251 matches
-
George Ar Dacă n este un număr prim, impar și mai mare ca 13, să se demonstreze că expresiunea: E = n22 - n12 - n10 + 1 este divizibilă prin 32032. N. Steinhardt (rev. Vlăstarul, anul V, nr. 1/15 nov. 1928) Există o inconsecvență a exegeților lui N. Steinhardt - și chiar a lui însuși! - în a fixa momentul debutului și textul
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
ceea ce nu se împacă deloc cu protestul făcut în contra studenților din București, insultați și brutalizați de poliție; deoarece și în alte ocaziuni, ca d.ex. aceea cu devastarea redacției Adevărului, au căutat să protesteze energic în contra procedărilor studenților, iar astăzi, prin expresiunile lor din moțiune ne reprezintă aspectul unei răzbunări josnice însoțită de insulte; considerînd apoi că numărul celor ce au luat parte la această întrunire abia era de 40, pe cînd numărul total al studenților trece peste 200, și acești 40
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
microbilor." Trecem, și aflăm mai apoi unde trăiesc microbii, și cu ce profesiuni utile se ocupă, atunci cînd nu fac rău. Cum? Dintr-o scrisoare a lor către casapul lor doctor (cine-i ucigașul?...), încheiată așa: "Primiți D-le doctor, expresiunea sentimentelor noastre cele mai puțin patogene." Și roata se întoarce: "Vedeți, D-lor, odată cu descoperirea microbilor digestivi, ce revoluție în obiceiuri! Ca ce am mai bea ceai, cognac, șartreuză ori chiar Bitter Alexandru, ca să digerăm un prînz copios, cînd microbii
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
vastă sinteză etnică a poporului român”, iar în privința expresiei, „e mina cea mai curată, mai sigură și mai inteligentă pentru sintaxa românească”, deoarece „reproduce cu cea mai mare îmbelșugare geniul limbei noastre, adică modul de a gândi și românismele sau expresiunile proprii limbei române”; intră de aceea în serie cu cronicarul Ioan Neculce. Gruber sugerează cel dintâi sintaxa complexă, elaborată, a lui Creangă. Toate aceste trăsături abia schițate vor alimenta panoplia de truisme de mai târziu. În cuvântul rostit cu prilejul
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
Pagină realizată de VALI CORDUNEANU Prima vizită în Banat a regelui Ferdinand, „cel mai român dintre toți românii“ „Pentruca populația orașului Timișoara să-și poată exprima în mod demn expresiunea omagiului ei față de iubiții suverani ai țării, invit populația să împodobească casele, prăvăliile, balcoanele și ferestrile, în timpul înaltei vizite, cu steaguri naționale, covoare, draperii și flori, mai cu seamă în stradele prin care trece cortegiul. Asemenea începând de Duminică 11
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
la serenade și retragerea cu torțe ce va avea loc, în onoarea înalților oaspeți, Duminică la ora 9 seara, în fața palatului Prefecturei județului. Sunt convins, că populația orașului Timișoara, fără deosebire de naționalitate și religie, conform vechiului renume, va da expresiunea devotamentului, dragostei și loialității ei față de iubiții noștri suverani”. Așa suna apelul din presă al primarului Timișoarei, Lucian Georgevici, datat 8 noiembrie 1923, înaintea primei vizite a regelui Ferdinand în Banat (regina Maria nu putuse să-l însoțească, îmbolnăvindu-se
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
cu tot progresul realizat de atunci. Aceiași oameni 221 {EminescuOpXIII 222} ignoranți, malonești și cupizi cari au aruncat asupra trecutului un reflect atât de trist sunt și astăzi "în fruntea bucatelor ", daca ne este iertat să ne servim de o expresiune scumpă vocabularului roșu. Toate lepădăturele, toate putregaiurile lui 1848 și ale lui 1868 au ieșit iarăși la lumină. Țara nu mai poate răsufla din cauza Seruriilor, Pătărlăgenilor. Mărgăriteștilor, Grigoreștilor, cari au năpădit-o de toate părțile ca o droaie de câini
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
suprafață; fundul este o adevărată mocirlă. Pe când droaia satisfăcuților și a chivernisiților zilei se răsfață în onori și se îngrașă din sinecure, masa națiunii suferă de toate neajunsurile fizice și morale. Hrana țăranului este redusă astăzi la cea mai simplă expresiune, pentru că toată munca lui de peste an nu ajunge să plătească nenumăratele biruri pe cari stăpânirea părintească a d-lui Ion Brătianu i le-a pus în spinare. Daca [el] reușește a-și scăpa vita din bătătură din gheara teribilului perceptor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un fel. De aceea în numărul de alaltăieri, "Romînul" și-a luat inima-n dinți și, aproape de sfârșitul articolului său de fond, cu un regret vizibil, a făcut această importantă deși tardivă declarațiune, din care ne permitem a sublinia unele expresiuni semnificative: Suntem astăzi ca totdauna pentru cea mai mare și mai nemărginită libertate a presei; însă astăzi ca totdauna, voim ca presa să fie reprezintătoare... Mai declarăm în modul cel mai categoric că, după Constituțiunea noastră, numai juriul este competent
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu mai e politică; e pur și simplu lupta a o mână de oameni în contra unor bande fără trecut și pudoare, fără scrupul, cari s-au constituit în guvern și Parlament. Altora iar le vine a ne zice să moderăm expresiunile pe cari le adresăm acestor oameni; ni s-ar cere să fim mai înmănușați față cu cefele groase de scelerați, bune numai să le pipăie mâna călăului. Parecă această tagmă de oameni pricepe cuvânt bun și creștinesc, parec' ar fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
urmelor era mai bine ca țara să fie surprinsă, oarecum speriată, pentru ca deodată să-și adune toate puterile. Răspîndindu-se, în sfârșit, știrea despre înființarea metropoliei din București, două dintre ziarele capitalei, "Binele public" și "Romînia liberă", au grăbit a da expresiune simțimântului de jignire pe care știrea aceasta l-a produs în țară. Abia acum, după ce-am fost atinși de amărăciunea colegilor noștri liberali, noi, organ al elementelor conservatoare, ne-am pronunțat și noi asupra atitudinei ce credem că trebuie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate găsi ecou în sufletul nostru, pentru că - cu un termen pedant, dar just - nu avem cu ce apercepe ceea ce spune el. ESTETICE 1. Din punctul de vedere al plăsmuirilor și al senzațiilor, care sunt adevăratele elemente ale artei, poezia este expresiunea cea mai înaltă a artei. La muzică sunt numai senzațiuni și plăsmuiri auditive, la pictură numai vizuale, la sculptură iarăși vizuale. Poezia are însă toate plăsmuirile și senzațiile cunoscute. Poezia pe lângă că dezvoltă idei, ca și celelalte arte, dar conține
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
preafrumoasă, mai ales în caracterizarea consecventă și fină a personagiilor și în tonul conversațiunilor; astfel încît aș fi de părere că n-ați face rău de a cultiva cu deosebire comedia de salon. Dacă o epistolă ar fi să fie expresiunea mai mult ori mai puțin clară a dispozițiunii psihice în care se află un om când scrie, atunci aș avea multe de spus; mai ales că fiecare din noi e un organ central care-și asimilează într-un moment toate
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
se află de aproape două luni, am procedat la cuvenita cercetare și am constatat următoarele: D-l Mihail Eminescu, ca de ani 45, constituție forte, nu prezintă pe suprafața corpului leziuni remarcabile. Figura sa este hebetană, căutătura este lipsită de expresiune, mișcările dezordonate, atitudinea puțin cuviincioasă. 605 {EminescuOpXVI 606} La întrebările ce i le adresăm, nu răspunde direct, el pronunță unele cuvinte cu o voce cântătoare și monotonă. Astfel: "bună dimineața, d. doctor dați-mi două pachete de țigări"; și aceasta
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
dată omului pe pămînt? Sunt întrebări care eu cred că vor rămâne pururea ca întrebări, și a le căuta răspunsul e cea mai mare nebunie la care un biet muritor să poată expune în viață. Scrisoarea d-tale este ea expresiunea simțirei adevărate? Nu voi să știu. Comedia vieții are trebuință de arta școalei celei mai înalte. și mai fericit acel ce-și știe juca mai // bine rolul pe care soarta i-l dă în mod absolut și fatal, fără ca să
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
E tanti Aglae, sora lui papa, explică Otilia lui Felix,văzîndu-l cam nedumerit. - De unde să mă cunoască? întrebă Aglae. Când a muritmă-sa, era numai atât. De atunci nu l-am mai văzut. Tu ți-l amintești, Aurico? Rușinat de bruschețea expresiunii "mă-sa" și de familiaritatea cu care oameni aproape străini vorbeau de familia lui, Felix privi sfios la aceea pe care o chemau Aurica. Era o fată cam de treizeci de ani, cu ochii proeminenți ca și ai Aglaei, cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
constituiesc o individualitate omenească. Dacă însă răsufletul nu se poate întinde cu ușurință peste o parte a vorbirei care după sensul său nu iartă (caractere - litere) neci o pauză, daca vorbirea condiționează o mare energie a tonului pentru îngreuierea diferitelor expresiuni, a unor epitete multe silabe, grele, zugrăvitoare (sensibilizatoare), atuncea artistul trebuie să-și procure prin un popas neobservabil vreme pentru respirare însă înaintea acelor expresiuni cari pretind întreagă intensitatea tonului, spre {EminescuOpXIV 306} a înzestra ace[l]ea cu deplina
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
litere) neci o pauză, daca vorbirea condiționează o mare energie a tonului pentru îngreuierea diferitelor expresiuni, a unor epitete multe silabe, grele, zugrăvitoare (sensibilizatoare), atuncea artistul trebuie să-și procure prin un popas neobservabil vreme pentru respirare însă înaintea acelor expresiuni cari pretind întreagă intensitatea tonului, spre {EminescuOpXIV 306} a înzestra ace[l]ea cu deplina putere a tonului cari, prin sensul și prin intuițiunea lor poetică, cer acea putere din motive estetice. Se-nțelege că pauza ce și-o concede
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și influința unui spirit superior sânt atât de hotărâtoare încît cel nechemat nu se poate ridica asupra cercului lui natural, nici poate să ia refugiu la o stăruire asupra unei închipuiri prejudecate sau prin o hărățire asupra dreptului, pentru că libertatea expresiunii îl alungă din șănțuirea îndărătniciei și câștigă învingere inteligenței. Ce fructe însă ar ieși din o asemenea tratare a opurilor clasice ale lui Shakespeare, Calderon, Lessing, Gothe, Schiller și alții! Dacă undeva numai mâna dirigentă a unui om la înălțimea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
testimoniul cum că națiunea e cultă, însă cel cult și cel necult, cel ce știe mai puțin și cel mai învățat vorbesc aceeași limbă, atât e diferită cultura cu privire la un popor și la un individ. Moravurile unei națiuni pot, ca expresiune a individualității naționale și în comparațiune cu altele, să fie culte, însă omul singular care exercită aceste moravuri nu demonstră prin asta încă cultură, ci numai morigenitate, civilitate. {EminescuOpXIV 916} Unui spirit poporal sau unui popor i se pot atribui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Obiectul (coprinsul *) general, ideal, natura spirituală a misiunei sale, cearcă a o pricepe într-un mod conștiu de sine (nu instinctiv), de sine stătător și personal. ROLUL LITERATUREI NAȚIONALE ÎN SPIRITUL PUBLIC Alăturăm observarea cum că limba, alegerea și cursivitatea expresiunei în (reprezentarea) expunerea vorbită sau scrisă e un element esențial, ba chiar un criteriu al culturei. Din vorbirea (sau, fiindcă aceasta atârnă adesea de procedee {EminescuOpXIV 930} întîmplătoare) din scrierea unui om se poate cunoaște gradul său de cultură; stilul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el vorbește. Maturitatea culturei publice a spiritului poporal se manifestă cu deosebire în limba sa, și între culții unui popor se numără numai aceea cari-au suit înălțimea și domină terenul întreg. Comoara și puterea limbistică, felul stilului și a expresiunii la un popor se reflectă și se manifestează în literatura sa națională; ea este izvorul din care are să ia fiecare. Cu acest nume se înseamnă foarte corect toate ramurile acelea ale literaturii cari nu aparțin unei specialități anumite, adică exclusiv
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Brassier, Wayne C. Booth, Igor Vitowski, Philipe Lejeune, A. Blaimberg și alții - tocmai, bat-o vina, perechea în jurul căreia se învârtea întreaga conversație: Zbignew și Malgorzata. Frumoși tineri! El, înalt, cu mustăcioară, bine legat, având pe chip una din acele expresiuni nobile ce trezesc considerațiune în rândurile sexului atent; ea, subțire, mlădioasă, cu obrajii rumeni unde se putea ghici sănătatea nației și cu un păr negru, bogat, în care câteva răzlețe fire de fân mărturiseau belșugul acelor ținuturi. Ivirea lor tinerească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
că dă o complectă adeziune în numele guvernului englez la propunerea franceză. Excelența-Sa nu poate presupune un minut ca Congresul să recunoască independența României fără să-i impună această condițiune. Plenipotențiarii italieni fac aceeași declarație. Principele Gorciacoff, referindu-se la expresiunile prin cari s-a motivat propunerea franceză și cari dau cea mai mare extensiune libertății religioase, se unește pe deplin cu această propunere. Comitele Șuvaloff adaogă că adeziunea Rusiei la independința României este încă subordonată la primirea de către România a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
o privește pe dânsa. Exprimând din nou speranța că nu se va lua vreo deciziune în privința României mai nainte ca subsemnații, plenipotențiari a înălțimii-Sale Domnitorului Carol I să fie ascultați, venim a ruga pe Alteța-Voastră de a binevoi să primească expresiunea preînnoită a simțimintelor de prea înaltă considerațiune și de prea-adânc respect cu cari avem onoare de a fi a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]