232 matches
-
față acestor recidive. Cui îi poate telefona pacientul (și care sînt numerele de telefon)? Ce strategii fizice, cognitive și comportamentale s-au dovedit utile și ar putea fi folosite în astfel de situații? Planul scris ar trebui să includă și expectații legate de recuperare, eventual sub forma unor afirmații (de exemplu, Mă aștept să fiu supărat cînd mi se va aduce aminte de ceea ce s-a întîmplat, dar e în regulă. E o reacție perfect normală și pot să-i fac
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
devine capabil să controleze permanența și alteritatea obiectului și să se angajeze în jocuri simbolice. Apar, de asemenea, emoțiile trăite ca personale, deci asumate, de tipul îngrijorării și rușinii, și devin astfel posibile reprezentări mentale ale mediului social, formându-se expectații și credințe în raport cu acesta (Astington, 1993Ă. Aceste atribute cognitive, afective și motivaționale incipiente devin predictive pentru personogeneza ulterioară doar atunci când sunt congruente cu cele ale mediului social. Altfel, rămân simple reacții la stimulii externi fără contribuție ontogenetică. În același context
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să se organizeze în raport cu lucrurile, acțiunile și persoanele din jur. Sunt conștientizate primele emoții proprii, precum stânjeneala și jena, corespunzător perceperii semnificației morale a propriilor fapte. Dar controlul conștient cortical e încă scăzut, iar copilul are abateri de la cerințele și expectațiile adulților, deși înțelege că este autorul unor acțiuni care au consecințe asupra celorlalți. La 3 ani „schema corporală” e structurată în așa măsură încât permite reprezentarea fermă a limitelor propriului corp. A doua copilărie reprezintă o piatră de hotar ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unor factori sociali defavorizanți, se creează cadrul unei personogeneze deviante, deși, uneori, influențele socioculturale sunt minime sau greu accesibile (Alarcon, 1998; Benjamin, 1999Ă. În procesul socializării, comportamentele spontane și naive sunt modelate de norme comunitare și se apropie treptat de expectațiile sau stilul congenerilor și al adulților cu care se stabilesc contacte mai frecvente sau condițiile unor mai persistente legături interpersonale (Guisinger și Blatt, 1994Ă. Astfel, copiii stau tot mai puțin cu părinții și sunt complet dezorientați în privința profesiilor și programului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
evitant (Paris, 1996Ă. Nivelul economic mediu și ridicat corespunde unei hipersocializări anxiogene, prin cultivarea discrepanțelor dintre aspirații și împlinirea lor, precum și prin necesitatea estompării sentimentelor de autoculpabilitate legate de risipă. La acestea se poate adăuga inabilitatea de a se conforma expectațiilor parentale. Se instalează ca urmare stări anxioase, depresive, de autoculpabilizare, dar și comportamente teatrale sau arogante, care pot prefigura trăsături de cluster C, mult estompate de nișa ecologică în societățile orientale, și de cluster B, cu precădere în cele occidentale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
întrețin egoismul și non-empatia în raporturile interpersonale și favorizează cronicizarea tulburărilor adaptative, în concordanță cu dezvoltarea progresivă a convingerii conform căreia mesajele, discursul și atitudinea persoanelor din jur sunt lipsite de autenticitate, interesate sau ostile. Societatea are anumite cerințe și expectații corespunzătoare indivizilor, iar aceștia, la rândul lor, au diferite dorințe și nevoi. Ele se pot împlini doar în cadrul creat de diversitatea raporturilor interpersonale, dar pot rămâne un deziderat și, în același timp, o sursă de frustrare atunci când aceste raporturi sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
superioară și autoritarismul ca fundamente ale rolurilor de lideri sau de formatori de opinie la care pot accede uneori. Pe această cale, apar mereu în prim-plan aroganța și tendințele de a-i exploata și manipula pe ceilalți - ale căror expectații și drepturi sunt ignorate - precum și lipsa de loialitate. Sunt promovate constant imaginea și drepturile personale în orice situație existențială concretă și nu sunt tolerate frustrările și eșecurile. În plan cognitiv, ideile preconcepute induc interpretări false ale realității obiective, pe fondul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
empatic și sentimente lipsite de profunzime și respect reciproc. Este descris uneori un stil superficial și rapid întrerupt de comentarii caustice. Pe fondul unei reduse toleranțe la frustrare, sunt frecvente iritabilitatea și impulsivitatea manifestă, fără vreo motivație aparentă. Antisocialul ignoră expectațiile și drepturile celor din jur, precum și normele comunitare. Sunt definitorii comportamentul manipulativ și dominator față de anturaj, cu apel constant la minciună și șantaj, dar și cu atragerea acestuia în acte îndreptate împotriva celor din jur. Atitudinile rigide evită intimitatea și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
clusterul B, dar și de TP paranoică. Sunt astfel descriptibile manifestări psihocomportamentale din seria grandorii, autoreferinței și aroganței, care asociază tendințe manipulative și un stil non-empatic, asemănătoare reperelor tulburării de personalitate narcisice. Farmecul și emoțiile superficiale, promiscuitatea sexuală și exprimarea expectațiilor negative în raport cu cei din jur reprezintă interferențele histrionice. În același context se plasează și ignorarea riscului, căutarea noului și impulsivitatea. Mai pot fi descrise și variante structurale dominante de intransigență, stil caustic, hipercriticism, suspiciozitate, ostilitate și agresivitate paroxismală, care pot
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și sentimentul superiorității și grandorii personale, care se manifestă în ținută, vestimentație, rolurile vieții, sunt patognomonice. Narcisicii sunt foarte afectați de nereușite sau de indiferența anturajului care induc intense senzații de rușine și umilință. Sunt, de asemenea, caracteristice convingerile și expectațiile impenetrabile legate de calitățile personale deosebite și de superioritatea pe care acestea o conferă în raporturile cu anturajul, precum și fanteziile expansive nelimitate pe temele succesului, puterii și farmecului personal, care îi conferă statutul unei personalități cu totul speciale, chiar unice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Sunt diferit, nepotrivit și temător de a nu fi respins” - favorizează anxietatea, fatigabilitatea și spiritul autocritic. Concepția despre lume - „Viața e nedreaptă, cei din jur mă critică, dar aș dori pe cineva care să mă accepte” - cultivă hipervigilența, iar dacă expectațiile nu se confirmă, refugiul în imaginar. Stadial Bernstein și Travaglini (1993Ă descriu o serie de atribute care însoțesc etapele vieții. Astfel, copilăria are ca repere iritabilitatea, atașamentul viciat și refuzul școlar. În adolescență sunt evidente tristețea, izolarea și stilul pasiv-agresiv
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și TP narcisică și TP antisocială (KERNBERG și colab., 1989, BLUM, 1973Ă. Personalitățile patologice de cluster C - evitantă, dependentă și obsesiv-compulsivă pot fi abordate prin tehnici suportive cu o confirmată eficiență în condițiile asocierii unor intervenții cognitiv-comportamentale, a anticipării unor expectații inaparente respectiv a acurateții diagnostice potențial influențabilă de prezența unor simptome aparținând tulburării obsesiv-compulsive (KAGAN și colab., 1988, GABBARD, 2000Ă. Psihoterapiile suportive de sorginte psihanalitică se află încă în căutarea propriei identități, ele fiind utile cu precădere în perioada imediat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și în situația de a oferi protecția pacientului cu TP borderline, inițial în cadrul abordării unui cuplu din care mai face parte o personalitate cu trăsături de tip narcisic sau antisocial. În abordarea familiilor cu TP narcisic trebuie avute în vedere expectațiile acestora de a beneficia de un tratament preferențial. Este de la început necesară combaterea defenselor narcisice care perturbă raportul psihoterapeutic. LANSKY (1986Ă alături de SHOLEVAR și SCHWOERI (2003Ă recomandă terapeutului o atitudine bine definită, elaborat autoritară și empatică în aceeași măsură, care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
raport în terapiile pe termen lung. În prima fază - contractuală - se stabilesc raporturile intervenției și modalitățile de atingere a lor. Faza a 2-a e dominată de promovarea de către terapeut a unui comportament empatic, plin de înțelegere și anticipator al expectațiilor pacientului. A 3-a fază corespunde desfășurării propriu-zise a întâlnirilor medic-pacient în care cel de-al doilea trebuie să găsească în terapeut un partener de dialog care îl ajută să se cunoască și să se controleze. Principalele dificultăți ivite în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în raporturile sociale. Pornind de la aceste considerente structurarea alianței terapeutice trebuie să aibă toate atributele unui proces elaborat care inițial are un caracter contractual. Acesta presupune stabilirea de comun acord a scopurilor terapeutice, selectarea nivelului cel mai potrivit și clasificarea expectațiilor pacienților. În paralel este obligatorie și inițierea unei alianțe relaționale între pacient și terapeutul care trebuie să ofere sprijin și simultan să câștige și să cultive încrederea. Doar împlinirea acestor condiții poate asigura funcționarea unei alianțe active, la un nivel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
extrem de nemulțumită de câteva aspecte care nu intră în percepția socială, dar pe care ea le consideră importante. De multe ori, rolurile pe care le învățăm nu sunt dezvoltate la întâmplare, ci sunt urmarea unor presiuni care pot proveni din expectațiile celorlalți în ceea ce ne privește. Este cunoscut în literatura de specialitate mecanismul intitulat profeția autoîmplinită care are drept cauză așteptările unei persoane sau ale unui grup în ceea ce privește o altă persoană și are drept efect încadrarea persoanei vizate în îndeplinirea rolului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dacă o instituție de credit a sustinut implicit o securitizare. ... (2) Dacă se stabilește că o instituție de credit a sustinut implicit în mai multe rânduri o operațiune de securitizare, Banca Națională a României ia măsurile care se impun, astfel încât să fie reflectată expectația crescută că instituția de credit să susțină și pe viitor operațiunile de securitizare, împiedicând astfel realizarea unui transfer semnificativ al riscului. ... Articolul 18 Pentru scopurile determinării ce trebuie efectuată potrivit prevederilor art. 166 alin. 2 din Ordonanță de urgență a
REGULAMENT nr. 23 din 14 decembrie 2006 privind criteriile tehnice referitoare la organizarea şi tratamentul riscurilor, precum şi criteriile tehnice utilizate de autorităţile competente pentru verificarea şi evaluarea acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185967_a_187296]
-
dacă o instituție de credit a sustinut implicit o securitizare. ... (2) Dacă se stabilește că o instituție de credit a sustinut implicit în mai multe rânduri o operațiune de securitizare, Banca Națională a României ia măsurile care se impun, astfel încât să fie reflectată expectația crescută că instituția de credit să susțină și pe viitor operațiunile de securitizare, împiedicând astfel realizarea unui transfer semnificativ al riscului. ... Articolul 18 Pentru scopurile determinării ce trebuie efectuată potrivit prevederilor art. 166 alin. 2 din Ordonanță de urgență a
REGULAMENT nr. 28 din 14 decembrie 2006 privind criteriile tehnice referitoare la organizarea şi tratamentul riscurilor, precum şi criteriile tehnice utilizate de autorităţile competente pentru verificarea şi evaluarea acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185999_a_187328]
-
dacă o instituție de credit a sustinut implicit o securitizare. ... (2) Dacă se stabilește că o instituție de credit a sustinut implicit în mai multe rânduri o operațiune de securitizare, Banca Națională a României ia măsurile care se impun, astfel încât să fie reflectată expectația crescută că instituția de credit să susțină și pe viitor operațiunile de securitizare, împiedicând astfel realizarea unui transfer semnificativ al riscului. ... Articolul 18 Pentru scopurile determinării ce trebuie efectuată potrivit prevederilor art. 166 alin. 2 din Ordonanță de urgență a
ORDIN nr. 20 din 14 decembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 23/28/2006 privind criteriile tehnice referitoare la organizarea şi tratamentul riscurilor, precum şi criteriile tehnice utilizate de autorităţile competente pentru verificarea şi evaluarea acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183857_a_185186]
-
dacă o instituție de credit a sustinut implicit o securitizare. ... (2) Dacă se stabilește că o instituție de credit a sustinut implicit în mai multe rânduri o operațiune de securitizare, Banca Națională a României ia măsurile care se impun, astfel încât să fie reflectată expectația crescută că instituția de credit să susțină și pe viitor operațiunile de securitizare, împiedicând astfel realizarea unui transfer semnificativ al riscului. ... Articolul 18 Pentru scopurile determinării ce trebuie efectuată potrivit prevederilor art. 166 alin. 2 din Ordonanță de urgență a
ORDIN nr. 117 din 14 decembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 23/28/2006 privind criteriile tehnice referitoare la organizarea şi tratamentul riscurilor, precum şi criteriile tehnice utilizate de autorităţile competente pentru verificarea şi evaluarea acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183893_a_185222]
-
comunitate, prin utilizarea unor instrumente specifice. Programele de prevenire secundară sunt importante și din perspectiva creșterii rezilienței copilului. Reziliența este un concept care descrie adaptarea reușită după expunerea la factori de risc psihosociali sau la evenimente stresante și care implică expectația unei ușoare susceptibilități la viitori factori de stres. Reziliența este o caracteristică individuală în care intervin factorii de protecție (vezi cap. III). VI.1.3. Prevenirea terțiară Prevenirea terțiară are ca scop reducerea posibilităților de repetare a situației de violență
METODOLOGIE-CADRU din 19 ianuarie 2011 privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229897_a_231226]
-
comunitate, prin utilizarea unor instrumente specifice. Programele de prevenire secundară sunt importante și din perspectiva creșterii rezilienței copilului. Reziliența este un concept care descrie adaptarea reușită după expunerea la factori de risc psihosociali sau la evenimente stresante și care implică expectația unei ușoare susceptibilități la viitori factori de stres. Reziliența este o caracteristică individuală în care intervin factorii de protecție (vezi cap. III). VI.1.3. Prevenirea terțiară Prevenirea terțiară are ca scop reducerea posibilităților de repetare a situației de violență
HOTĂRÂRE nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229896_a_231225]
-
la punctele 14, 15, 18, 20 și 21; (e) ponderarea riscului asociată expunerii anterior aplicării tratamentului prevăzut de anexa VII partea 1 punctul 4 nu influențează încă nici un aspect al protecției creditului; (f) o instituție de credit are dreptul și expectația de a încasa plata de la furnizorul protecției fără a fi nevoie de intentarea unei acțiuni în justiție pentru a obliga contrapartida să efectueze plata. În măsura posibilului, o instituție de credit întreprinde demersuri pentru a se convinge că furnizorul protecției
32006L0048-ro () [Corola-website/Law/295057_a_296386]
-
influențat percepția asupra fenomenului „placebo” dar se loveau de lipsă identificării mecanismelor prin care se putea „comunica” cu corpul. Descoperirea endorfinelor , progresele obținute de Robert Ader și colegii în condiționarea sistemului imunitar la șoareci, dezvoltarea domeniului Psihoneuroimunologiei, teoriile privind rolul expectațiilor (Irving Kirsch) sau a contextului socio-cultural (Arthur Kleinman, Robert Hahn, Daniel Moerman), studiile efectuate de F. Benedetti (placebo analgesia) sau Fuente-Fernandez (efectul placebo și boală Parkinson) au menținut în cercurile academice interesul pentru subiectul placebo. Dincolo de asimilarea cu o „artă
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
efectul fiziologic și psihologic ce determină îmbunătățirea stării de santatate a unui pacient în urmă adminstrarii unui placebo. După cum sublinia antropologul medical Daniel Moerman (Universitatea din Michigan, Dearborn) „efectul placebo” nu este cauzat de „placebo” ci mai degrabă de convingerea, expectațiile sau eventualele condiționări anterioare față de placebo, adică de semnificația pe care pacientul o dă substanței sau procedurii ce îi este administrată. „Semnificația răspunsului”reprezintă, după cum spunea el, „efectele fiziologice sau psihologice ale semnificației în tratamentul afecțiunii”. În acest context, rezultatele
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]