvat pentru ascensiuni. Acestea trebuie să fie unități cu rol de staționare și cu condiții bune de cazare și alimentație. Cea de-a treia grupă sau categorie de cabane turistice prin amplasament, dotările tehnice și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care le-am identificat. Așa se face că unele au căzut sub târnăcop. 645 2 București, 24 octomvrie 1973 Stimate Domnule Dimitriu, Cred că tov. ghidă a Muzeului v-a comunicat, că la sfârșitul lunii septembrie a.c., un grup de excursioniști cu autocarul O.N.T., printre care ne aflam și noi, fiicele artistei Nora Marinescu, a vizitat În mare grabă muzeul (de fapt „Galeria oamenilor de seamă”, n.n.) din Fălticeni. Țin să vă spun că În programul ONT nu era rezervat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a venit, ne-a deschis muzeul și ne-a arătat unde sunt expuse fotografiile mamei noastre. Apoi ne-a prezentat cu multă pricepere exponatele din muzeu, fără Însă a spune nici un cuvânt referitor la activitatea artistică a Norei Marinescu, În fața excursioniștilor, deși știa că fiicele sale sunt În acest grup și că la insistențele noastre s-a deranjat să ne deschidă muzeul mai devreme. Vă spun sincer că față de grupul din care făceam parte, ne-am simțit destul de prost, mai ales
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
populația au fost pregătiți. S.B.: Cine credeți că sunt cei ce au incitat? N.B.: În primul rând, sunt moldovenii noștri de peste Prut. Mie îmi este clar acest lucru, ei știau limba română. Au fost o grămadă veniți în România ca excursioniști. Alții veneau din Ungaria. Și au fost și de-ai noștri care au fost racolați din timp, au fost pregătiți (că toată pregătirea asta, din ceea ce am citit, a început din 1985, când Gorbaciov a început să nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Lu’ ăla îi venea să se urce pe pereți, dom’le... Luat la ora 2 după masa, de pe stradă, și băgat acolo în pușcărie... O stare extraordinar de groaznică... Ce-o făcut ăsta? La Sinaia o venit o mașină de excursioniști francezi și el o intrat în discuție cu ei pe franțuzește, că știa... Dar eu cred că erau toți securiști, nu erau francezi, chiar dacă s-au dat că erau de la „L’Humanité”... Și ce-o zis, ce n-o zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
conducă cu blândețe și iubire la rândul său destinele acestui Neam”, iar Țara - care îl vede și îl urmărește - „va prinde să-l iubească mai mult și mai adânc”. Participant la excursie, prof. I. Zamfirescu își amintește că, de la Suceava, excursioniștii au urmat un periplu predominant literar, cu incursiuni în istorie, prin Fălticeni (N. Gane), Ipotești (M. Eminescu), Mircești (V. Alecsandri), Miclăușeni (Castelul Sturzeștilor, istoria liberalismului), Humulești (I. Creangă), Tg. Neamț (Cetatea Neamțului în istorie și creația epică), Cotnari (pătrunderea catolicismului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
U.R.S.S. 1957 Este decorat cu „Ordinul Muncii clasa a III-a pentru merite deosebite în activitatea artistică. Participă la expoziția „10 ani de creație plastică, 1947-1957, organizată de către Muzeul de artă al României în sălile Muzeului Simu, cu acuarela Excursioniști la Iași. 1958 Participă cu două lucrări la expoziția țărilor socialiste de la Moscova. Este vicepreședinte al juriului expoziției interregionale de la Iași. Expune 10 lucrări dintre care amintim: Iașul cu Cetățuia, Iașii cu Golia, Muncă de primăvară (acuarelă) și Eleve la
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
sănătății pe care nu am întâlnit-o în nicio lucrare de gen, aceea referitoare la utilizarea hârtiei pentru a preveni înghețul persoanelor, reflectând mentalul medicului în contact cu oameni săraci de la țară și din mahalale ale Bucureștiului, dar și a excursionistului prin munți care a fost Voiculescu: "HÂRTIA apără contra frigului. Pe geruri mari putem băga, pe sub haină, hârtie împăturită, atât pe piept cât și în spate. Picioarele înfășurate, peste ciorap ori obiele, în hârtie și apoi băgate în cisme ori
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cât și Piața Victoriei Finale din capitala Republicii Umaniste Vandana, amândouă fiind operele originale ale lui Liubomir Fekete, cel care a fost executat pentru înaltă trădare încă pe vremea Regatului Vandan (de tristă amintire). Stan Fl. Stanson, le explică ghizii excursioniștilor sosiți din cele patru colțuri ale lumii rotunde, a fost cel mai curajos comandant care a trăit vreodată pe pământ. În anul 1703, Stan Fl. Stanson a apărat colina Rombodo cu doar opt oșteni împotriva a patru regimente înarmate până în
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de vânătoare, foarte cald. La șantier. Dejunat în pavilionul de vânătoare, iar mai târziu băut ceai acolo. Promenadă cu Elisabeta. Cinat la ora 7. Duminică, 5/17 iulie Vreme frumoasă. Ora 9 la biserică. Dimineața acasă. Venit trenul special cu excursioniști, multă lume, nici un cunoscut. Ora 11½ dejunat, prefectul Teodorescu și Sinaitul etc. După-amiaza la pavilionul de vânătoare. Venit Stöhr de la București. Seara scris. Seară rece. Luni, 6/18 iulie Cer acoperit, rece. Ora 10 la construcție, discutat planuri, amenajare, decor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mulți evrei și chiar dacă i-au întâlnit, de multe ori nici nu au știut că sunt evrei. Cel mai probabil au văzut romi din România sau Bulgaria și nu cred că acest contact trimitea un mesaj de toleranță. Cât despre excursioniști, este aproape exclus să fi avut asemenea experiențe directe. Dar cei care doar intenționează să meargă în Occident? Este de presupus că în pregătirea pe care și-o fac pentru o asemenea călătorie își vor revedea atitudinile lor intolerante? Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a căreia puteam cuprinde dintr-o privire aproape toți Carpații Meridionali. Aici drumurile erau și ele domoale, iar lipsa accidentelor pregnante ne dispunea la nesfârșite convorbiri pe toate temele posibile... „Universitățile mele“. În sfârșit, profitând de autocarul unui grup de excursioniști - o incursiune la osuarul de la Dragomirna, zugrăvit în culori pastelate de Olga Greceanu, iar apoi la Peștera Dâmbovicioarei... Rămași singuri dincolo de Podul Dâmboviței, am pornit-o pe cărări turistice foarte puțin umblate, care ne purtau tot în paralel cu Piatra
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
hotelului și "invitația la un restaurant" la o bere băută într-o bodegă. Probabil că cei doi cooperatori s-au ospătat copios cu tovarășele anexe a doua zi într-un restaurant, prezentând nota spre decontare "Cooperativei" în contul întâlnirii cu "excursioniștii Săvescu". Bravos, națiune, halal să-ți fie!) în discuțiile purtate au rezultat următoarele elemente mai semnificative... în ansamblu, întâlnirea dintre Gelu și familia Săvescu a avut darul să realizeze o apropiere a acestora, o influențare indirectă asupra necesității reîntoarcerii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Că i-a ieșit aranjamentul pe dos, așa cum am arătat, e altă poveste, dar cred că tuturor cooperatorilor "primăriei Midia" li s-au umezit ochii albaștri de fericire privind pe albastrul cerului Midiei cum se îndepărta avionul cu cei doi "excursioniști" care au refuzat "excursia"! (Am, de când mă știu, o tendință de a face haz de necaz, chiar și când sunt "la ananghie"! În drum spre Ceahlău România, mă oprisem, pe baza aprobărilor date de conducerea MAE, așa cum am menționat, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
1944 al naibii și japonezii ăștia, l-au "terminat" exact de ziua Marii Revoluții Socialiste! Pentru ajutorul dat de "marele meseriaș", în 1964 a fost declarat "Erou al Uniunii Sovietice"! Mă întreb dacă, la o adică și eu, "agent și excursionist bănuit" din greșeală, aș fi fost "terminat", după '89 aș fi fost declarat erou și decorat post-mortem, cum se practică în zilele noastre, cu Ordinul "Steaua României", iar soția ar fi primit pensie de revoluționar? Aș! Drumul de la aeroport "acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pătrate formula atât de vehiculată "omul, cel mai prețios capital" se transformase de-a lungul anilor din "homo homini mielus est" în "homo homini lupus est"! Că cei de la "Cooperativă" n-au înțeles nimic din "Cazul Săvescu" și după înapoierea "excursionistului" la Ceahlău, "patria mumă", o dovedesc cele 150 de pagini de rapoarte, informări, note ale Dosarului, redactate după sosirea "acasă", care se adaugă celor 200 de pagini anterioare. Una dintre acestea poartă data de 19.10.1981, deci doar câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
serviciu de spionaj străin sau să "excursioneze", respectiv să "aleagă libertatea", așa cum a făcut-o marele diplomat Pacepa și alți "clienți" ai Cooperativei (din câte cunosc, în perioada cât am activat în MAE, nici un diplomat de carieră nu a "excursionat", "excursioniștii" fiind "ofițeri acoperiți" care ocupau la ambasade posturi diplomatice sau administrative portari, șoferi...). Ca "lucrător" în domeniul turismului ONT-ul făcând parte din categoria întreprinderilor de comerț exterior se adăuga la "pericolele" de mai sus și posibilitatea obținerii unor "beneficii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pompau bani de la Ministerul nostru de Externe ca să editeze aci, În București, o revistă de propagandă șovină urmărind nu știu ce, În nici un caz anexarea Vidinului și a Timocului și nici repatrierea cu sila a celor de pe acolo. Dar uimirea noastră, a excursioniștilor, a fost mare când le-am văzut buna lor stare de acolo, satele, ulițele, locuințele, curțile și lumea de pe acolo, bine hrănită, veselă și conștientă de naționalitatea și de legătura frățească cu noi, cei de dincoace de Dunăre. După două sute
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Exemplu: „Tot În numărul acestui ziar a fost Înlocuită o altă fotografie așa zisă artistică (???, n. și subl.ns.) sub care se scria <<Barajul V.I. Lenin dela Bicaz>> care nu era cea mai semnificativă, cu altă fotografie luată de un excursionist În trecere prin Piatra Neamț În care se vede turnul lui Ștefan renovat și transformat În muzeu”. În unele „retușuri” se poate observa extrem de clar lipsa de apetit politic al oamenilor acelor timpuri, grija lor cea mai mare și serioasă fiind
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
suspect faptul că eram singur și a făcut absolut tot ce a putut ca să afle cam ce hram port. Bolnav, necredincios sau spion... Era probabil obișnuit fie cu familii israeliene, fie cu autocare pline cu turiști de toate națiile, iar excursioniștii solitari nu-i inspirau nicio încredere. Un tip rău n-are prieteni. Îi dau dreptate întru totul. Iar pe mine mă acuz că m-am uitat până acum de sus la procesiunile nesfârșite de pe Via Dolorosa sau, la Cezareea, la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
prin ghiolurile Adigelui. Căutau pietricele de râu aplatizate și se întreceau în a le azvârli razant pe deasupra apei, pălmuind râul mocirlos și somnolent. Spre amiază a sosit pe neașteptate don Calabria împreună cu contele Francesco Perez. S-au adăugat grupului de excursioniști în sărbătoare pentru a servi prânzul la pachet. Terminându-se masa frugală, băieții au roit-o îndată spre pajiște. Don Calabria, cu un semn al mâinii, i-a reținut pe don Diodato și Gigio. I-a invitat să se răcorească
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
codurile”, să o faci funcțională, și, cel puțin în prima oră, nu-mi pot reprima reflexul de a cere ajutorul supraveghetorilor în livrea. Aceștia sunt peste tot - prezențe discrete, eficiente. Bărbații comunică prin stații radio, cu ochii pe grupurile de excursioniști, cărora ghizi țepeni, limbuți și metodici le dau explicații amănunțite (turația lor este la fel de formidabilă în engleză, franceză, italiană, chineză...). După o vreme, mersul prin săli în încercarea de a găsi un tablou concret, un anume maestru sau școală de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]