747 matches
-
liceale făcute la Alba Iulia și Oradea, lucrează ca atașamentist la Hunedoara, contabil și bibliotecar la Biblioteca Regională Oradea, frezor, scriitor de vagoane, pentru ca în 1958 să devină student la Institutul „Maxim Gorki” din București, de unde, în același an, este exmatriculat. Va absolvi în cele din urmă Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1966). Aici, în 1964, înființează împreună cu poeții Adi Cusin, Emil Brumaru, Mihai Ursachi, Ion Chiriac, Ion Covaci, pictorul Petre
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
, Grigore (27.IX.1933, Târgu Bujor - 13.II.1985, București), poet. Fiu de țărani, termină liceul în localitatea natală. În 1952 intră la Institutul de Teatru din București, de unde este exmatriculat după un an, urmând apoi cursurile Facultății de Filologie (1955-1960). După absolvire lucrează mai întâi în redacția ziarului „Drum nou” din Galați (1961-1962). Devine apoi redactor la „Gazeta literară” și la „Luceafărul”. Ca poet, a debutat în 1950, în revista
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
Este fiul Alexandrei (n. Glogovschi) și al lui Valentin Grigurcu, inginer agronom și profesor. Urmează Liceul „Emanoil Gojdu” din Oradea, între 1950 și 1954. Este, timp de un an, cursant al Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” din București, de unde este exmatriculat fiindcă a făcut vizite lui Tudor Arghezi și la fostul sediu al cenaclului Sburătorul. Își continuă studiile la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj. Îndeplinește, după absolvirea facultății în 1958, funcția de secretar al Societății de Științe Istorice și
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Urmează la București școală primară și Gimnaziul „Sf. Iosif”, apoi Liceul nr. 2 (fost „Matei Basarab”, 1948-1951) și Facultatea de Filologie, obținând licență în limba și literatura engleză abia în 1962, deoarece între 1957 și 1960 își întrerupsese studiile, fiind exmatriculat. În perioada studenției lucrează că laborant (1951-1962), iar ulterior că traducător și bibliotecar la Institutul Meteorologic din București (1962-1965), bibliograf și documentarist la Bibliotecă Centrală Universitară (1965-1966). În 1964 își începe și cariera universitară la Facultatea de Limbi Străine, Catedră
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
un stagiu disciplinar de calificare în meseria de strungar la Întreprinderea de Utilaj și Transporturi din Bacău. Student la Institutul Pedagogic din Bacău, se transferă la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1961-1963), dar va fi exmatriculat și trimis laborant în betoane pentru construcții hidrotehnice și merceolog la Corbeni, județul Argeș (1963-1964). Își va echivala studiile și în 1971 va absolvi, la cursuri fără frecvență, Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Iași. E profesor suplinitor la
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
ȘERBU, Valentin (20.VII.1934, Tulcea - 29.I.1994, Tulcea), prozator. Este fiul Fevroniei (n. Graciov) și al lui Anton Șerbu, jurisconsult. După școala primară la Tulcea (1940-1944), urmează Liceul „Spiru Haret” din aceeași localitate, de unde este exmatriculat din motive politice în 1951, fiind închis timp de aproape trei ani. Termină liceul abia în 1968, la cursuri fără frecvență. Între timp lucrează ca electrician la Medgidia (1955-1961), Eforie (1961-1964), Constanța (1964-1965), Tulcea (1965-1971), obținând apoi un post la
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
al lui Gheorghe Sârbu, ofițer. Urmează școala primară și cursurile Liceului „Moise Nicoară” la Arad (1938-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura română (1950-1955), cu o întrerupere de un an (1952-1953), când a fost exmatriculat din motive legate de dosar, cărora se pare că li s-a adăugat un denunț privind participarea la întâlnirile unei grupări poetice (Dimitrie Stelaru, Tudor George, Ludovic Antal), unde se citeau versuri nonconformiste. Reporter la revista „La Roumanie nouvelle” (1955-1957
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
1948 până în 1953 să continue liceul la Caransebeș. Urmează un an cursurile Institutului de Teatru „I. L. Caragiale”, secția regie film, apoi în 1954 se transferă în anul al II-lea al Facultății de Filologie a Universității bucureștene. În 1956 este exmatriculat din motive politice. Se reînscrie în 1957 în anul al IV-lea, la Universitatea din Cluj (Facultatea de Filologie-Istorie), de unde, în cursul aceluiași an, este din nou exmatriculat. Lucrează până în 1961 ca profesor suplinitor la Cârpa (azi Valea Timișului), apoi
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Lucreției Vasiliu (n. Clocotici), funcționară, și al lui Ioan Vasiliu, profesor. A urmat la București școala generală și Liceul „Mihail Sadoveanu”, absolvit în 1969. Înscris la Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română (fără frecvență), a Universității bucureștene, este exmatriculat în anul al doilea. Va avea diferite ocupații, în general evitând condiția de salariat; apicultor până în 1989, ulterior a intrat în presă, iar după 1993 s-a ocupat de tranzacții bursiere și de agricultură. A debutat la paisprezece ani în
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
în orașul natal, întrerupt între 1952 și 1954, în urma arestării și a condamnării sale la închisoare. Bacalaureat în 1955 și cu un an la Teologie, în 1956 se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, de unde va fi exmatriculat peste doi ani. Termină studiile universitare în 1974, la secția fără frecvență. În perioada 1962-1970 lucrează în redacția revistei „Utunk”, fiind mai întâi corector, apoi redactor, iar în 1970 este redactor al săptămânalului „A hét”; între 1971 și 1985 conduce
VERESS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290493_a_291822]
-
gândește și nu condamnă niște biete studente, pentru că scrie versuri critice la adresa unei nepoate de ștab comunist, dansează Hora Unirii pe stradă și ascunde faptul că tatăl său se află în arest preventiv, Paul va fi exclus din UTM, apoi exmatriculat din facultate. Limba de lemn, adecvată în portretizarea unor instructori birocrați, a unor turnători, aduce un deserviciu când e folosită de protagonist și de prietenii lui. Tăcutele neliniști (1979) continuă formula romanului anterior, schimbându-se cadrul și finalul. Tânărul inginer
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
concretă și din pricina unor grafitti de pe clădirile căminelor, clamând ideea de sprijin al protestatarilor. Alți câțiva studenți împart, în aceeași perioadă, manifeste în sprijinul muncitorilor. Se vor mai face câteva arestări (în total au fost 7), apoi studenții respectivi sunt exmatriculați și condamnați în ședințe universitare lărgite, după tipicul stalinist de odinioară. Studenții vor fi anchetați și mai apoi expediați în orașele de origine, fiind supravegheați și timorați împreună cu familiile lor. Securitatea a evitat să ia măsuri mai drastice, tocmai pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
victimizarea și eroizarea protestatarilor la nivel național și internațional; pentru a se evita, de asemenea, o solidarizare a muncitorilor între ei, dar și a intelighenției cu muncitorii (deși doar o mână de studenți inițiaseră proteste și solidarizări, din pricina cărora fuseseră exmatriculați, gestul lor fusese emblematic). În 1987, fenomenul disidenței în România luase oarecare amploare, iar figura lui Ceaușescu decăzuse deja din ipostaza liderului reformator, așa cum fusese ea vehiculată până prin 1980, prin diferite strategii de manipulare. De aceea, revolta de la Brașov era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
momentul admiterii la universitate au fost: respingerea cererii de înscriere la concursul de admitere în 7 cazuri (31,8%) și eșecul la examenul de admitere în 3 cazuri (13,6%). Pe parcursul studiilor, 6 foști deținuți politici (27,3 %) au fost exmatriculați din facultate și au fost ulterior nevoiți să reia în totalitate studiile în urma unui nou concurs de admitere. Motivele invocate ale exmatriculării au fost originile sociale ale persoanei („fiu de chiabur”) și faptul că nu au declarat „trecutul” la momentul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
totalitate studiile în urma unui nou concurs de admitere. Motivele invocate ale exmatriculării au fost originile sociale ale persoanei („fiu de chiabur”) și faptul că nu au declarat „trecutul” la momentul înscrierii. Două dintre persoanele intervievate au declarat că au fost exmatriculate cu ocazia revoltei anticomuniste din Ungaria (1956). (g) Prejudicii aduse la locul de muncă. Ulterior, când subiecții intervievați au avut posibilitatea să obțină posturi corespunzătoare nivelului de pregătire profesională, distribuția profesiunilor practicate a fost următoarea: 8 (36,4%) ingineri, 4
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
adversari ai puterii. În împrejurările unor revolte sociale și evenimente politice care ar fi putut periclita stabilitatea sistemului, avea loc o intensificare a controlului social: foștii deținuți politici erau chemați la sediile Securității în vederea anchetării, iar cei care studiau erau exmatriculați din facultăți. Condamnările politice ulterioare detenței defavorizau semnificativ găsirea unui loc de muncă. Pe parcursul primilor ani, majoritatea foștilor deținuți politici au efectuat munci necalificate sau neconforme cu nivelul pregătirii lor profesionale și au fost împiedicați în diferite moduri să urmeze
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
VLAD, Vasile (4.VI.1941, Constanța), poet. Este fiul Ioanei (n. Udrescu) și al lui Constantin Vlad, lăcătuș mecanic. Urmează la București școala primară și Liceul „Mihail Sadoveanu” (1956-1960). Se înscrie la Facultatea de Filologie, dar este exmatriculat chiar din primul an în urma unei dispute cu filosoful Radu Florian. Se angajează ca zilier la Institutul de Energetică al Academiei Române (1961) și ca supraveghetor de noapte la Școala Specială nr. 1 pentru surdo-muți (1963-1967). După un nou examen de
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
scene de viață cotidiană fadă, în conturarea de profiluri banale, dar și în dezvăluirea unor psihologii tarate, printre care și aceea a copilului Andrei Daia, îndărătnic, obraznic, înclinat spre cruzime și perversitate. Analog este construit romanul Plus-minus o zi (1988). Exmatriculat din facultate pentru un act de indisciplină, în anul întâi, studentul Emil Cela, șahist de performanță, primește ordin de încorporare. Având vocația scrisului, el ține un jurnal, și pagini din acesta trec ca atare în roman. Dar, în proporție covârșitoare
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
, Sebastian (16.I.1947, Galați), poet și traducător. La București urmează doi ani cursurile Institutului Politehnic, frecventează și Facultatea de Filosofie (după un semestru va fi exmatriculat), în 1971 absolvind aceeași facultate, secția de sociologie. Debutează în 1966, sub îndrumarea lui M.R. Paraschivescu, în „Povestea vorbei”, suplimentul revistei „Ramuri”. În 1969 îi apare prima carte de versuri, Geraldine. Pleacă în Israel în 1972, stabilindu-se, din 1973
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
O.-B. una tulbure, tatăl său fiind de mai multe ori arestat și întemnițat, ca fost deputat liberal. Urmează Liceul „Domnița Ileana” (1948-1955) și la absolvire se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București, dar în 1956 este exmatriculată și arestată sub acuzația de solidarizare cu susținătorii revoltei populare anticomuniste din Budapesta. În 1962, reabilitată după un an petrecut ca muncitoare într-o fabrică de medicamente, intră din nou, la Iași, la Facultatea de Științe Juridice, pe care o
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
, Arcadie (28.II.1948, Cireș - Cernăuți), poet. Și-a făcut studiile la Facultatea de Filologie a Universității din Cernăuți (cu intermitențe, fiind exmatriculat pentru „activitate antisovietică”) și la Facultatea de Drept a Universității din Odessa (absolvită în 1992). Este președinte al Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți (1994- 1995 și din 1997) și, din 1998, membru al Uniunii Scriitorilor din
OPAIŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288541_a_289870]
-
Gherasim și Tudor George. În 1951, din cauza dosarului tatălui său (fruntaș țărănist, închis în 1947 la Pitești), se transferă, la intervenția lui Mihai Ralea, vechi prieten al familiei, la Cluj. Totuși, la terminarea anului al IV-lea, în 1952, este exmatriculat din toate universitățile din țară. De aci înainte va trece printr-un lung șir de slujbe: ajutor de caloriferist, funcționar la Biblioteca Centrală de Stat (1956-1965), metodist în Ministerul Învățământului, profesor la o școală postliceală (1967-1971), cercetător la Institutul de
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
Petru și Pavel” din Ploiești. Un an lucrează ca învățător suplinitor în comuna Bertea din județul Prahova. În 1951 devine student la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București, dar în 1956, în ultimul an de studii, este exmatriculat împreună cu prietenul său cel mai bun, Sorin Titel, pentru „abateri grave de la disciplina de student”. Lucrează ca profesor suplinitor la școli din județul Prahova, mai întâi la Cărbunești, stabilindu-se în cele din urmă în Bertea. Reprimit în facultate, își
NICOLAE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288435_a_289764]
-
flegmon la mâna dreaptă în stare septicemică, fiind internat în infirmeria coloniei. A mai trecut pe la Gherla și Oradea înainte de eliberarea din 5 aprilie 1955. După eliberare, s-a reînscris în anul IV la Medicină în Cluj, dar a fost exmatriculat în toamna lui 1958 și trimis în Deltă ca felcer. A reușit să termine facultatea abia în 1967, la peste douăzeci de ani de când s-a înscris prima dată la cursuri. După 1989 a fost senator PNL de Constanța. Mihai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
iar eu voi face cumpărături pentru tine»”. După aceste exemple în care sunt implicați copii, iată un caz de transformare în contrariu la un adolescent: Françoise Dolto (1984) primește la consultație un adolescent, Marc, adus de părinții săi pentru că fusese exmatriculat de la liceu după ce și-a falsificat carnetul de note. Dolto descoperă cu stupefacție că modificarea notelor s-a făcut în sensul scăderii lor. După o discuție cu el, una dintre explicațiile acestei conduite surprinzătoare este următoarea: Marc avusese un frate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]