332 matches
-
cu această interpretare, fiindcă se anunță anumite sensuri non-judicative. 3.2.2.3. Topică transcendentală vs. amfibolie transcendentală Despre topică a mai fost vorba în această prezentare a lui Kant (în prima parte a aplicației). Acum însă nu am intenții expozitive, nici unele care să vizeze direct "stilul" judicativ al acestei discipline transcendentale, care își are, totuși, sensul foarte apropiat de cel propriu dialecticii transcendentale. Intenționez doar să descriu calea kantiană de trecere de la analitică la dialectică. Fără îndoială, neuitând să întăresc
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
încă o problemă criteriilor clasificării, cât și în raport cu apartenența metodelor la anumite clase, problematica taxonomiei rămâne încă deschise. Plecând de la literatura de specialitate, se cunosc mai multe clasificări. Astfel, după gradul de angajare a elevilor la lecție se cunosc metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă și metode active, care suscită activitatea de explorare personală a realității. În strânsă legătură cu metodele active se află și învățarea activă. Învățarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă și responsabilitatea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurica TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93137]
-
predare discursivă nici papagalizare, nici excursuri întinse teoretice” (Papadopol, 1925: 167). Fl. Ilioasa consideră că „principiile metodice” vizează fondul învățământului și forma acestuia. Fondul învățământului corespunde acelor concepte transversale pe care le-am discutat mai sus, iar forma este bipartită: expozitivă și interogativă. Acestea sînt principalele moduri de expunere și vehiculare a cunoștințelor, în opinia lui Fl. Ilioasa, care adaugă și faptul că „dacă în trecut învățământul limbii române era stăpânit exclusiv de forma expozitivă, astăzi, în epoca „Școalei active”, se
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mai sus, iar forma este bipartită: expozitivă și interogativă. Acestea sînt principalele moduri de expunere și vehiculare a cunoștințelor, în opinia lui Fl. Ilioasa, care adaugă și faptul că „dacă în trecut învățământul limbii române era stăpânit exclusiv de forma expozitivă, astăzi, în epoca „Școalei active”, se face uneori exces de forma interogativă.” (Fl. Ilioasa, 1939: 21). Fl. Ilioasa justifică iterarea conceptelor transversale ale limbii române și ale disciplinelor enumerate mai sus, prin aceea că „într-o înfățișare empirică, fără orânduire
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
elementele conducătoare de mâine ale neamului românesc”; (p. 7) „acest învățământ va fi de obiceiu regulat sau sistematic și numai uneori ocazional„ (p. 10), „factorii de seamă” (p. 10), principiu intuitiv (p. 14), apercepția, imaginație, memorie, logic (p. 14), formă expozitivă (p. 20), formă interogativă (p. 21). Momentele psihologice ale unei lecții, (p. 25), în general aceeași termeni ca și la Papadopol și unii noi care anunță etapa următoare a metodicilor cu influențe socialiste. Referindu-ne la metodele de cercetare, observăm
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Prin încheierile menționate în partea expozitiva a considerentelor instanță de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, precum și cu exceptia de neconstituționalitate a Hotărârii
DECIZIE nr. 251 din 18 septembrie 2001 privind excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, în ansamblul sau, şi în special a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1), art. 5 lit. d), art. 8 alin. (2), art. 43^1, art. 43^2, art. 75 şi ale art. 86 ultima liniuţa din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , ale art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 611/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139581_a_140910]
-
metodele generale ale didacticii, adaptate în conformitate cu specificul persoanelor cu deficiențe de auz, cât și metode specifice surdopsihologiei. Dintre acestea, unele sunt mai adecvate, altele necesită o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. De exemplu, când sunt utilizate metodele expozitive trebuie să se țină seama de o serie de cerințe precum: utilizarea unui vocabular adapatat capacității de comprehensiune a elevilor, limbajul gestual, diferite procedee și materiale intuitive etc. Metodele de simulare cum ar fi jocul de rol, jocul didactic, învățarea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ținându-se cont de specificul persoanelor cu deficiențe de auz) cât și metode specifice surdopsihologiei. Deși sunt aplicabile toate metodele didactice, unele sunt mai adecvate grupului nostru țintă, altele necesită o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. Metodele expozitive, de exemplu, prezintă dificultăți mari atunci când sunt utilizate în procesul instructiv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Cu toate acestea, ele nu pot fi total evitate în procesul intructiv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Atunci când sunt utilizate, trebuie să
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. De asemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etc). Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de sine stătătoare și mai degrabă ca procedee în cadrul altor metode: demonstrația, conversația. Demontrația este larg utilizată și recomandă în procesul instruciv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Metoda demonstrației își atinge la
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
sonoritățile rezonante și complexitatea structurilor poliritmice ale percuției muzicii de gamelan vor defini, din acel moment, idealul sonor al compozitorului francez. Asimilând noile concepte ale culturii și filosofiei orientale, Debussy este creatorul unei noțiuni inovatoare a timpului muzical. Astfel, discursul expozitiv, non-dezvoltător, structurile repetitive ale tratării motivice, multiplele paralelisme intervalice și acordice, mișcarea giratorie sugerată de evoluția ostinato a aceleiași structuri melodico ritmice expusă în tempo rapid, precum și statismul pedalelor sonore și ritmice difuzează o pregnantă impresie de stagnare, de suspendare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
personalizată” prin atribuirea unor trepte dinamice specifice. De asemenea, Debussy va apela la distribuirea fiecărui plan constitutiv într-un registru fix, aspect ce devine factor determinant în procesul diferențierii timbrale. Tema preludiului reprezintă cea din urmă apariție în contextul discursului expozitiv (măsura 7), o intervenție îndelung premeditată, cu o atitudine inițial ezitantă ce difuzează apoi o atmosferă sumbră, „conștientă” de iminența declinului. Acest conținut noțional decurge din traseul său constant descendent al aceleiași avansări prin tonuri, prevalând ca dinamică în raport cu celelalte
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
simțurilor, în care auditorul este îndemnat să descopere sensul spiritual al misterului nerostit, acel suprem „inexprimabil” explorat de poetica simboliștilor. Adoptând ideea de timp suspendat, inițiată de principiile filosofiei orientale, Debussy impune o cvasi-imobilitate a timpului muzical printr-un discurs expozitiv, non dezvoltător, care prin formulările sale repetitive se abate de la tradiționala dialectică tematică. Aprecierea pentru „divinul arabesc” al muzicii lui Bach conduce gestul creativ al compozitorului francez spre emanciparea elementului ornamental și a rolului îndeplinit de acesta în contextul discursului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
căror conținut propozițional este adeverit prin înfăptuirea actului ilocuționar. Pe urmele lui V. Vernant (1997) și mergînd mai departe de ceea ce spune Vanderveken, actele metadiscursive de angajare pot fi luate și ele în considerație. Acesta din urmă recunoaște că actele expozitive precum a începe, a adăuga, a ilustra, a replica, a conchide, a repeta și a rezuma sînt "intervenții lingvistice importante", dar, ca și Searle, el crede că asemenea acte nu sînt ilocuționare (1992: 59). Actele de discurs nu sînt izolate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mai degrabă discursivă decât narativă. În acest loc cele patru vechi modalități retorice tradiționale își demonstrează utilitatea pentru că scot la lumină transferul care are loc între expoziție și argument. Ideea lui Schudson este că modelul informațional este în chip fundamental expozitiv, intenția sa retorică fiind expunerea unei experiențe verificabile. Totuși, exemplul lui Maine este puternic deformat de modul argumentativ în încercarea de a stârni indignarea și de a induce o convingere emoțională. Informația sau accentuarea discursivă poate fi reflectată în chip
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
adevăr care urmează să fie demonstrat) care include generalități despre "politica municipalităților americane" și "americani"; expose-ul conține dovezi fenomenologice precum faimosul "Big Mitt Ledger", Steffens obținând, astfel, în final dovada că primarul este mituit (Autobiography 381). La acest nivel modul expozitiv și cel argumentativ se află angajate într-un transfer, dar substanța verificabilă a expose-ului este preponderent de natură expozitivă, astfel încât se plasează în modelul de informație al lui Schudson. Jurnalismul de senzație și cel de investigație pot să ocupe din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
precum faimosul "Big Mitt Ledger", Steffens obținând, astfel, în final dovada că primarul este mituit (Autobiography 381). La acest nivel modul expozitiv și cel argumentativ se află angajate într-un transfer, dar substanța verificabilă a expose-ului este preponderent de natură expozitivă, astfel încât se plasează în modelul de informație al lui Schudson. Jurnalismul de senzație și cel de investigație pot să ocupe din punct de vedere modal un spațiu în afara granițelor jurnalismului literar de tip narativ atunci când sunt preponderent discursive. În acest
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
metodele generale ale didacticii, adaptate în conformitate cu specificul persoanelor cu deficiențe de auz, cât și metode specifice surdopsihologiei. Dintre acestea, unele sunt mai adecvate, altele necesită o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. De exemplu, când sunt utilizate metodele expozitive trebuie să se țină seama de o serie de cerințe precum: utilizarea unui vocabular adapatat capacității de comprehensiune a elevilor, limbajul gestual, diferite procedee și materiale intuitive etc. Metodele de simulare cum ar fi jocul de rol, jocul didactic, învățarea
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
ținându-se cont de specificul persoanelor cu deficiențe de auz) cât și metode specifice surdopsihologiei. Deși sunt aplicabile toate metodele didactice, unele sunt mai adecvate grupului nostru țintă, altele necesită o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. Metodele expozitive, de exemplu, prezintă dificultăți mari atunci când sunt utilizate în procesul instructiv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Cu toate acestea, ele nu pot fi total evitate în procesul intructiv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Atunci când sunt utilizate, trebuie să
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. De asemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etc). Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de sine stătătoare și mai degrabă ca procedee în cadrul altor metode: demonstrația, conversația. Demontrația este larg utilizată și recomandă în procesul instruciv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Metoda demonstrației își atinge la
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
sa de fundal (controlorul său pe linia unei eficiențe aplicative de sine). În această pliere pe contururile ei destinale, conștiința de sine vădește o predispoziție în fond consubstanțială cu tehnicile adoptate de vizarea obiectivității, preluând atuul simetriei metodologice în desfășurarea expozitivă de sine care este evoluția pe plan teoretic. De aceea, ea oferă în primul rând pragmatismul subiectiv al întreprinderilor cognitive (rădăcina lor procedurală și concret-actantă) și în al doilea rând setul de concluzii generale și speciale care fac din activitatea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
-se cont de specificul persoanelor cu deficiențe de auz) cât și metode specifice surdo- psihologiei. Deși sunt aplicabile toate metodele didactice, unele sunt mai adecvate grupului nostru țintă, altele necesita o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. Metodele expozitive, de exemplu, prezintă dificultăți mari atunci când sunt utilizate în procesul instructiv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Cu toate acestea, ele nu pot fi total evitate în procesul intructiv - educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Atunci când sunt utilizate, trebuie
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. Deasemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etc). Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de sine stătătoare și mai degrabă, ca procedee în cadrul altor metode: demonstrația, conversația. Demontrația este larg utilizată și recomandă în procesul instruciv - educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Metoda demonstrației își atinge
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
lexicon, prin care distingerea comunităților din perspectiva lingvistică se întemeiază exclusiv pe descrierea mijlocului de comunicare prin trăsăturile de bază. O secțiune extinsă cu asemenea specific nu lipsește totuși, dar ea este precedată și urmată de capitole ce depășesc caracterul expozitiv al unor situații și fenomene, prin pronunțate laturi interpretative, uzînd de toate instrumentele ce sînt în măsură să facă relevante disocierile și apropierile dintre limbile aduse în discuție. Acest aspect este, de altfel, reflectat de însuși sumarul cărții ce atestă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
însă, s-ar putea spune "în mod necesar", cea care asigură organizarea din prezentarea extinsă a limbilor lumii și, din aceste considerații, genealogia, aplicată consecvent tuturor limbilor recunoscute de pe toate continentele, a fost cea care a dat organizarea din secțiunea expozitiva a cărții, prin etichetarea grupurilor de limbi sau a unor limbi ce nu s-au putut grupa cu altele, încît subcapitolele din Clasificarea genealogica au în vedere mari familii de limbi, ramuri și familii sau limbi izolate, într-o sistematizare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fiecare secțiune sînt succedate de indicațiile bibliografice ce pot îndruma pe cel care urmărește să-și extindă cunoștințele în legătură cu limbile particulare sau cu grupurile de limbi aduse în atenție și, ca atare, se poate spune că, chiar în această secțiune expozitiva, Dorel Fînaru a fost condus de principii sigure, precum integralitatea, specificitatea și stimularea cognitivă. Și, pentru că tratarea subiectului să nu aibă nici o lacuna, autorul nu a uitat de existență limbilor creole și a pidginurilor și nici chiar de limbile artificiale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]