3,283 matches
-
ucenicia în atelierele din Veneția ale lui Tițian, Tintoretto și Jacopo da Ponte, dar a devenit celebru în Spania. Operele sale - dintre care pot fi menționate tablourile „Izgonirea din templu“, „Vindecarea orbului din naștere“, „Martiriul sfântului Mauriciu“ - se remarcă prin expresivitatea dramatică a personajelor cu siluete alungite. A pictat și numeroase altare. Joi, 8 aprilie „CURIERUL ROMÂNESC“ La București a apărut cu 175 de ani în urmă „Curierul Românesc“ - primul periodic important în limba română din Țara Românească. Editată de Ion
Agenda2004-14-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282272_a_283601]
-
mai important eveniment al Festivalului Interetnic de la Timișoara, ca și al Festivalului Dramaturgiei Românești, spectacolul care a avut-o drept protagonistă, „8. 9.8. 9.... fierbinte după 89“, cucerind trofeul acestuia din urmă. Cu o putere de concentrare magnifică, o expresivitate corporală greu de egalat și-o extraordinară mobilitate actoricească, Coca Bloos este acum una dintre cele mai solicitate vedete în teatru și cinematografie. Ea va reveni în vestul țării cu un tulburător recital, în 26 ianuarie, de la ora 20,30
Agenda2005-03-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283271_a_284600]
-
de Santo Loquasto. Ca și la precedentul său proiect de la Metropolitan, care a avut un exploziv succes de public și de critică, Andrei Șerban va colabora cu timișoreanul Nicky Wolcz. Coregraf, regizor, profesor, cu faima de a face minuni în privința expresivității corporale a actorilor, Wolcz a mai lucrat cu Andrei Șerban și la Londra, Viena, Paris, Geneva și New York. La invitația profesorului Cornel Ungureanu, de care îl leagă o veche prietenie, Nicky Wolcz a fost la un pas de a regiza
Agenda2004-35-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282807_a_284136]
-
Desigur, spațiile verzi „nu pot restabili condițiile naturale în oraș“, dar, prin funcțiile lor ecologice, sanitar-igienice și recreativ-estetice reprezintă aliatul nostru în lupta cotidiană împotriva agresiunilor vieții moderne, determinând în bună măsură gradul de civilizație și confort urban; ele dau expresivitate artistică peisajelor arhitecturale, calitate și pitoresc. Denumite „plămâni ai orașelor“, spațiile verzi echilibrează temperatura și intensitatea luminii ambientale, acționează ca un ecran absorbant al zgomotului, purifică aerul. Un hectar de vegetație/pădure furnizează într-o zi 220 kg de oxigen
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
texte: Mazilescu e pus, un pic partizan, sub semnul unui angst în virtutea căruia scrisul lui consună cu o anume direcție a poeziei mai noi. Sigur, e și acesta un mod, legitim în felul său, de a citi poezia. Numai că expresivitatea aproape insondabilă a versului din care e decupată această sintagmă stă în altă parte, în altă formulă. Poemul în cauză merită citat integral: „ea e femeia din vis. pe când străbăteam o zonă alburie lăptoasă prin anii mai tineri carența și
Precizări asupra preciziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2828_a_4153]
-
ori exprimarea comună sau să pună la încercare și să incite, prin hazard asociativ, puterile de interpretare ale cititorului. Deseori poemele mizează pe o singură și subțirica figură stilistica într-atît de solicitată sau neinspirat explicată, că devine vlăguita de orice expresivitate. Orice posibilă surprindere a cititorului, orice strălucire se îneacă în balastul unei retorici care jonglează insistent și fără discernămînt cu conceptele mari (și cumplit de uzate): "De i-ar crește copacului/ din fiece frunză alte ramuri/ s-ar chema că
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
Dacă o parte din aceste rezerve sînt folosite 'în afara' nu strică deloc, dimpotrivă, ajută". Așa să fie ! *Nu ratați, în aceeași revista nonconformistul interviu dat de actrița Coca Bloos. "Nici n-o să murim, nici n-o să trăim..." În privința impresiei artistice, expresivitatea multora dintre editorialele semnate în Adevărul de Cristian Tudor Popescu este excelentă, cu atît mai mult cu cît autorul lor nu se joacă de-a sinceritatea, ci, adeseori, e mai mult decît sincer. Adică i se întîmplă, uneori, să aibă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
ce-n veci nu contenesc). Găsim astfel în cartea lui Dorin Popa cultivarea confesiunii discrete, atenția pentru un ton și un lexic "înalte", care să acopere adecvat temele mari, neclătinate de vreo intenție ironică, si un discurs supravegheat să genereze expresivități din sfera sublimului: "parfumul tău dansa cu călcîiele goale pe pieptul meu" (Abia tîrziu prin orașul pustiu): "mama de mult în lacrimile ei/ mă îngropase" (Oțelul inclement al utopiei): "acum iubesc numai apusul/ lumină lui în care ne topim că
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
Râmnicu Vâlcea este așezată fără ambiguități sub semnul eclipsei. Eclipsă și drumul spre muzeu devin, astfel, parte intrinseca a actului artistic și elemente solide ale unei estetici ad hoc. Pentru că printr-o subtilă premeditare a organizatorulor, sau numai prin tainica expresivitate a hazardului, aceste două elemente sînt simultan fenomene ambientale / procese administrative, pe de o parte, si definiții morale, repere ale unei crize lăuntrice, pe de altă parte. Din punct de vedere astronomic, eclipsă este, în raport cu arta, un fenomen exterior, un
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
a instalat - de intensitatea trăirilor lui: "nu pot să uit imaginea cuvintelor ce țâșneau ca niște stropi de sânge și așchii de dinți rupți din gură să deschisă că o caverna a unui viitor imprevizibil". Citatul este ilustrativ și pentru expresivitatea mereu dată la maximum a frazelor lui Dan Stâncă. Prozatorul nu scrie niciodată ca să scrie. El urmărește să-i provoace pe cititori și, uneori, exasperat de absență oricărei reacții, să provoace - s-ar spune - cerul însuși. Cristian și Ruxandra sunt
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
da seama de realitate. Tonul celui care, impus printr-o alura de "bad boy" revoltat de clișee, camufla o "ars poetica" într-o întrebare exasperata, adresată indirect unui cititor niciodată suficient de frustrat în așteptările sale și de bruscat de expresivități cît să simtă viața din text - " Ce vînătoare de fiare - gîndeam - ce tandru omor/ ar trebui să-ți înroșească buzele și să le dea culoarea vieții?" (poemul "Atît de rău am fost", din preferatele mele Poeme siameze) - a început să
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
fatal împreună, dincolo de orice proiect, iar întîmplător nu este decît momentul în care își intersectează privirile și își unesc vocea. Protagoniștii acestui nou episod în care literatura și imaginea, grafia desenului și cea a textului, potențialul narativ al plasticii și expresivitatea vizuală a cuvîntului își redescoperă, cu o bucurie aproape senzuala, rădăcinile și aspirațiile comune, sînt doi artiști inconfundabili prin substanță și prin stilistica lor: Ștefan Agopian și Sorin Ilfoveanu. Sălile de la etaj ale Muzeului Literaturii decupează acum, printr-o expoziție
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
Olteanu rememorează, în directă descendentă brăncușiana și pe filiera purismelor de început de secol, dar și pe aceea a decorativului de tip art nouveau, tipul de forma androgina în care polaritățile se resorb și ambiguitatea devine o sursă sigură de expresivitate. Iar acest discurs logic al ediției care abia s-a încheiat poate fi și el interpretat: este consecința firească a unei acțiuni logice în care puterea financiară și eficiența gîndirii simbolice s-au întîlnit și ele și au format un
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
ofensivă (asemenea soldaților vietnamezi, incapabili, după mulți ani de război, să se mai întoarcă la munca pașnică). Este regretabil că se întâmplă așa, întrucât printre "nouăzeciști" există mulți autori cu personalitate, inteligenți și inventivi, capabili să scrie texte de o expresivitate violentă, cum n-au scris cei dinaintea lor. în mod paradoxal, o literatură cu adevărat agresivă, care clatină până aproape de răsturnare barca obișnuințelor noastre literare, este mai puțin cunoscută decât una narcisistă și minoră (excepție făcând, bineînțeles, scrierile celor doi
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
în primul rînd, ca un factor de conciliere, ca o conștiință unificatoare în plin exercițiu al recuperării unei unități amenințate. Pe lîngă acele calități specifice ale desenului, pe lîngă virtuțile lui strict formale, care țin de punerea în pagină, de expresivitatea liniei, de monumentalitatea întregului și de acea coerență de ansamblu care dă formei armonie și credibilitate în planul reprezentării, lucrările Eugeniei Iftodi aspiră la un statut de echivalență cu lumea pe care o descriu. Ele ies din fragilitatea codului și
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
de apă) și din nou de Șerban Foarță (Șalul eșarpele Isadorei). Sensibil diferită ca expresie, deși aparține și ea aceleiași colecții, este Șovăiala lui Ioan Morar. Atît prin format cît și prin construcția grafică, volumul lui Morar mută accentele de pe expresivitatea rafinată, minimalistă, pe o anumită volubilitate spectaculară. Față de cărțile celelelte, care ar putea fi privite ca forme introvertite, implozive, cartea lui Morar este extravertită și explozivă. Chiar și elementele grafice subtile, abia insinuate în construcția ei plastică, de pildă desenul
Cartea ca obiect estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17285_a_18610]
-
așteptau cu toți./ Iată cum s-a întîmplat/ C-am fost aspru condamnat./ Eu la Gherla am mormînt, 202). Din perspectivă lingvistică, textele editate de Bruno Mazzoni constituie un izvor de seamă pentru a se pune în lumină diversitatea și expresivitatea limbii române populare din regiunea Maramureșului. Vom ilustra acest aspect cu un singur caz: fiind vorba de un cimitir, este normal ca noțiunea a muri să apară în forme diferite. Astfel sînt prezente în epitafe cîteva verbe sinonime, de ex.
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
Rodica Zafiu Pătrunderea masivă a elementelor de oralitate în stilul jurnalistic scris e un fenomen foarte evident, care a fost de mai multe ori comentat din punct de vedere lingvistic și care a trezit reacții contradictorii: de la satisfacția în fața expresivității, a vivacității inventive și a pitorescului pe care le aduce în scris registrul colocvial, pînă la iritarea produsă de neglijențele exprimării, de încălcarea normelor, de prezența unui lexic considerat de obicei vulgar. Invazia oralității familiare mi s-a părut de la
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
rebele care se complace în nocturna-i decădere, se dispensează ostentativ de transcendență. E un revers exact al luminozității și pietății, un dezechilibru, bine calculat stilistic, al lumii diurne a binelui, frumosului și adevărului. Luciferismul o pune în chestiune sistematic. Expresivitatea unor atari stihuri constă în simetria desăvîrșită, realizată cu o mare acuratețe tehnică, a setului de valori negative în raport cu valorile pozitive: "Scrisul agonic este scrisul unui om/ în chiar noaptea lui/ în chiar noaptea vieții lui/ cu mîna lui fierbinte
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
trăsături specifice, fenomenul nu e însă un caz unic, pentru că în multe alte culturi moderne o parte a presei a optat pentru o asemenea strategie lingvistică, cu avantajele ei indubitabile: accesibilitate, crearea unui sentiment de familiaritate și complicitate cu publicul, expresivitate, compensare a banalității de conținut prin producerea de surprize lexicale. Trăsături specifice (și discutabile) ale jurnalismului românesc sînt, cum bine se știe, excesul de oralitate, alunecînd în manierism stilistic sau în laxism al exprimării, uneori în vulgaritate, ca și tendința
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
A considera că însumarea urâtului în gama esteticului este o cucerire modernă ascunde o gravă eroare, urâțenia l-a atras pe artist de îndată ce și-a creat instrumentele. Urâțenia nu doar ca element de comparație și nici întru exploatarea strașnicei sale expresivități generând acel dinamism pe care, închipuită static, frumusețea i l-ar putea invidia. Urâțenia, ca specie, deosebind, caracterizând, proliferând, îngăduind frumuseți să se definească. Urâțenia, ca mobil al introspecției - ș.a.m.d.... Sinuoasele raporturi dintre frumos și urât, în care
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
vede și el Militarul): Hî!... MAX (exasperat): Ce e? BEN (speriat): Nimic... (O pasăre ciripește deasupra lor, Militarul ridică spre ea privirea ca pe un arc și pasărea, lovită, cade pe scenă.)" Gestul doborârii păsării cu privirea are o remarcabilă expresivitate scenică. Citind pasajul respectiv, avem senzația că ne aflăm într-o sală de spectacole și "vedem" situația descrisă de autor sub lumina puternică a reflectoarelor. Primum philosophari, deinde vivere Mulți dintre dramaturgii români de azi - Paul Everac, Dumitru Radu Popescu
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
adepții clarității și ai directetii, care sunt englezii, nu și-au făcut complexe din a ne comunica de la obraz: "No, thanks!" A fost suficient că puterea de la București (nu întreaga putere, să fie clar, ci mai ales verticalitatea plină de expresivitate a unui ministru de Externe, Andrei Pleșu, inflexibilitatea de bun augur a "militarului" Victor Babiuc și luciditatea de ceasul al doisprezecelea a președintelui Constantinescu) pentru că balanța să înceapă să se încline încetișor în favoarea noastră. E o lecție de ținut minte
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
în trei generații maioresciene. Le-am putea adăuga o a patra, după al doilea război mondial. Cu toate deosebirile dintre ei, maiorescienii noștri critici au avut, cu toții, pregătire filosofica sau literară, nu lingvistică. Nici Caracostea, care s-a ocupat de expresivitate, nu era lingvist. Iar Ovid Densusianu, deși era, inaugurează în istoriile noastre literare (cu Literatura română modernă din 1921) critică de idei și de sentimente, fără urmă de considerații verbale. Dogmatismul dragomirescian ignoră limba că și estetismul lui Vladimir Streinu
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
neclarificate. Nu se înțelege nici măcar dacă Ștefan Predescu a fost sau nu - până la urmă - executat. Practic, tot acest "român" putea să lipsească din Prizonier în Europa, cu atat mai mult cu cât cel de-al doilea are forță epica și expresivitate. Resursele (inepuizabile) ale satirei politice Al doilea "român" din Prizonier în Europa aduce în prim-plan personaje reale din istoria noastră contemporană, ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Alexandru Drăghici, Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Apostol, Ana Pauker, Mihai Beniuc, Silviu Brucan și alții. Legătură
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]