890 matches
-
anume comunitate. Sensul concret pe care Aristotel îl dă comunității este cel de punere în comun, aducere laolaltă. Comunitatea umană politică este o alăturare rezultată din aducerea laolaltă a unor bunuri. Din punct de vedere logic, există trei posibilități de explicitare a comunității politice ca punere în comun. Oamenii își pot pune în comun: Toate lucrurile Unele da, altele nu Nivelul strict al politicului, unde trebuie integrată schema sinoptică. Nici unul În măsura în care Aristotel definește o formă politică în genere ca și punere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
uman, în vreme ce Antigona e inumană. Lectura modernă - potrivit gânditorului - ne ascunde, tocmai în numele „umanismului” pe care îl revendică, adevăratele resorturi ale tragediei și, în același timp, motivele și temeiurile pe care se sprijină gândirea și acțiunea noastră ca oameni contemporani. Explicitarea pe care Patočka o dă acestei interpretări pornește de la analiza cuvântului grec nomos. Potrivit tradiției moderne - al cărei reper este pentru Patočka Hegel - nomos-ul grec este tradus prin „lege”. Or, legea, în contextul modernității (și în particular la Hegel), are
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
al mistificării necesare, putem să considerăm că, de fapt, conținutul primelor cinci discursuri reprezintă deja o știință a acestor iluzii și că progresia pe care o exprimă succesiunea lor este o analiză critică tot mai aprofundată a ceea ce ar dezvălui explicitarea reprezentărilor inconștiente care însoțesc sentimentul iubirii”. De altfel, din perspectiva însăși a metodei, Banchetul și Phaidros fac figură aparte, și aceasta tocmai din pricina subiectului tratat. În general, dialogurile platoniciene se regăsesc, cele de mai târziu în cele anterioare, cel puțin
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
constituie într-un vector ce subliniază oportunitatea creării acelor activități educaționale care să satisfacă trebuințele de învățare evaluate. Conținutul și forma de prezentare a raportului depinde de audiența căreia se adresează și acoperă următoarele informații de bază (Queeney, 1994): a. Explicitarea situației, a factorilor care au condus spre necesitatea sau decizia examinării domeniului respectiv, evidențierea relației dintre programul intenționat și nevoile identificate. b. Stabilirea standardelor - adică a nivelelor limită sub care se consideră că există o trebuință de învățare. O nevoie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a dovezilor independent de context, În maniera confirmării pozitiviste (sau chiar a coroborării postpozitiviste), ele sunt prezentate În rețele extinse de implicații - care, deși nu sunt niciodată complete, sunt totuși cruciale pentru evaluarea lor științifică. Strategia de care vorbim include explicitarea implicațiilor adiționale ale ipotezei pentru alte date disponibile, raportarea felului În care aceste implicații se potrivesc, precum și căutarea de explicații alternative pentru dovezile de bază și examinarea plauzibilității lor. De obicei, plauzibilitatea acestor alternative este redusă prin eliminarea ramificațiilor, adică
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
vechea vitrină/ Și-o tristă speranță adoarme-ntre noi.” Consecvent cu sine este poetul în volumul Gravuri (1976); prelucrarea lirică reține din existent acele elemente care pot participa - într-un angrenaj retoric nu cu mult diferit de cel tradiționalist - la explicitarea unor sentimente din spectrul pozitivului nuanțat: „Încet curge luna în vasta câmpie./ Arbori răzleți/ înfipți în pământ și în cer/ îmi aduc aminte copilăria:/ lumină de ceară pe dealuri,/ flori prăfuite la marginea drumului.../ Lumea e totuși frumoasă,/ pururi aș
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
naționale și internaționale. Numai că autorii ar fi trebuit, poate, să discearnă mai detaliat Între realitățile reformabile și cutumele de „cursă lungă” ale universului școlar. Este o problematică de actualitate internațională, cu diferențe sensibile mai ales la nivelul proporțiilor, al explicitării și al receptivității publice. Situată În abstract, reforma Învățămîntului devine atemporală și nelocalizabilă, Încurajînd, de pildă, perseverența pedagogilor afirmați În anii ’70-’80, care Își reiterează demersul „Înnoitor” cu autoritatea specialistului problemei, indiferenți la faptul că problema de atunci se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în publicistica caragialiană de început. M. extinde observația criticului ieșean la întreaga literatură a lui Caragiale. Scrutarea creației și a biografiei scriitorului îl conduce la concluzia unei dualități a omului și a artistului Caragiale. Substanța însăși a eseului o constituie explicitarea acestei mobilități derutante în viață și în artă: amestecul genurilor de jos cu cele de vârf în literatură, trecerea repetată de la ziarele liberale la cele conservatoare, editarea unor calendare populare și conducerea unor reviste de prestigiu, morga directorului de Teatru
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
utile datorit) variet)ții de operații ingenioase care pot fi executate, dintre care unele pot fi utilizate în verificarea importanței altora. Cu toate acestea, rezultatul r)mane în continuare o descriere a anumitor p)rți ale lumii, si nu o explicitare a acesteia. Operațiile statistice nu pot dep)și granița care exist) între descriere și explicație. Karl Deutsch ne recomand) ,,s) formul)m său s) reformul)m o propoziție în termeni de probabilitate și s) spunem cât de mult dintr-un
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
simplificare. Acest lucru este evident dac) ne gândim la orice teorie, fie c) e vorba de cea a lui Isaac Newton sau de cea a lui Adam Smith, sau dac) ne gândim la cealalt) opțiune - de a nu urm)ri explicitarea prin simplificare, ci reproducerea cât mai precis) prin descriere exhaustiv). Simplific)rile dezvăluie pe elementele esențiale puse în joc, indicând relațiile necesare de cauzalitate și interdependent), sau sugerând unde le-am putea c)uta. Chiar și pentru cei care și-
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
internaționale, incepand cu sfârșitul secolului al XIX-lea încoace. Ins) ceea ce s-a pretins a fi o teorie general) s-a dovedit a fi doar una parțial). Așa cum Eugene Staley a demonstrat în mod impresionant, desi teoria contribuie realmente la explicitarea unor politici imperialiste, totuși, ea induce în mod jalnic în eroare, în cazul altora (1935). Considerațiile de ordin economic se potrivesc pentru majoritatea - dac) nu chiar pentru totalitatea - întreprinderilor imperialiste, ins) cauzele economice nu sunt nici singurele cauze care opereaz
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
tip de teorii ale sistemelor pot cel mai bine fi de folos. Explicarea politicii internaționale în termeni non-politici nu înseamn) reducerea ei la politica național). Trebuie f)cut) o atent) distincție între reducția dinspre nivelul sistemic c)tre unitate și explicitarea rezultatelor politice, fie ele de ordin național sau internațional, cu referire la un alt sistem. Karl Marx a încercat s) explice politică dus) de națiuni prin apel la economiile lor. Immanuel Wallerstein încearc) s) explice politică național) și internațional) f
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la dou) tipurile de societ)ți reușește în continuare s) conving), în ciuda eforturilor numeroșilor s)i critici de a-l dep)și (vezi în special ediția din 1893). Voi aborda mai pe larg chestiunea într-o lucrare viitoare. Pe lang) explicitarea teoriei balanței de putere din paginile care urmeaz), cititorul și-ar putea exprimă dorința de a consulta un studiu istoric cu provire la aplicarea practic) a politicii balanței de putere. Cea mai bun) lucrare concis) este cea a lui Wight
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cu totul și cu totul bombastică, voi spune că anarhetipul Îl descrie pe omul viitorului și răspunde așteptărilor lui. Marius Jucan: Mie pericolul cel mare, ca să-ți continuu ideea, mi se pare că vine din dorința difuză, prezentă totuși, de explicitare. Există În privința anarhetipului dorința certă de a construi un discurs. Tentația se concentrează În a organiza un punct de pornire, acolo unde se pare că se deschide o perspectivă, unde se vede aplicabilitatea, necesitatea invenției, ceea ce se susține de obicei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de incantație, depășește intențiile textului său. Altfel ne putem imagina inclusiv situația În care Nichita Stănescu Îi „transmite” din eter lui Horea gânduri telepatice și revelații transcendente. Or, aceste lucruri sunt scoase din discuție. Cornel Vâlcu: Eu vă dau o explicitare tehnică: pe lângă faptul că sunt integralist și coșerian, eu sunt de tradiție mai veche, peircean. De aceea sunt tentat să spun: un text Începe să existe În momentul În care o conștiință Îl interpretează. Până atunci textul nu este decât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
noi, românii. Revin la rezistență În sau prin literatură. Consider totuși că nu pot să zic că societatea civilă nu a existat În România. Toate discuțiile noastre despre anarhetip m-au ajutat să construiesc, deocamdată in nuce, un model de explicitare a societății civile românești din perspectivă anarhetipică. Îi datorez ideea lui Corin. Promit să dezvolt subiectul Într-o ședință următoare. Dacă e vorba de rezistență prin literatură, Îmi pun Întrebarea, față de ce? Pentru că una e să fie rezistență față de foame
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
am propus analiza societății românești - eu sunt aici doar un cititor de literatură. Rezistenți pasivi și rezistenți activi Corin Braga: Am impresia că suntem victimele unei sume de neînțelegeri datorate sensurilor diferite pe care le acordăm cuvintelor; din lipsă de explicitare, aceste cuvinte duc la anumite șocuri de-a dreptul ideologice. Întâi, Sanda spunea că textul ei are și un punct de plecare biografic, În experiența personală din ultima parte a regimului comunist. Eu unul pot fi de acord cu un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar fi cazul aruncării în aer de către agenți francezi, în 1985, a vasului Rainbow Warrior aparținând organizației ecologiste Greenpeace. Pentru cititorul tânăr, sub 30 de ani, trecerea în revistă, deși succintă, a unor cazuri celebre din anii ’60-’80, în explicitarea rolului și limitelor confidențialității în operațiunile secrete, se poate dovedi extrem de instructivă, cu atât mai mult cu cât este susținută de o bogată bibliografie care, accesată, poate satisface curiozități tehnice, dar mai ales istorice mai profunde. Prin aceasta, capitolul - care
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
P. (1973), „Atitudinea față de valori și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului, CCPT, București. Iluț, P. (1983), „Comunicare terminologică în disciplinele socioumane: emic și etic”, în Studia Universitatis, Seria Philosophia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1985), „Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri”, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1986), „Tentația globalității exacte”, în A. Marga (coord.), Cunoaștere și acțiune
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din 1963, iar din 1974, titular - pentru lucrarea Existența tragică, publicată cu un an înainte. L’Influence de Hegel sur Taine... anunța un cercetător dotat cu spirit critic, analitic și disociativ. R. demonstra că opera lui Taine e o completare, explicitare și precizare a celei hegeliene, trecută totuși de autorul francez printr-o grilă spinozistă, matematică și mecanicistă. Scrierea ce îi aduce consacrarea ca filosof original este eseul Existența tragică. Încercare de sinteză filosofică, rămasă până astăzi una dintre cele mai
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
Atitudinea și relația ei cu comportamentul”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Sociologia. Iluț, P. (1973b), „Atitudinea față de valori și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului (volum colectiv), Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Philosophia. Iluț, P. (1985), Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înscriu cele mai multe dintre definițiile actuale asupra comunicării și unele dintre modelele care o privesc pe aceasta. O astfel de perspectivă reprezintă o rezultantă a faptului că procesul comunicării a făcut obiectul unor studii numeroase, dar mai degrabă ca necesitate a explicitării unor terțe domenii. Cea de-a doua direcție privește numeroasele studii destinate comunicării într-o viziune aditivă (pe când prima oferea un cadru de lucru structurativ, păstrând în interiorul definițiilor doar elementele comune), în sensul cumulării tuturor deschiderilor operate de către acestea. O
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicarea, despre mesajul propriu-zis cu specificitățile sale (incluzând fenomenele de codare și decodare), despre feedback etc. 1.3. Teorii ale comunicăriitc "1.3. Teorii ale comunicării" Atunci când încercăm să trecem în revistă principala arie de teorii care au drept scop explicitarea fenomenului comunicațional, ne lovim de o barieră aparent paradoxală: dificultatea de a identifica teorii „pure” ale comunicării. Aria teoriilor înscrise în literatura de specialitate drept teorii ale comunicării reprezintă cuantumul teoriilor explicative din diferite domenii: psihologie, pedagogie, sociologie, lingvistică, matematică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
optica asupra rolurilor îndeplinite de parteneri în actul educațional o reprezintă schimbarea de accent de pe transmițătorul informației asupra receptorului acesteia. O astfel de direcție de acțiune metodologică se sprijină și pe noile concepții asupra comunicării, care depășesc modalitățile tradiționale de explicitare a fenomenului prin diada emițător-receptor ca factori de prim rang în comunicare, propunând focalizarea demersului științific asupra mesajului ca punct central care definește comunicarea. Considerăm, în acest sens, edificatoare explicația oferită de Denis McQuail (1999) în ceea ce privește mesajele, prin care autorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vom regăsi - de cele mai multe ori - mai multe teorii cu valoare explicativă ale aceluiași fenomen. Într-adevăr, avem de-a face cu un fenomen care ne oferă o dublă condiție - deopotrivă un pericol (acela al dificultății construirii unui sistem sigur de explicitare, a unor teorii cu valoare de adevăr în absolut toate situațiile - vezi, spre exemplu, teoria haosului) și o șansă (aceea de a extinde permanent aria de interpretare și de a obține rezultate surprinzătoare, greu de conceput în determinismul strict al
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]