561 matches
-
Sovietice Socialiste". Tot în acest document se află Stema originală a URSS. Declarația era o reflectare a relațiilor internaționale contemporane și conținea o expunere de motive. Această declarație statua că lume ar fi fost împărțită în două tabere distincte: a „exploatatorilor” capitaliști, colonialiști, șovini, promotori ai discriminării și inegalității sociale, opusă celei „libere” a socialismului, a încrederii reciproce, păcii și cooperării și solidarității internaționale. Societatea libera urma să o distrugă pe cea a exploatatorilor, iar înfrângerea intervenției aliate în Războiul Civil
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]
-
fost împărțită în două tabere distincte: a „exploatatorilor” capitaliști, colonialiști, șovini, promotori ai discriminării și inegalității sociale, opusă celei „libere” a socialismului, a încrederii reciproce, păcii și cooperării și solidarității internaționale. Societatea libera urma să o distrugă pe cea a exploatatorilor, iar înfrângerea intervenției aliate în Războiul Civil era reflectarea acestui principiu. Declarația prezenta în detaliu motivele pentru care crearea Uniunii era necesară. În primul rând, după încheierea Războiului Civil, economia multor republici era distrusă, iar reclădirea acestora după modelul superior
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]
-
physicals anuale cu, uniforme și îmbrăcăminte, un serviciu clinică și de sănătate, o cantină aprovizionat cu alimente, recreere și divertisment, si de transport. Cu toate acestea, Stepp a criticat Nike pentru asocierea să cu Bancă Mondială, care spune el este exploatator reală a țărilor din lumea a treia. Un studiu realizat de Alianță Globală pentru Lucrătorii și Comunitățile a constatat că 70% dintre angajații Nike din Thailanda evaluat superiorii lor la fel de bun și de 72% crezut că venitul lor a fost
Nike, Inc. () [Corola-website/Science/309048_a_310377]
-
confuze. Suntem în plin post-modernism, filmele revoluționare sunt de fapt contra-revoluționare, filmele conservatoare sunt de fapt emancipatoare, arta asumat politică nu este politică, estetica este cea mai valabilă formă de politic și așa mai departe. Despre mizele politice ale umanizării exploatatorilor Mai departe, Gorzo și Lazăr compară viața exploatatorilor din Soy Cuba cu viața exploatatorilor din Toni Erdmann</strong>, și concluzionează, în oarecare măsură corect, că exploatatorii din România sunt „munciți, exploatați ei înșiși de multinaționalele pentru care lucrează”, viața lor
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
de fapt contra-revoluționare, filmele conservatoare sunt de fapt emancipatoare, arta asumat politică nu este politică, estetica este cea mai valabilă formă de politic și așa mai departe. Despre mizele politice ale umanizării exploatatorilor Mai departe, Gorzo și Lazăr compară viața exploatatorilor din Soy Cuba cu viața exploatatorilor din Toni Erdmann</strong>, și concluzionează, în oarecare măsură corect, că exploatatorii din România sunt „munciți, exploatați ei înșiși de multinaționalele pentru care lucrează”, viața lor fiind prezentată cu mult mai puțin dezirabilă decât
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
de fapt emancipatoare, arta asumat politică nu este politică, estetica este cea mai valabilă formă de politic și așa mai departe. Despre mizele politice ale umanizării exploatatorilor Mai departe, Gorzo și Lazăr compară viața exploatatorilor din Soy Cuba cu viața exploatatorilor din Toni Erdmann</strong>, și concluzionează, în oarecare măsură corect, că exploatatorii din România sunt „munciți, exploatați ei înșiși de multinaționalele pentru care lucrează”, viața lor fiind prezentată cu mult mai puțin dezirabilă decât cea a exploatatorilor din Cuba prerevoluționară
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
mai valabilă formă de politic și așa mai departe. Despre mizele politice ale umanizării exploatatorilor Mai departe, Gorzo și Lazăr compară viața exploatatorilor din Soy Cuba cu viața exploatatorilor din Toni Erdmann</strong>, și concluzionează, în oarecare măsură corect, că exploatatorii din România sunt „munciți, exploatați ei înșiși de multinaționalele pentru care lucrează”, viața lor fiind prezentată cu mult mai puțin dezirabilă decât cea a exploatatorilor din Cuba prerevoluționară. „Aici nu este vorba de hedoniști (...), ci de oameni munciți, exploatați ei
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Cuba cu viața exploatatorilor din Toni Erdmann</strong>, și concluzionează, în oarecare măsură corect, că exploatatorii din România sunt „munciți, exploatați ei înșiși de multinaționalele pentru care lucrează”, viața lor fiind prezentată cu mult mai puțin dezirabilă decât cea a exploatatorilor din Cuba prerevoluționară. „Aici nu este vorba de hedoniști (...), ci de oameni munciți, exploatați ei înșiși de multinaționalele la care lucrează”. De fapt, lucrurile sunt ceva mai complexe, hedonismul și munca în exces nefiind deloc incompatibile, ci, dimpotrivă, prezente la
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
persoanele cu resurse financiare mari, indiferent că sunt angajați exploatați, sau patroni care muncesc foarte mult. Tocmai aici intervine perspectiva politică diferită a celor două filme. În <strong>Soy Cuba</strong>, autorii aleg să prezinte aproape exclusiv latura hedonistă a exploatatorilor, ceea ce îi distanțează și antagonizează în ochii spectatorului, făcând evidentă implicarea lor directă în mecanismele de exploatare. În <strong>Toni Erdmann</strong>, exploatatorii ne sunt prezentați, în bună parte, în umanitatea lor, în vulnerabilitățile lor, în micile lor drame și
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
celor două filme. În <strong>Soy Cuba</strong>, autorii aleg să prezinte aproape exclusiv latura hedonistă a exploatatorilor, ceea ce îi distanțează și antagonizează în ochii spectatorului, făcând evidentă implicarea lor directă în mecanismele de exploatare. În <strong>Toni Erdmann</strong>, exploatatorii ne sunt prezentați, în bună parte, în umanitatea lor, în vulnerabilitățile lor, în micile lor drame și probleme existențiale. <strong>Pe cale de consecință, publicul este invitat să empatizeze cu ei, să le înțeleagă condiția de, până la urmă, nu-i așa
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
să le înțeleagă condiția de, până la urmă, nu-i așa?, muncitori exploatați, simple „rotițe în sistem”, care, după cum vedem până la sfârșit, nici măcar după ce suferă „treziri” de conștiință, nu pot face nimic pentru a schimba situația.</strong> Tocmai această umanizare a exploatatorilor fără scrupule este atât de periculoasă politic în <strong>Toni Erdmann</strong>. Nu ni se explică ce îi face pe exploatatori să meargă la vânătoare de lucrătoare sexuale locale, (în afara... hedonismului), nu ni se explică cine îi obligă să își
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
nici măcar după ce suferă „treziri” de conștiință, nu pot face nimic pentru a schimba situația.</strong> Tocmai această umanizare a exploatatorilor fără scrupule este atât de periculoasă politic în <strong>Toni Erdmann</strong>. Nu ni se explică ce îi face pe exploatatori să meargă la vânătoare de lucrătoare sexuale locale, (în afara... hedonismului), nu ni se explică cine îi obligă să își umilească subalternii locali, sau ce îi face să concedieze fără să clipească mii de muncitori locali. Mai grav, suntem lăsați să
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
astfel încât ajungem să ne raportăm cu milă și înțelegere la bietele rotițe germane nefericite și deprimate, care dau afară oamenii cât ai clipi și își dezbracă angajații când au chef. Gorzo și Lazăr semnalează această diferență între descrierea diferită a exploatatorilor, dar nu ne explică deloc de ce ar fi mai revoluționar, sau măcar mai interesant politic, un film cu opresori care conțin în ei opresiunea și suferă mult mai rău decât oprimații, decât un film în care raporturile de clasă și
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
secundare, sau chiar episodice sunt construite cu empatie, cu atenție la biografie sau la complexități emoționale, nu simple tipologii cum se întâmplă în <strong>Toni Erdmann</strong>. Mai mult, organizarea reprezentării într-o schemă în care personajele protagoniste coincid cu exploatatorii, cu cei aflați în poziții de putere, iar personajele secundare, schematice, sunt în bună parte cele aflate în poziții subalterne, duce practic la o clonare, necritică, a relațiilor de putere existente. Schematizând personajele, se folosesc, inevitabil, mecanismele de exotizare și
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Soy Cuba</strong> avem un grad de schematizare a tuturor personajelor, inclusiv a celor locale (care poate ridica obiecții serioase legate de reprezentarea unei imagini clișeu despre localnici, însă are în contra-pondere o imagine cu nimic mai puțin reducționistă despre exploatatorii străini). <strong>În schimb, în </strong>Toni Ermann<strong> avem de-a face cu o schematizare selectivă, a personajelor autohtone, care, lipsite de trăiri complexe, contradictorii sau adânci, nu fac decât să își performeze rudimentar și superficial naționalitatea și clasa
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
unui întreg eșafodaj de ierarhii și poziții de putere, atunci, da, ar fi avut, mai mult ca sigur, valoare de educație sau măcar de invitare la reflecție politică. Dar câtă vreme accentul filmului este pus evident pe suferințele emoționale ale exploatatorilor, relațiile de dominare rămânând schematice și prezentate ca un dat, nu ca un proces istoric, care ar fi valențele emancipatoare ale unui astfel de demers? Pare că Gorzo și Lazăr s-au bucurat foarte mult să-i vadă pe acești
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
să o folosească în toate împrejurările și pe seama oricui, inclusiv pe seama securiștilor care îl arestaseră pentru că refuza să se înscrie colectiva agricolă: și-a gonit cu mare tam-tam câinele din ogradă beștelindu-l zgomotos pentru că ar fi „un nenorocit de exploatator capitalist care n-a studiat pe Marx și Engels și nu-l respectă pe Tătucul Stalin”!). Însă „tot nașul are naș”. La doljeni nu se mai văzuseră decât vaci albe. Un alt hâtru, Codiță, băgând de seamă că Oțăt are
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
nord și în Basarabia), Evreii nu au fost persecutați ca atare de noile autorități sovietice, dar cei dintre ei care erau negustori, având magazine și case, precum și cei care fuseseră salariați ai statului român, au fost deportați spre Kazakhstan ca "exploatatori ai norodului" sau ca "lachei ai ocupantului burghezo-moșieresc român". Ceilalți evrei bucovineni și basarabeni și-au afirmat credința în Uniunea Sovietică, fie nevoiți ca toți Basarabenii indiferent de neam, fie din convingere pentru cei care erau comuniști. Dintre aceștia din
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
Budișoara"- Potrivit opiniei lingvistului Anatol Eremia provine de la cuvântul budă - „așezare în locul de exploatare a potasei și silitrei”, având la origini sensul de „locuință” (casă, cocioabă, baracă, bordei, colibă, adăpost). Toponimele Buda au putut denumi în trecut atât așezări ale exploatatorilor de potasiu și silitră, cât și locuințe ale lucrătorilor la pădure (tăietori de lemne, cărbunari etc.), precum și case și gospodării ale pădurarilor. "Râpa Budăului" - vezi Budișoara. "Hangu" (Hangiu) - posibil având aceleași rădăcini ca și "pârăul Hancile" amintit în documente. "Râpa
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
ascunzându-se până în 18 ianuarie 1955 când a fost prins și condamnat la 10 ani de temniță grea și confiscarea averii. Capetele de acuzare care le-au fost aduse „chiaburilor” au fost acelea că înainte de 23 august 1944 au fost exploatatori și, după aceea, au sabotat permanent lucrările agricole prin nerealizarea planurilor de însămânțări (impuse în mod arbitrar) prin neefectuarea la timp a „dezmiriștirilor”, a arăturilor de toamnă și primăvară, că nu au predat la timp „cotele” mereu sporite etc. În
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
evrei (din 8.500 locuitori, adică aproape 30%). Odată cu ocupația sovietică a orașului, comerțul particular a fost interzis, iar mărfurile au fost confiscate. Evreii au fost înscriși în registre de către autoritățile sovietice, un mare număr dintre ei au fost declarați "exploatatori" și "paraziți" și deportați în Siberia la 13 iunie 1941. De aceeași soartă au avut parte și sioniștii, denunțați autorităților de către comuniștii evrei . Toate organizațiile și sinagogile evreiești au fost desființate. La 4 iulie 1941, Armata Română a reintrat în
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
elimină opozanții prin împușcare, munca silnica și deportări în Siberia. În 1928 a fost introdusă colectivizarea forțată a gospodăriilor țărănești, fiind combinate în cooperative agricole. Țăranii care dețineau suprafețe mari și medii erau calificați drept "chiaburi", dușmani ai poporului și exploatatori. Pământurile le-au fost confiscate, iar aceștia au fost trimiși în lagăre de muncă din Siberia. A urmat un colaps temporar al agriculturii. În Ucraina au murit 4 milioane de oameni din cauza foametei. În 1932, realismul socialist s-a impus
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
dați la alte rude, deoarece nu aveau ce mânca. În cadrul lucrărilor Plenarei CC al PMR, din 3-5 martie 1949, s-a decis trecerea, cu hotărâre la proprietatea socialistă. În raportul său, Gheorghe Gheorghiu Dej punea accent pe suprimarea chiaburilor, acei exploatatori ticăloși ai clasei truditoare. Transformarea socialistă a agriculturii era o sarcină principală a dictaturii proletare. Pentru prima dată în istorie, noile autorități instalate își luau angajamentul să distrugă proprietatea, considerată un delict, în loc să sporească avuția satelor. Pe de altă parte
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
numesc strategii evolutive stabile. Strategia "Tit-for-tat" a putut fi întrecuta în anul 2004 de o strategie nouă, propusă de Universitatea Southampton și care în cazul unei întâlniri față în față și după un schimb inițial recurge la două roluri de exploatator și respectiv de victimă, pentru a permite exploatatorului o poziție de conducere (master-and-servant). În acest caz este necesară o anumita mărime critică, si anume strategia "master-and-servant" nu poate fi stabilită dintr-o populație incipientă. Deoarece partenerii de joc comunica codat
Dilema prizonierului () [Corola-website/Science/301476_a_302805]
-
fi întrecuta în anul 2004 de o strategie nouă, propusă de Universitatea Southampton și care în cazul unei întâlniri față în față și după un schimb inițial recurge la două roluri de exploatator și respectiv de victimă, pentru a permite exploatatorului o poziție de conducere (master-and-servant). În acest caz este necesară o anumita mărime critică, si anume strategia "master-and-servant" nu poate fi stabilită dintr-o populație incipientă. Deoarece partenerii de joc comunica codat despre comportamenul lor de început, există obiecția că
Dilema prizonierului () [Corola-website/Science/301476_a_302805]