551 matches
-
exemplu RML, DPC etc.). Silabele consonante sunt cele mai dificile (de reținut) unități verbale. Mai rar se utilizează și litere izolate sau unități din două litere (bigrame), sau unități fără sens, multisilabice. Numărul silabelor într-o listă variază în funcție de intențiile experimentatorului, dar un experiment uzual conține între 8 și 14 silabe (utilizarea silabelor a fost, însă, combătută de unii autori pe motivul că sunt artificiale nu constituie un material reprezentativ pentru viața reală). În cercetările asupra memoriei foarte des se utilizează
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
informația să nu fie memorizată decât în cursul unei singure percepții. Într-un experiment asupra memoriei de scurtă durată L.R.Peterson și M.J.Peterson au prezentat subiecților spre memorare auditivă o engramă din trei consoane CCC; imediat după prezentarea silabei experimentatorul prezenta un număr, cu indicația dată subiectului de a număra plecând de la acest număr înapoi cu trei după bătăile unui metronom, și se opreau din numărat la aprinderea unui bec roșu când trebuiau să spună cele trei consoane. Semnalul de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
producă singur răspunsul condiționat fiind de căderea pleoapei. Pentru a studia reflexul palpebral trebuie să se poată înregistra precis răspunsul constituit la închiderea pleoapei, scop pentru care este indicat a se folosii dispozitive foarte fine. Dificultatea constă în aceea că experimentatorul trebuie să prevină clipirea spontană a subiectului. Pentru aceasta i se poate da subiectului o anumită sarcină. Reflexul psihogalvanic (electrodermal) Stimulul necondiționat cel mai frecvent utilizat este șocul electric. Stimulul condiționat este lumina sau sunetul. Conform metodei pavloviene se asociază
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a stimulului condiționat fără să fie urmat de cel necondiționat. 2. Condiționarea instrumentală În situațiile experimentale prin care se studiază condiționarea clasică, obținerea întăririi nu depinde prin nimic de activitatea subiectului: praful de carne ajunge în gura câinelui conform deciziei experimentatorului chiar dacă el nu salivează, dacă se mișcă sau rămâne imobil. În condiționarea instrumentală subiectul trebuie să îndeplinească o acțiune un răspuns pentru a obține o întărire pozitivă, o recompensă sau pentru a evita o întărire negativă, pedeapsa. Răspunsul este instrumentul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
creșterea vitezei de execuție. Rapiditatea și ușurința cu care se fac noile conexiuni constituie un indiciu al progresului învățării. În aprecierea mersului învățării se va ține seama de: * numărul încercărilor necesare până la realizarea unei performanțe reușite (după criteriile fixate de către experimentator); * timpul total până la realizarea acestei performanțe sau timpul pentru fiecare probă în parte; * numărul erorilor la toate probele sau la fiecare în parte. Metoda labirintului este o metodă curentă de cercetare în psihologia animală, scop în care sunt utilizate labirinturi
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
labirinturi care sunt rezolvate cu participarea vederii, cum sunt labirintele lui Porteus pentru măsurarea inteligenței. Subiectului i se dă, imprimat pe hârtie, un labirint destul de greu pentru a putea fi rezolvat dintr-o dată. De câte ori subiectul intră într-un coridor închis experimentatorul îl oprește, îi dă alt imprimat cu același labirint și este pus să înceapă din nou rezolvarea de la locul de intrare în labirint. O formă specială a învățării prin discriminare o constituie învățarea probabilității, când sarcina subiectului este șă prevadă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
asociat ușor cu roșu. Asocierea MYV-mână, exemplu, nu este facilitată de învățarea MYV-fruct. Un efect de transfer poate rezulta și din învățarea unei metode de lucru în cursul sarcinii A, învățare spontană de către subiect sau provocată în mod special de către experimentator. Acest efect este în general pozitiv; dar învățarea mecanică a unor procedee particulare poate dăuna achiziționării umor metode mai generale. S-au pus în evidență de asemenea efectele de transfer provocate de achiziționarea unor principii generale în cursul sarcinii A
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
poate fi deschisă de examinator sau chiar de șobolani dacă învârt o roată. În prima parte a experimentului șobolanul aflat în compartimentul alb primește un șoc electric și învață reacția de scăpare prin ieșirea pe ușă, care este deschisă de experimentator și intrarea în compartimentul negru, acestuia fiindu-i frică de compartimentul alb. Această învățare se realizează după 10 încercări. Această teamă față de compartimentul alb poate fi considerată o motivație dobândită dacă constatăm că reducerea acestei temeri constituie o stimulare care
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
dată subiecților li s-a cerut să lucreze cât mai repede și cât mai bine. Toți au început deodată, la un semnal dat. Când o pagină era rezolvată (o pagină reprezenta o probă, o încercare) subiectul ridica mâna, astfel că experimentatorul putea să mențină o evidență pentru fiecare. După ce proba a fost terminată de către toți, experimentatorul i-a cerut fiecărui subiect sa scrie pe dosul paginii timpul cît crede că a durat proba sa. Această cotă este numită de ei estimarea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Toți au început deodată, la un semnal dat. Când o pagină era rezolvată (o pagină reprezenta o probă, o încercare) subiectul ridica mâna, astfel că experimentatorul putea să mențină o evidență pentru fiecare. După ce proba a fost terminată de către toți, experimentatorul i-a cerut fiecărui subiect sa scrie pe dosul paginii timpul cît crede că a durat proba sa. Această cotă este numită de ei estimarea performanței trecute (EPT). Urma apoi anunțarea publică de către experimentator a timpului actual, numit cota performanței
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
proba a fost terminată de către toți, experimentatorul i-a cerut fiecărui subiect sa scrie pe dosul paginii timpul cît crede că a durat proba sa. Această cotă este numită de ei estimarea performanței trecute (EPT). Urma apoi anunțarea publică de către experimentator a timpului actual, numit cota performanței (P), astfel că fiecare știa cum a lucrat fiecare. Cotele cu performanțele bune și slabe erau anunțate de experimentator cu mențiunea ca la probele următoare să înregistreze performanțe mai bune. După aceasta fiecare subiect
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Această cotă este numită de ei estimarea performanței trecute (EPT). Urma apoi anunțarea publică de către experimentator a timpului actual, numit cota performanței (P), astfel că fiecare știa cum a lucrat fiecare. Cotele cu performanțele bune și slabe erau anunțate de experimentator cu mențiunea ca la probele următoare să înregistreze performanțe mai bune. După aceasta fiecare subiect nota, în mod privat, pe dosul aceleiași pagini, nivelul său de aspirație, adică cota în secunde, pe care credea că o va putea realiza la
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și să revină din nou la punctul zero etc. Experimentul a fost efectuat în două condiții: 1) subiectul are posibilitatea să verifice, după fiecare încercare, pe o scală rezultatul obținut; 2) subiectul nu are posibilitatea să verifice rezultatul mișcării sale. Experimentatorul are posibilitatea să noteze cu precizie, de fiecare dată, pe baza unui dispozitiv înregistrator, amplitudinea mișcării subiectului. S-a constatat că atunci când subiectul a putut săși verifice mișcarea, rezultatele s-au îmbunătățit continuu, eroarea devenind tot mai mică. De îndată
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Subiectul se găsește în interiorul unui pătrat cu latura de 2,5 m, împrejmuit cu niște vergele din lemn. El trebuie să efectueze acțiunea cerută păstrând picioarele în interiorul pătratului. Subiectul găsește o soluție, așezându-se în genunchi pentru a lua floarea. Experimentatorul îi cere să găsească altă soluție, pe care cei mai mulți subiecți o găsesc (punerea scaunului, care este în interiorul pătratului, între floare și pătrat și prinderea florii, sprijinindu-se pe scaun). În continuare experimentatorul îi cere să găsească o a treia soluție
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
așezându-se în genunchi pentru a lua floarea. Experimentatorul îi cere să găsească altă soluție, pe care cei mai mulți subiecți o găsesc (punerea scaunului, care este în interiorul pătratului, între floare și pătrat și prinderea florii, sprijinindu-se pe scaun). În continuare experimentatorul îi cere să găsească o a treia soluție, care de fapt nu exista. La îndemnul, eventual presiunea experimentatorului, unii subiecți perseverează 1-2 ore, sau chiar mai mult. Uneori experimentul este întrerupt și reluat după 2-3 zile. Subiecții se îndoiesc că
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
subiecți o găsesc (punerea scaunului, care este în interiorul pătratului, între floare și pătrat și prinderea florii, sprijinindu-se pe scaun). În continuare experimentatorul îi cere să găsească o a treia soluție, care de fapt nu exista. La îndemnul, eventual presiunea experimentatorului, unii subiecți perseverează 1-2 ore, sau chiar mai mult. Uneori experimentul este întrerupt și reluat după 2-3 zile. Subiecții se îndoiesc că ar mai putea fi o soluție, protestează, dar mai încearcă. Dacă durata probei nu trece de o oră
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
îndoiesc că ar mai putea fi o soluție, protestează, dar mai încearcă. Dacă durata probei nu trece de o oră, manifestările de mânie sunt mai discrete, dar dacă durează mai multe ore, reacțiile de mânie devin manifeste, uneori chiar contra experimentatorului. Unii strigă, bat din picioare. Unul a ieșit din laborator și a început să plângă. Unele studii asupra frustrării s-a făcut și la Universitatea Yale din New-Haven, sub conducerea lui J. Dollard. Reprezentanții acestei școli susțin, deși pe un
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de seminar, cu excepția timpului pentru toaletă. Li s-a dat posibilitatea să citească sau să studieze, dar nu să converseze, și li s-a spus că atunci când se vor plictisi li se vor aduce niște jocuri, după miezul nopții, dar experimentatorul "a uitat să le aducă". După miezul nopții subiecților li s-a făcut foame și au cerut de mâncare. Li s-a promis un dejun cald la ora 5 dimineața, dar experimentatorul care s-a dus după dejun nu s-
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
vor aduce niște jocuri, după miezul nopții, dar experimentatorul "a uitat să le aducă". După miezul nopții subiecților li s-a făcut foame și au cerut de mâncare. Li s-a promis un dejun cald la ora 5 dimineața, dar experimentatorul care s-a dus după dejun nu s-a mai întors (totdeauna erau cel puțin doi experimentatori în sală). La ora 6 experimentatorul, care a rămas în sală, a "decis" să nu mai aștepte venirea colegului său, și a trecut
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
subiecților li s-a făcut foame și au cerut de mâncare. Li s-a promis un dejun cald la ora 5 dimineața, dar experimentatorul care s-a dus după dejun nu s-a mai întors (totdeauna erau cel puțin doi experimentatori în sală). La ora 6 experimentatorul, care a rămas în sală, a "decis" să nu mai aștepte venirea colegului său, și a trecut la aplicarea unor teste, până la ora 8. Testele erau menite să studieze manifestarea agresiunii. De exemplu, unul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și au cerut de mâncare. Li s-a promis un dejun cald la ora 5 dimineața, dar experimentatorul care s-a dus după dejun nu s-a mai întors (totdeauna erau cel puțin doi experimentatori în sală). La ora 6 experimentatorul, care a rămas în sală, a "decis" să nu mai aștepte venirea colegului său, și a trecut la aplicarea unor teste, până la ora 8. Testele erau menite să studieze manifestarea agresiunii. De exemplu, unul din teste consta în evaluarea unor
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în sensul că vor fi atribuite mai multe trăsături defavorabile, în condițiile experimentului, decât în perioada de control. Rezultatele la acest test ca și la celelalte care au fost aplicate, nu s-au dovedit semnificative. Cu prilejul discuției avute de experimentator cu studenții, după experiment‚ ei au spus că ceea ce i-a supărat mai mult a fost faptul că nu li s-a adus dejunul și jocurile promise; frustrarea a scăzut puțin spre ziuă și a fost intensă între orele 3
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
mult a fost faptul că nu li s-a adus dejunul și jocurile promise; frustrarea a scăzut puțin spre ziuă și a fost intensă între orele 3 și 4. Agresiunea subiecților s-a manifestat în cea mai mare măsură față de experimentator, deși într-o formă social acceptabilă, mai ales sub forma unor întrebări acuzatoare adresate într-un ton neamical. O problemă importantă în experimentele de acest fel este ca experimentatorul să știe să-și stăpânească propria-i agresivitate. Adelman și Rosenbaum
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Agresiunea subiecților s-a manifestat în cea mai mare măsură față de experimentator, deși într-o formă social acceptabilă, mai ales sub forma unor întrebări acuzatoare adresate într-un ton neamical. O problemă importantă în experimentele de acest fel este ca experimentatorul să știe să-și stăpânească propria-i agresivitate. Adelman și Rosenbaum, plecând de la ipoteza gradientului scopului a lui Hull, au căutat să verifice stingerea conduitei instrumentale ca funcție a frustrării la distanțe diferite de scop. Subiecții (studenți) au fost supuși
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a probelor. Frustrarea a fost repetată până ce fiecare subiect a renunțat, spunând că nu poate să realizeze nivelul de performanță cerut. Cele trei grupuri au diferit însă foarte mult în ceea ce privește lungimea timpului cât au persistat în condițiile frustrării organizate de experimentator. Cei care au persistat mai mult au fost cei care au fost mai aproape de scop. N. Pastore studiază relația dintre frustrare și agresiune (Agresivitatea definește o tendință de a comite acte agresive, cu o eventuală referire la un substrat pulsional
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]