566 matches
-
obținut gradul de sublocotenent. În timpul studenției a scris, sub influența mentorilor și profesorilor săi Dimitrie Gusti și Nae Ionescu, mai multe lucrări filosofice: Cercetări asupra cunoștinței, Introducere în fenomenologia teoriei cunoștinței, Misticismul și teoria cunoștinței. A proiectat Sistemul meu filosofic: existențialismul. A publicat mai mult articole în Buletinul ASCR. În anul 1925, și-a luat licențele în Filosofie și în Drept. În primăvara aceluiași an a participat la campania monografică organizată de Dimitrie Gusti în comuna Goicea-Mare, județul Dolj. Tot atunci
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ȘI PĂRINTELE EXISTENȚIALISMULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 215 din 03 august 2011 Toate Articolele Autorului Dostoievski -geniul romanului rus și părintele existențialismului -190 de ani de la naștere și 130 de la trecerea în neființă- Când rostim numele scriitorului rus Feodor
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ȘI PĂRINTELE EXISTENȚIALISMULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 215 din 03 august 2011 Toate Articolele Autorului Dostoievski -geniul romanului rus și părintele existențialismului -190 de ani de la naștere și 130 de la trecerea în neființă- Când rostim numele scriitorului rus Feodor Mihailovici Dostoievski, imediat ne ducem cu gândul la marile sale romane: Crimă și pedeapsă, Idiotul, Frații Karamazov, însă pe lângă acestea autorul se afirmase
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
ale vremurilor în care a trăit și a creat, de împrejurările vieții lui zbuciumate, la care a participat în mare măsură și un factor subiectiv- structura lui psihică ambiguă, construită pe antagonism și de o bolnăvicioasă sensibilitate. El este părintele existențialismului prin publicarea volumului Însemnări din subterană, despre care Walter Kaufmann spunea că este ”cea mai bună uvertură pentru existențialism scrisă vreodată”. Cele două date, ale nașterii și morții lui Dostoievski, coincide cu două momente de cotitură în istoria imperiului Rus
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
mare măsură și un factor subiectiv- structura lui psihică ambiguă, construită pe antagonism și de o bolnăvicioasă sensibilitate. El este părintele existențialismului prin publicarea volumului Însemnări din subterană, despre care Walter Kaufmann spunea că este ”cea mai bună uvertură pentru existențialism scrisă vreodată”. Cele două date, ale nașterii și morții lui Dostoievski, coincide cu două momente de cotitură în istoria imperiului Rus. 1821( 30 octombrie )- când s-a născut, era anul când în rusia țaristă luau ființă societățile secrete din Nord
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
cât și a nuvelisticii sale, prin complexitatea psihologică a personajelor, prin extraordinara forță de evocare și expresivitate în zugrăvirea relațiilor dintre oameni- dostoievski nu paote fi egalat decât cu Shakespeare. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Dostoievski-geniul romanului rus și părintele existențialismului / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 215, Anul I, 03 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
promoveze în mod autocritic și cu pocăință, atât la nivel individual cât și la nivel comunitar, duhul tradiției sale, va putea să ofere adevărul universalității sale ca replică la himera globalizării.” [8] Noi trebuie să luăm aminte la faptul că existențialismul contemporan trăiește această sărăcie și această goliciune a omului adică pierderea înțelesului omului ca și chip al lui Dumnezeu. Că fiecare existențialist este conștient sau nu, acest lucru depinde de fiecare persoană în parte, de modul în care mărturisește și
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
Hristos, am ajuns la observația că cei doi reprezintă umanitatea întreagă de astăzi și dintotdeauna, vis-a-vis de Domnul Iisus Hristos. Această reflecție și meditație m-a ajutat foarte mult să dezbat problema omului de azi din Biserică, între Iisus Hristos, existențialism și secularizare, ajungând astfel, la câteva observații și concluzii cu privire la aspectele secularismului, ce influențează și afectează într-o mai mai mică sau mai mare măsură viața spirituală a credincioșilor contemporani și, implicit viața sacramentală ori doctrinară a Bisericii. Concluizia esențială
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
cei de filosofie - precum și a unor studenți care ne aduceau cursurile lui. Imediat după cel de-al doilea război mondial, Nae Ionescu începuse a fi citit și se contura în înțelegerea noastră cu dimensiuni de legendă. Era atunci la modă existențialismul și noi îl socoteam pe Nae Ionescu un precursor al acestuia în România. Scrierile care circulau în taină printre noi erau: Logica, Roza Vânturilor, fragmente din cursul lui de Metafizică etc. Ca elevi, le citeam cu deliciul fructului interzis. Când
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
la Nicolae Steinhardt, aspect de autoportret, devenind, indirect, argument al integrării sale în generația trăiristă. Înțelegerea personalității și convingerilor profesorului interbelic devine mijloc de înțelegere a propriilor sale convingeri și de identificare cu Generația: „Nae Ionescu a priceput, înainte ca existențialismul să fi devenit o modă și o doctrină cvasi-oficială, că suntem cu toții osândiți la libertate și la alegere, că în filosofie insul și duhul se iau la trântă pe răspundere, că disciplina aceasta zisă teoretică îți stă nu mai puțin
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
ceilalți, iar sentimentele față de aceștia sunt de aprobare, stimă, respect sau blamare, dispreț, desconsiderare. Ideea responsabilității umane ca inevitabilă și de netăgăduit este centrală în concepția existențialistă. Indeterminismul lui Jean-Paul Sartre este concentrat în afirmarea faptului că "existența precede esența". Existențialismul își are punctul de plecare în cuvintele lui Dostoievski: "Dacă Dumnezeu nu există, atunci totul este permis". Sartre arată că "într-adevăr, totul este permis, dacă nu există Dumnezeu, iar ca rezultat omul este părăsit, pentru că nici cu el, nici
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
persoană umană". Acest înțeles se apropie de cel folosit astăzi, referitor mai cu seamă la creația unor filosofi francezi, americani etc. Emmanuel Mounier, filosoful francez care îi construiește modelul ca atare, înțelege personalismul ca o filosofie din marea familie a existențialismelor, ce are ca afirmație centrală "existența persoanelor libere și creatoare". Termenul personalism a fost folosit anterior apariției lucrărilor lui C. Rădulescu-Motru sau Em. Mounier. Printre filosofii care nu doar au folosit termenul, ci au lucrat în modelul unui personalism, se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de existență; mișcarea sa (de personalizare) este "realitatea centrală a universului". Dar sensul persoanei este către ceva aflat dincolo de sine, dincolo de universalul propriu. Fidel angajamentelor sale sociale și unor modele de filosofie care se practicau în perioada interbelică în Europa (existențialism, neothomism etc.), Em. Mounier "descrie" starea persoanei în mediul social. Ea este prinsă în multiple legături cu ceilalți, căci ieșirea sa din sine are sensul integrării în mediul personal. Ea este capabilă de înțelegere; își asumă roluri prin care se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care ia în seamă personalismul nu trebuie să nesocotească varianta românească a sa: personalismul energetic. E drept că această poziție filosofică (personalismul) nu este tratată întotdeauna ca o filosofie semnificativă, sau ca una semnificativă în sine, fiind ignorată sau integrată existențialismului (cum însuși Em. Mounier o face în Introduction aux existentialismes). Numai că problema înregistrării și justificării prezenței sau absenței unei filosofii într-o sistematică istorico-filosofică este, înainte de toate, o chestiune de sensibilitate metafizică și de convenție doxografică. Cred că prezentarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
participării. Nu-mi aduc aminte să fi făcut vreodată prezența; cu toate acestea, eram mereu prezenți la această sărbătoare a cunoașterii. Am aflat la un moment dat că reflecția Domniei Sale asupra educației se consumase prin tratarea unei teme foarte interesante, „Existențialismul și educația”, și m-a mirat oarecum contrastul dintre robustețea și optimismul prezenței doamnei profesoare În fața noastră și interesul neștiut de noi pentru precaritățile și pesimismul de sorginte existențială. Mirat, dar și Încântat am fost când am descoperit În timpul studenției
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
creării unei științe sociale internaționale, Editura Polirom, Iași, 2011. 39 Sozialökonomische wissenschofts, vezi Dragoș Paul Aligică, op. cit., p. 23. 40 Dar nici nu ne aflăm în capcana criticii permanente și cu orice chip a lumii occidentale. Pascal Bruckner arată: "De la existențialism la deconstructivism, toată gândirea modernă se epuizează în denunțarea mecanică a occidentului, subliniindu-i ipocrizia, violența, ticăloșia", Tirania penitenței. Eseu despre masochismul occidental, Editura Trei, București, 2007, p. 12. 41 Charles Darwin, Originea speciilor, Editura Beladi, Craiova, 2007, p. 152
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
culturi majore și o sfidare a tabuurilor impuse în discursul public de fobia „influențelor nefaste” sau a „ideilor subversive” - denunțate ca „mecanisme infantile de apărare inerente” minoratului cultural. Eliade a mai caracterizat criterionismul și drept cel mai interesant precursor al existențialismului francez, care a însemnat „depășirea momentului universitar în cultură, coborârea intelectualului în arenă, contactul direct cu publicul, îndeosebi cu tineretul” (era și o aluzie la „trăirism”, ca experiență vie a actului cultural, inspirat unei părți a generației sale de profesorul
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
în discuție. O propoziție, aleasă la întâmplare: „Faptul că exist eu dovedește că lumea n-are nici un sens”. Iată o idee care-l plasează în sensul filosofiei existențialiste europene. „Trăirismul” tinerilor din anii ’30 reprezintă, în fapt, o formă a existențialismului european, și anume expresia lui românească. C. aduce în această experiență un paroxism al stărilor negative, o exaltare în refuz. Nu trece neobservată, încă de pe acum, vitalitatea acestui refuz al lumii și al valorilor ei, cum nu rămâne neobservat uriașul
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
coduri severe. De aici perfecta democrație a textelor pe care le scrie: totală democrație a subiectelor, a sentimentelor, confesiunilor ce anulează deosebirile teoretice dintre genuri, dintre gazetărie și roman, poezie și reflecție moralistă, dintre cronica de film, cronica turfului și existențialism. „Libertatea noastră de litere”, spune ahtiatul limbajului ca palimpsest: „Într-o lume în care toate seriozitățile supreme sunt încremenite fie în arme, fie în porunci, fie în concepte - dovadă că de atâtea ori din concepte și porunci s-au făcut
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
teoretic atribuibil și fiindcă propunea o nouă logistică a mesajului, considerat un sistem de gîndire neînregimentat care nu putea determina, în consecință, apariția unei școli și cu atît mai puțin a unei mișcări de idei identificabile cu un -ism (ca existențialismul sau structuralismul). Îi cunoaștem după nume și după chip pe toți noii filosofi, dar nu știm cu exactitate ce și cum gîndesc lucru puțin important de altfel. Trăsătura distinctivă este reprezentată de supremația enunțătorului asupra enunțului, de conectarea în direct
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
teme culturale îl face ca redactor la revista studențească trilingvă „Echinox”. Totodată, se familiarizează, prin traduceri, cu universul echivalențelor verbale, elaborând, la inițiativa Editurii Dacia, versiuni germane pentru un volum de povestiri de I. Agârbiceanu și pentru alte două cărți, Existențialismul francez și problemele eticii de Dumitru Ghișe și Cultura europeană în epoca luminilor de Romul Munteanu. În Germania, A. răspunde altor solicitări și sugestii editoriale, îndreptându-se fie spre unele texte ale suprarealismului devenit „clasic”, precum romanul Zenobia și versurile
AESCHT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
textelor, apelând uneori, pentru a dispune de un termen de comparație, și la versiuni deja existente în alte limbi, în cazul lui Alexandru Vona, de exemplu, la cea franceză. Traduceri: Dumitru Ghișe, Der französische Existentialismus und die Probleme der Ethik [Existențialismul francez și problemele eticii], Cluj-Napoca, 1978; Ion Agârbiceanu, Dura lex, Cluj-Napoca, 1980; Romul Munteanu, Die europäische Kultur im Zeitalter der Aufklärung [Cultura europeană în epoca luminilor], Cluj-Napoca, 1983; Gellu Naum, Zenobia, Klagenfurt-Salzburg, 1990; Alexandru Papilian, Fliegen untern Glas [Muște sub
AESCHT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
edite și inedite, traduceri în și din aceste limbi. Republicări sunt versurile din ciclul După melci de Ion Barbu, cu ilustrații și portretul pictorului de G. Tomaziu, și o selecție de Aforisme de Lucian Blaga. Inedite par a fi eseul Existențialism - umanism, semnat de Virgil Ierunca și consacrat cărții lui J.-P. Sartre L’existentialisme est un umanisme, monoactul cu antract Artistul și moartea de Emil Ivănescu și eseul Dezumanizarea poeziei. Observații asupra meritelor și neajunsurilor poeziei contemporane de Petru Comarnescu
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
situația confuză imediat postbelică (în Cel iubit), recursul la scenarii pseudopolițiste extrem de discrete și complet opacizate în elementul lor anecdotic. Odată cu Caii sălbatici, prozatorul își ajustează strategia, abandonează vidul anecdotic și (în parte) aspirația spre perfecțiune stilistică în beneficiul unui existențialism susținut de un relief narativ mai viguros. Cartea este un bildungsroman, care încearcă să ofere, cum s-a remarcat, „radiografia unei generații”, fiind prezente numeroase elemente autobiografice, amendate și topite în ficțiune. Firul narativ urmărește traseele biografice ale câtorva tineri
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
și jurnalul, constituie o dublă provocare pentru contemporaneitate: în primul rând, prin farmecul lor exploziv ele invită la o lectură dificilă, intelectuală, neconvențională și pasionantă, în al doilea rând, oferă o pradă rară pentru istoria literară, prin amestecul paradoxal de existențialism, simbolism, avangardism și postmodernism, toate acestea convocate la începutul anilor ’40. Repere bibliografice: Alexandru Vona, Emil Ivănescu, „Agora”, 1947; Manu, Eseu, 259-262; Raluca Dună, Dincolo de Rimbaud și Cioran, JL, 2002, 11-12. R.D.
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]