327 matches
-
metode de fixare și consolidare; c) metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității școlare; * în funcție de axa învățare prin receptare (învățare mecanică) - învățare prin descoperire (învățare conștientă), Moise identifica: a) metode bazate pe învățarea prin receptare - expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.; c) metode de descoperire propriu-zisă - observarea independentă, exercițiul euristic rezolvarea de probleme, brainstormingul etc. Metoda expunerii constă din prezentarea verbală monologată a unui
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
cu cerințele didactice ale comunicării. Sub aspectul funcției didactice principale, se înscrie între metodele de predare; după mijloacele cu care operează pentru vehicularea conținuturilor, avem a face cu o metodă verbală; după gradul de angajare a elevului, este o metodă expozitivă, deci care situează elevul mereu în postura de receptor. Este o metodă ce a beneficiat de o îndelungată utilizare în procesul de învățământ, de unde încadrarea ei între metodele tradiționale ale școlii de pretutindeni. Poate să apară și în formă “pură
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
anunță subiectul lecției și scopul ei. Predarea noilor cunoștințe la chimie se face folosind diferite metode ca : expunerea sistematică, conversația, demonstrația, lucrările de laborator, vizita în unități industriale sau de cercetare. La lecțiile de chimie se folosește, de obicei, metoda expozitiv - demonstrativă, materialul nou expus clar, devine accesibil elevilor, cu explicații, argumentând afirmațiile și demonstrând proprietățile substanțelor studiate. Pentru o participarea activă la lecție profesorul folosește ca auxiliar și metoda conversației. Transmiterea cunoștințelor prin metoda conversației se folosește numai atunci când conținutul
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
autorul este foarte concis, renunțând aproape complet la exemplele lămuritoare. Mică lucrare de care mă ocup aici este, din mai multe puncte de vedere, o capodoperă. Undeva, vorbind despre Hașdeu, G. Ivănescu afirmă: "Trebuie să criticăm poate și manieră să expozitiva, care se caracterizează printr-o exprimare lipsită de concizie" (Ivănescu, 1984, p. X). Trebuie să recunoaștem că o atare constatare este contrazisa de acest studiu de stiință limbii. Pagina din versiunea originară a studiului Pagina din versiunea originară a studiului
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1975, p. 16. footnote> În predarea gramaticii se folosesc atât metode comune și altor obiecte că: explicația, conversația, demonstrația, lucrul cu manualul, exercițiul, învățarea prin problematizare, instruirea programată, cât și o metodă specifică: analiza gramaticala. I. STRATEGII DIDACTICE DE TIP EXPOZITIV EURISTIC Ambele sensuri sunt necesare și indispensabile, deoarece nu totul poate fi asimilat prin căutări proprii și de multe ori nu este nevoie de așa ceva. după cum unele din obiectivele procesului de învățământ, îndeosebi cele de ordin formativ, nu pot fi
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
fi redeterminat, reconstruit, eficientizat. Aceleași probleme le ridică raportul tradițional modern în practica educațională. Un simplu exercițiu ne-ar putea servi în analiza noastră. Să ne imaginăm, de exemplu, care ar fi eficiența actului didactic în absența totală a strategiilor expozitive. Am vorbi de interactivitate, de cooperare, de flexibilizarea actului predării-învățării, dar probabil cu prețul anulării conținutului. Nu dorim să facem apologia metodelor tradiționale de predare sau să reînviem un spirit mai vechi al școlii. Ceea ce dorim să subliniem este faptul
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
latura sa informativă, cantitativă, fără o raportare reală la principiile didactice sau la particularitățile psihologice și individuale ale elevilor, fără o selecție și o prelucrare judicioasă a valorilor. Suportul strategic pentru transmiterea cunoștințelor era constituit cu predilecție din metode strict expozitive, depersonalizante, care transformau elevii în spectatori pasivi ai actului educațional. Aceasta și datorită faptului că predarea era văzută în chip funciar ca o obligație strictă a profesorului, iar învățarea doar a elevilor. Este vorba de o învățare mecanică, receptiv-reproductivă care
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Problema clasificării metodelor de Învățământ 101 1. Modul de a pune problema 101 2. Clasificări frecvent Întâlnite 103 B. Sistemul de metode structurat după sursele cunoașterii (Învățării) 109 PARTEA A DOUA Capitolul I Metode de comunicare orală 119 A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală 119 1. Avantaje și limite ale metodelor expozitive 119 2. Posibilități de optimizare a metodelor expozitive 124 3. Tehnica exprimării și tehnica receptării În sprijinul expunerii eficiente 127 4. Explicația - o metodă frecvent utilizată 130 5. Narațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
problema 101 2. Clasificări frecvent Întâlnite 103 B. Sistemul de metode structurat după sursele cunoașterii (Învățării) 109 PARTEA A DOUA Capitolul I Metode de comunicare orală 119 A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală 119 1. Avantaje și limite ale metodelor expozitive 119 2. Posibilități de optimizare a metodelor expozitive 124 3. Tehnica exprimării și tehnica receptării În sprijinul expunerii eficiente 127 4. Explicația - o metodă frecvent utilizată 130 5. Narațiunea (povestirea) 130 6. Metoda descrierii 131 7. Demonstrația teoretică sau logică
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Sistemul de metode structurat după sursele cunoașterii (Învățării) 109 PARTEA A DOUA Capitolul I Metode de comunicare orală 119 A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală 119 1. Avantaje și limite ale metodelor expozitive 119 2. Posibilități de optimizare a metodelor expozitive 124 3. Tehnica exprimării și tehnica receptării În sprijinul expunerii eficiente 127 4. Explicația - o metodă frecvent utilizată 130 5. Narațiunea (povestirea) 130 6. Metoda descrierii 131 7. Demonstrația teoretică sau logică 132 8. Prelegerea 133 9. Metoda expunerii 134
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de tipul unor concepte, idei, principii etc. Tot astfel, demersul inductiv poate apărea sub forma trecerii de la preceptele unor discipline particulare la generalizări mai cuprinzătoare și mai profunde. Toate acestea sunt regăsite În conversația euristică, În metoda problematizării, În metoda expozitivă etc. Iar În cazul metodelor deductive, demersul este invers celui inductiv, În sensul că subiectul implicat În deducție pornește de la cunoștințe cu caracter general, ajungând la cunoștințe cu caracter particular; de la o noțiune, idee, principiu definite pentru a ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de informație sau mijlocul prin intermediul căruia elevii intră În posesia cunoștințelor, drept care vorbesc despre: - metode bazate pe cuvântul rostit și scris (tipărit), adică metode verbale și livrești, subîmpărțire și ele, de diverși alți autori (Guy Palmade, Pierre Goguelin etc.), În expozitive și interogative; - metode bazate pe observarea directă (concret-senzorială) a obiectelor și fenomenelor realității, sau a substitutelor acestora, denumite În alți termeni metode obiective sau intuitive, ori demonstrative; - metode bazate pe acțiune (activitatea practică), ceea ce vizează, În modexpres, experimentele sau lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ține seama și de suportul principal purtător de informație În cadrul comunicării, atunci aceste metode se vor putea diviza mai departe În: 1. Metode de comunicare orală (bazată pe limbajul oral, pe cuvântul rostit), la rândul lor subdivizate În: a) metode expozitive (afirmative) din care fac parte: narațiunea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea-discuție, conferința-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul, instruirea prin Înregistrări sonore, prin radio etc.; b) metode interactive (interogative, conversative, dialogate) de diverse
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În cadrul sistemului de metode dat se pot regăsi cu ușurință și o parte dintrecelelalte clasificări amintite, elaborate pe alte baze. PARTEA A DOUAtc "PARTEA A DOUA" Capitolul Itc "Capitolul I" Metode de comunicare oralătc "Metode de comunicare orală" A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generalătc "A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală" Criticile aduse instruirii prin afirmații verbale au redus simțitor importanța și frecvența utilizării metodelor expozitive, dar nu au putut să determine, totuși, excluderea lor totală din arsenalul metodelor fundamentale aplicate În
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pot regăsi cu ușurință și o parte dintrecelelalte clasificări amintite, elaborate pe alte baze. PARTEA A DOUAtc "PARTEA A DOUA" Capitolul Itc "Capitolul I" Metode de comunicare oralătc "Metode de comunicare orală" A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generalătc "A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală" Criticile aduse instruirii prin afirmații verbale au redus simțitor importanța și frecvența utilizării metodelor expozitive, dar nu au putut să determine, totuși, excluderea lor totală din arsenalul metodelor fundamentale aplicate În viața școlii actuale. Acum, expunerile verbale
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
A DOUA" Capitolul Itc "Capitolul I" Metode de comunicare oralătc "Metode de comunicare orală" A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generalătc "A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală" Criticile aduse instruirii prin afirmații verbale au redus simțitor importanța și frecvența utilizării metodelor expozitive, dar nu au putut să determine, totuși, excluderea lor totală din arsenalul metodelor fundamentale aplicate În viața școlii actuale. Acum, expunerile verbale dețin o pondere incomparabil mai redusă decât În trecut, atunci când Învățământul se baza aproape În exclusivitate pe transmiterea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
peste care nu se poate trece atât de ușor cu vederea, tot așa după cum renunțarea În bună parte la serviciile lor Își are explicația În neajunsurile și limitele care le sunt inerente. O reevaluare globală și de principiu a metodelor expozitive ne obligă, astfel, la un examen mult mai atent și mai serios, Înainte de adoptarea unor atitudini exagerate, multe dintre ele mergând până la contestarea sau negarea totală a utilizării lor pe mai departe, considerate drept elemente anacronice, incompatibile cu cerințele științei
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
exagerate, multe dintre ele mergând până la contestarea sau negarea totală a utilizării lor pe mai departe, considerate drept elemente anacronice, incompatibile cu cerințele științei și tehnicii moderne. 1. Avantaje și limite ale metodelor expozitivetc "1. Avantaje și limite ale metodelor expozitive" La intrarea În școală, fiecare nouă generație Își Începe și Își desfășoară progresiv și metodic activitatea Într-o ambianță specifică, În care operează cu maximum de intensitate valorile culturii (științifice, tehnologice, literar-artistice, filozofice, etice etc.) selecționate și structurate după criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învață să-și organizeze cunoștințele la un nivel superior de abstractizare (Leroy, 1974, p. 86), să sesizeze problemele mari, de sinteză; ea propune mijloace de reflecție, lasă În urma sa o frământare, o incitare la noi căutări personale. În general, metodele expozitive au caracterul unor structuri de mare rigurozitate logică a cunoștințelor și putere sugestivă; acestea se disting prin densitate, pregnanță și fluența informațiilor și a ideilor care le comunică (F. Anselm), redau mișcarea gândirii care conduce la ideea principală, la soluționarea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și atitudini și fiecare În parte să se simtă stimulat de atenția și adeziunea cu care ceilalți urmăresc expunerea, ceea ce se soldează cu un plus de intensificarea gândirii și simțirii Întregii clase (colectivități). Lăsăm la o parte faptul că metodele expozitive, În diferitele lor variante, sunt atât de familiare și accesibile tuturor vârstelor școlare și postșcolare. Alături de aceste evidente virtuți, În mod inevitabil, metodele expozitive au și propriile lor limite și dezavantaje, deloc neglijabile mai ales În condițiile actuale de profunde
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
plus de intensificarea gândirii și simțirii Întregii clase (colectivități). Lăsăm la o parte faptul că metodele expozitive, În diferitele lor variante, sunt atât de familiare și accesibile tuturor vârstelor școlare și postșcolare. Alături de aceste evidente virtuți, În mod inevitabil, metodele expozitive au și propriile lor limite și dezavantaje, deloc neglijabile mai ales În condițiile actuale de profunde schimbări În Învățământ. Este adevărat faptul că instruirea verbală, oferind o cale mai scurtă de Învățare, se plătește adeseori foarte scump, cu prețul superficialității
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inferioare de școlarizare, când „inteligența practică domină Încă pe scară largă inteligența gnostică, când ei acționează... În mai mare măsură prin asimilare sincretică decât prin generalizare logică” (Piaget, 1972, pp. 146-147). Imprimând o notă verbalistă Învățământului (dominantă În trecut) metodele expozitive au tendința să suprime sau să restrângă deci prea mult acea experiență personală dedusă și trăită pe viu, din contactul nemijlocit cu realitatea. Sunt criticate metodele afirmative, axiomatice și pentru motivul că transmit cunoștințele Într-o formă „de-a gata
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
existe Între profesor și elevi, de unde și presupunerea că, lucrând În acest mod, cadrul didactic nu reușește să exercite decât o slabă Înrâurire educativă asupra elevilor săi. Iată, prin urmare, câteva neajunsuri care demonstrează că În forma lor clasică metodele expozitive lasă Încă de dorit. 2. Posibilități de optimizare a metodelor expozitivetc "2. PosibilitĂȚi de optimizare a metodelor expozitive" Reînnoirea acestor metode este, pe cât de necesară, pe atât de posibilă. Concomitent cu ridicarea nivelului științific, teoretic, al explicațiilor și expunerilor, atenția
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
exercite decât o slabă Înrâurire educativă asupra elevilor săi. Iată, prin urmare, câteva neajunsuri care demonstrează că În forma lor clasică metodele expozitive lasă Încă de dorit. 2. Posibilități de optimizare a metodelor expozitivetc "2. PosibilitĂȚi de optimizare a metodelor expozitive" Reînnoirea acestor metode este, pe cât de necesară, pe atât de posibilă. Concomitent cu ridicarea nivelului științific, teoretic, al explicațiilor și expunerilor, atenția trebuie Îndreptată atât În direcția valorificării mai insistente a unor procedee și mijloace deja cunoscute și care ar
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deja cunoscute și care ar putea contribui efectiv la Înviorarea acestor modalități de predare, concomitent cu stimularea inovației și introducerii În practică alături de formele clasice (povestirea, descrierea, explicația, prelegerea școlară, cursul magistral, conferința, instructajul etc.) și a unor noi variante expozitive, cum ar fi, de exemplu, expunerea cu oponent, prelegerea-discuție, conferința-dezbatere, informarea, microsimpozionul, instructajul de fundamentare etc., găsindu-le nu numai un specific, ci și un loc și un rol distinct și activ În ansamblul procesului didactic. O cerință primordială a
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]