767 matches
-
nu-l putem înțelege decît teoretic la nivelul fad al unor abstracțiuni sterile. Dacă însă nu-l ascultăm, atunci îl putem înțelege mult mai în adînc, pînă la nivelul unor intuiții umane. Iată cazul paradoxal la care poate duce respectul exegetic pentru dorința testamentară a unui filozof: îl asculți și riști a nu-l înțelege; nu-l asculți și îl înțelegi împotriva dorinței lui. Pesemne că Noica, pus în fața acestei situații, ar fi spus ceva de genul: după felul în care
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
primul rînd, aplicarea principiului simplității în interpretarea textelor. În hermeneutică, adepții risipei și excesului sînt legiune. Voi dovedi această tragedie. Dimpotrivă: adepții simplității sînt rari.“ (p. 11) Cu alte cuvinte, de comentatori grafomani, care înconjoară o operă cu o iederă exegetică luxuriantă, nu ducem lipsă, în schimb numărul interpreților conciși sînt rarități istorice. Ce surprinde la Gherghel e felul în care înțelege simplitatea, ca pe o concizie în expresie care se ține aproape de obiect, fără a depăși litera originalului: „A fi
Cauda pavonis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4142_a_5467]
-
face trimiteri repetate: Erich Auerbach (Mimesis. Reprezentarea realității în literatura occidentală), Ernst Robert Curtius (Literatura europeană și Evul Mediu Latin) și Umberto Eco (Opera deschisă și Limitele interpretării), considerați drept pontifii doctrinei privitoare la interpretare. Nu lipsesc exemplele de exces exegetic, scolastica medievală fiind terenul predilect, de unde Gherghel își alege cazuistica abuzurilor explicative. De exemplu, o întrebare cu care teologii și-au schingiuit mințile a fost: „Dumnezeu, fiind omniscient, știe tot. Poate oare să știe mai mult decît știe?“ Și a
Cauda pavonis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4142_a_5467]
-
mesajul. Pînă la urmă, nu cheia de înțelegere contează, ci condiția pe care trebuie s-o îndeplinești ca să te poți apropia de spiritul pildelor. Hotărîtor nu e dacă nimerești „interpretarea adevărată” (expresie fără sens dată fiind bogăția infinită de nuanțe exegetice), ci dacă te pui în situața de a primi interpretarea, oricare ar fi ea. Iar pentru asta e nevoie de receptivitate. Toată structura cărții lui Pleșu stă pe acest termen: receptivitate. Ești receptiv, înseamnă că solzii ți-au căzut de pe
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
și a neamului nostru românesc și ajungând până la condiția ultimului viețuitor al acestei lumi în care pâlpâie nădejdea în mântuirea pregătită „celor chemați de la întemeierea lumii” (Mt. 25,34). Demersul în sine nu este unul facil, deoarece presupune atât abordări exegetice, cât și prezentări ale unor diverse puncte de vedere, nuanțări și actualizări permanente, dar, așa cum remarcă și Domnul Stelian Gomboș (în unul din textele evocatoare ale cărții în care are în atenție personalitatea Sfântului Vasile cel Mare), „în societatea contemporană
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
este omul, ci Acela care este deasupra oamenilor. Și, prin urmare, pentru a găsi adevărul, trebuie să te eliberezi de ceea ce oamenii consideră de obicei ca fiind adevăr...” „Puterea Cuvântului” nu restrânge, nu limitează, nu constrânge, ci oferă o exemplificare exegetică a necesității asumării modelului Logosului pentru împlinirea metalimbajului într-o societate modernă a transmutărilor și într-o spațialitate transmodernă a existenței umane. Așa după cum arată și Mircea Muthu, în “Cuvânt înainte”, „Smerenia și respectul față de carte - veritabile mărci de noblețe
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
partea propriu-zisă de action, cum spun cineaștii, este, cred, mult mai interesantă din perspectiva așteptărilor dumitale. Nu te simți dator să protestezi, Înțeleg foarte bine, nu e cazul să ne ascundem după deget: curiozitatea se hrănește cu fapte, nu cu exegetica abisalității sufletului uman. Nu mi-a trebuit mult să Înțeleg, măcar În ansamblu, structura Centrului, configurația organigramei sale, dacă vrei. Sectorul de bază era cel destinat monitorizării propriu-zise, care ocupa spațiul cel mai Întins și Îngloba tronsonul de personal cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
spun că, de la bun Început, mie teza lui Fukuyama Îmi sunase fals, neconvingător și tendențios. Finalitatea ei nu ținea nici de istorie, nici de speculația Înalt-filozofică, ci de o nițeluș sofisticată, dar deloc subtilă, propagandă politică. Între cartea lui și exegetica postmarxistă, care se iluziona, de asemenea, că găsise cheia de aur a viitorului luminos al umanității, identificându-l În comunismul victorios, nu exista nici o deosebire de fond. Personal, mi se păruse că inclusiv formula „sfârșitul istoriei” era menită doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
un orizont intelectual deosebit de larg, aflat sub semnul absolutului cunoașterii - subliniază savantul basarabean - pune la grea încercare fenomenologul care e nevoit să aproprieze enormul material pe care l-a apropiat poetul”. Cititorul este informat că autorul a renunțat la viziunile exegetice tradiționale privind opera eminesciană, el considerând că se impune, în continuare, „o renunțare categorică la vechile șabloane interpretative” în lucrările ce se vor realiza. Mihai Cimpoi adaugă, concludent, la dialogul său cu cititorii din toate sferele societății românești contemporane, că
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
a căutat să demonstreze prioritar unitatea acesteia și să aplice o grilă ontologică adecvată. Pe bună dreptate Mihai Cimpoi conchide, reliefând cu pregnanță, faptul că „El (M. Eminescu n. ns.) este, dincolo de «schema organică» pe care o căutăm, dincolo de «cantonările exegetice» de până acum, devenite desuete, anacronice, având în vedere un element esențial, fundamental și anume „personalitatea intelectuală singulară în literatura română” a lui Mihai Eminescu, „vocația sa indiscutabilă a europenității și universalității”. „Dicționarul Enciclopedic Mihai Eminescu” reprezintă un instrument indispensabil
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
creștină, mai exact în gnosticism, care se preta în a fi o religie intelectualistă, a elitelor culturii. Era greu de respins pentru că se dădea drept religia însăși, o falsă religie care parazita ortodoxia credinței, pentru că îi folosea schemele teologice, metodele exegetice, dar această pervertire intelectualistă a creștinismului era o atitudine față de dogmă, revelație, credință. Ea venea cu o teorie: Evanghelia Bisericii era o formă superficială a revelației, există o altă revelație profană, accesibilă doar gnosticilor, deci esoterică. Uitând că Revelație înseamnă
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
pe duhovnicul rus Ioan Kulîghin. Să mai menționăm că o vreme, tot spre anii bătrâneții, a mai fost și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Dunării de Jos și din Arhiepiscopia Bucureștilor. Părintele Paulin Lecca a scris destul de mult (pagini catehetice, exegetice, apologetice, memorialistice), dar majoritatea scrierilor sale au ajuns abia postum la cunoștința marelui public. Iată-le pe cele mai importante: „De la moarte la viață”, Editura Paideia, București, 1996 (roman memorialistic - personajul Victor Moldovanu este autorul însuși - cu caracter testamentar, prezentat
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
sfânt al lui Dumnezeu, blestemarea, hulirea numelui sfânt al lui Dumnezeu, furtul din avutul public, furtul din averea altuia, îngâmfarea, răspândirea de lashon harah (vorbire de rău) și un ochi rău. Midrash studiază aprofundat originile tuturor acestor păcate prin interpretarea exegetica a diferitelor versete din tot Tanachul.” (Rabinul Shaim HaQoton) Când Domnul Isus Hristos a trimis pe cei 12 în Numele Său, El le-a spus: „Și pe drum, propovăduiți, si ziceți: „Împărăția cerurilor este aproape!” Vindecați pe bolnavi, înviați pe morți, curățiți
COMORI ASCUNSE IN TORA de IOAN PEIA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367093_a_368422]
-
același nivel expertizat de recepție, noi sclipiri și înrâuriri universale ale poeziei dorcesciene, din același registru abscons al semnificării, greu sesizabil și puțin accesibil celor neinițiați în hermeneutica textului”. (Iulian Chivu) „D-na Mirela-Ioana Borchin și-a dovedit deplin capacitățile exegetice, în comentariul detaliat al poeziei lui Eugen Dorcescu, publicat, la finele anului 2015, ca postfață-eseu, la antologia (ediție ne varietur) Nirvana (cea mai cuprinzătoare din lirica poetului)**. Recent, revine cu o carte, necesară - credem noi - pentru întregirea și înțelegerea acestui
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
Până la urmă, nu cheia de înțelegere contează, ci condiția pe care trebuie s-o îndeplinești ca să te poți apropia de spiritul pildelor. Hotărâtor și decisive nu este dacă nimerești „interpretarea adevărată” (expresie fără sens dată fiind bogăția infinită de nuanțe exegetice), ci dacă te pui în situața de a primi interpretarea, oricare ar fi ea. Iar pentru asta e nevoie de receptivitate. Toată structura cărții lui Andrei Pleșu stă pe acest termen: receptivitate. Ești receptiv, înseamnă că solzii ți-au căzut
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
ianuarie, împreună cu Sf. Chiril al Alexandriei. Aducereamoastelor Sf. Atanasie Ia 2 mai. În pofida unei vieți nespus de zbuciumata, Atanasie a lăsat moștenire o operă deosebit de bogată. Majoritatea lucrărilor sale au ca obiect lupta pentru apărarea credinței niceene. El supune argumentele exegetice și dialectice ale oponenților săi unei analize critice, scrupuloase, dovedindu-le netemeinicia. Ajutat de vastele sale cunoștințe scripturistice, teologice și filosofice, el a izbutit să pună pe temelii solide credință creștină ortodoxă. Sfanțul Chiril al Alexandriei (+ 444), Patriarh al Alexandriei
PATRIARHII ALEXANDRIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349987_a_351316]
-
Românească... Despre Schimbarea la Față în spiritualitatea răsăriteană. Monahism, istorie și eshatologie Aflat în inima evangheliilor sinoptice, misteriosul episod al Schimbării la Față a lui Iisus Hristos s-a bucurat de o atenție specială în creștinismul răsăritean unde a suscitat multiple interpretări: exegetice, omiletice, liturgice, dogmatice, mistice și nu în ultimul rând iconografice. Faptul că reprezentarea cea mai veche a acestei scene evanghelice este faimosul mozaic care decorează, din anul 566, absida de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene de la poalele Muntelui Sinai atestă limpede
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
cerească, mi s-a ivit posibilitatea de a o cunoaște pe scriitoare și operele sale de până astăzi prin intermediul extrem de interesantului volum ELENA BUICĂ, O AMBASADOARE A SUFLETULUI ROMÂNESC - ediție critică și fragmente din operele sale -, rod al unui exercițiu exegetic de mare importanță aparținând unei alte Doamne a scrisului românesc, CEZARINA ADAMESCU. Subintitulată ediție critică, monografia este structurată în 15 capitole cu titluri semnificative, în care autoarea își expune opiniile despre scrierile Elenei Buică, susținute prin citate semnificative, într-o
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
că “parabola este prima încercare reușită din istoria culturii europene, prin care s-a obținut o victorie împotriva ideologiei. La Iisus Hristos nu este nici o ideologie. Ce înseamnă să nu articulezi până în detaliu o doctrină? Înseamnă să lași liberă libertatea exegetică a fiecărui cititor, să stimulezi această libertate, să nu-i pui de la început limite abstracte. Nu există nici un text care să te instige la libertate în asemenea măsură ca textul evanghelic și la suspendarea oricărei tendințe de a ideologiza. Ideologia
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
sinteza, așa cum e partitura sa scriptică îndelung meditată și elaborată prin fraze generatoare de versuri pline de frumusețe. Așa au devenit versurile sale trepte spre o stare superioară a spiritului, în locuri cu lumină, evadând în netimp și nespațiu. Asumarea exegetică de recompunere a raportului poetic dintre sacru și profan reprezintă situații existențiale ce se întrepătrund, poetul încercând resacralizarea unor realități ontologice profane. A studiat foarte mult, a citit și mai mult, a descoperit, acum în declinul vieții, tremurul lăuntric, flacăra
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
pe români, ca o concesie, ci că prin Bacovia, de pildă, România devine un adevărat occident”. Tot de la Steiger a înțeles că după Bacovia ar trebui să-l studieze pe Eminescu. Și a făcut-o! Victor Teișanu în „Un reper exegetic bacovian” (vezi adevărul.ro), ține să sublinieze despre această carte: 1. „avem o primă, cronologic vorbind, valorizare editorială critică a acestui insolit univers poetic”; 2. autoarea „dovedește aptitudini hermeneutice ieșite din comun prin analiza structurilor intime, atât de stranii ale
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
cerească, mi s-a ivit posibilitatea de a o cunoaște pe scriitoare și operele sale de până astăzi prin intermediul extrem de interesantului volum ELENA BUICĂ, O AMBASADOARE A SUFLETULUI ROMÂNESC - ediție critică și fragmente din operele sale -, rod al unui exercițiu exegetic de mare importanță aparținând unei alte Doamne a scrisului românesc, CEZARINA ADAMESCU. Subintitulată ediție critică, monografia este structurată în 15 capitole cu titluri semnificative, în care autoarea își expune opiniile despre scrierile Elenei Buică, susținute prin citate semnificative, într-o
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
și poeții:Passionaria Stoicescu, Geo Călugăru, Ion C Ștefan. S-a ascultat muzică interpretată de profesoara și realizatoarea TV Niculina Merceanu și Alice Untea - studentă la Universitatea Națională de Muzică - București. Amprenta divină și miracolul credinței de Aureliu Goci Universul exegetic al fenomenulu religios s-a îmbogățit cu un nou concept care, de fapt, cuprinde substanța eternă a credinței, revelate însă în circumstanțele lumii moderne. Teologul francez Pierre Teilhard de Chardin a vorbit primul de hristosferă, ca despre universul real, imaginar
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
calitățile sale grafice, cât și în mod fundamental, prin convingerile transmise. Volumul Părintelui Propopop Iconom Stavrofor Gheorghe Colțea cuprinde, așadar, experiențe de viață și cuvinte de învățătură, dar nu în sensul unor predici convenționale, documentate exhaustiv din punct de vedere exegetic, biblic sau dogmatic, ci predici vii, despre viață și spre viață înaltă, adresate omului contemporan atât de frământat, care caută răspunsuri existențiale tuturor acestor frământări. Iar convingerea fermă a autorului, mărturisită de-a lungul paginilor volumului, este aceea că „preadulcele
PĂRINTELE GHEORGHE COLŢEA, POTECI DE LUMINĂ. DOUĂZECI ŞI UNA DE TREPTE SPRE RAI. GÂNDURI ROSTITE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353578_a_354907]
-
rădăcinile sale, Monica Grosu se oprește cu generozitate asupra operelor unor scriitori locali (prin apartenență) din ținuturile limitrofe Albei, despre care vorbește cu deosebită mândrie: scriitorii Ion Brad, Gheorghe Jurcă, universitarul clujean Vistian Goia sau Ironim Muntean. În incursiunile sale exegetice asupra operelor autorilor evocați, Monica Grosu se dovedește pe deplin responsabilă de însemnătatea actului critic, întrunind reale calități de moderator, observator, analist. Ca și filolog, se oprește, cu destulă persuasiune, asupra scrierilor unor oameni de cultură valoroși. Monica Grosu preferă
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]