659 matches
-
Orientali. Cu toată deschiderea largă a câmpului depresionar (șesuln.a.), deci cu posibilitatea mai accentuată a dispersării masei de aer rece acumulat, inversiunile determină temperaturile cele mai joase din țară, la Joseni și Miercurea Ciuc (”poli ai frigului”n.a.)....Cu toată extensiunea relativ mare a terenurilor în pantă lină la cca 700 metri altitudine, în care se pot efectua arături fără a stârni eroziunea, plantele cultivate sunt puține, căci frigul le selectează: dintre cereale se cultivă îndeosebi secara, orzul și ovăzul; se
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
al îngrădirii libertății creatoare, mai ales de către romantici care au renunțat la ele. Pe de altă parte însă, această restrângere a acțiunii a avut drept efect o focalizare mai accentuată asupra dimensiunii interioare a personajelor, după cum sugera Matei Călinescu: "Limitând extensiunea în spațiu și timp a acțiunii, tragedia clasică îl obligă pe poet la sondajul în adâncime: ceea ce se pierde pe planul orizontalității se câștigă pe acel al verticalității. În această transformare a amploarei în profunzime trebuie văzută justificarea istorică și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
filozofi (Im. Kant, G. W. Fr. Hegel), un rezultat al formelor și al activității intelectului, ce prelucrează reprezentările lumii exterioare 51. O noțiune are un conținut (o intensiune), constituit din totalitatea notelor (trăsăturilor comune ale obiectelor clasei), și o sferă (extensiune), reprezentată de ansamblul de indivizi care posedă notele respective, între conținut și sferă mani-festîndu-se un raport de variație inversă (cu cît conținutul este mai bogat, sfera este mai restrînsă, și invers). S-ar putea observa de aici că, în principiu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
atribuită de sistemul limbii unui element al ei (unui semn). Din corespondența cu noțiunea rezultă astfel că o semnificație are, pe de o parte, o intensiune, care reprezintă totalitatea semelor (unităților semantice minime relevante) și, pe de altă parte, o extensiune (sferă), reprezentată de totalitatea indivizilor care posedă trăsăturile corespunzătoare semelor respective, altfel spus, de ansamblul obiectelor pen-tru care semnul lingvistic este semn, fie că sînt considerate împreună, fie că sînt considerate individual. În cele mai multe cazuri, despre sfera unei semnificații (la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vorbirea, fiind o activitate se înscrie în acest model. Vorbirea ca "produs" este textul, întrucît "tot ceea ce se spune este un text sau un fragment de text; chiar o frază singură poate reprezenta un text complet"70. Oricare ar fi extensiunea sau structura rezultatului vorbirii, el este cuprins, prin urmare, potrivit concepției acestui lingvist, în noțiunea de "text", fie că acesta este în formă orală (discurs), fie că este în formă scrisă (text propriu-zis)71. În această perspectivă, enunțul poate fi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
bien cuando acaba bien, dar germ. Ende gut, alles gut. Indiferent dacă între limbi există identitate, corespondență sau deosebire sub raportul construcțiilor fixe, vorbitorul fiecăreia este determinat de norma limbii sale în folosirea lor și ține de propria știință lingvistică extensiunea, frecvența și precizia actualizării formelor discursului repetat. Așa cum precizează S a u s s u r e, aceste construcții nu pot fi improvizate, ele sînt date de tradiție și nu se înscriu în trăsătura generală a limbii, care este inovația
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
înconjurătoare în cunoașterea și în comunicarea cunoașterii despre entitatea respectivă, deoare-ce în afara numelui, un obiect și imaginea lui în conștiință nu pot deveni valori umanizate și elemente ale circuitului social și, de aceea, numele și noțiunile desemnate prin ele determină extensiunea și limitele cunoașterii. Din lipsa unei legături între esența lucrurilor și numele lor rezultă că între cosmos, lumea obiectelor concrete, și antropocosmos, lumea pentru om, nu există nici o legătură de esență, ci numai una formală, de structurare a corespondențelor. Antropocosmo-sul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
realitate ca oricare alta112. Cea mai extinsă întrebuințare metalingvistică a cuvinte-lor obișnuite se întîlnește în cazul definițiilor, în cadrul cărora aproape orice cuvînt al limbii poate primi o astfel de utilizare. Se poate distinge, de aceea, un metalimbaj definițional, cu o extensiune mare la nivelul limbii populare și cu o extensiune foarte mare în limba literară. Stilul științific abundă, de altfel, în definiții pentru explicarea noțiunilor și termenilor, precum și în glosări realizate într-o gamă foarte variată, iar dicționarele, cele mai cunoscute
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a cuvinte-lor obișnuite se întîlnește în cazul definițiilor, în cadrul cărora aproape orice cuvînt al limbii poate primi o astfel de utilizare. Se poate distinge, de aceea, un metalimbaj definițional, cu o extensiune mare la nivelul limbii populare și cu o extensiune foarte mare în limba literară. Stilul științific abundă, de altfel, în definiții pentru explicarea noțiunilor și termenilor, precum și în glosări realizate într-o gamă foarte variată, iar dicționarele, cele mai cunoscute produse ale cercetării lingvistice, se alcătuiesc în primul rînd
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
anumitor grupuri de realii. Asemenea relații dintre anumite clase de unități lexicale favorizează cristalizarea "regulilor de proiecție", așa cum au fost concepute în cadrul sintaxei transformaționale dezvoltate de Noam C h o m s k y și de școala sa. Sub raportul extensiunii, cosmosul (lumea obiectivă) pare a avea o sferă mai largă decît antropocosmosul și, implicit, decît orice glosocosmos, căci niciodată cunoașterea umană nu este în măsură să cuprindă întreaga realitate și toate detaliile ei. Pe de altă parte însă, în vreme ce cosmosul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cercetarea limbii pentru întregirea viziunii asupra realității; 2) cercetarea limbii ca mijloc de a accede la realitate; 3) cercetarea limbii ca mijloc de a pătrunde în tainele ființei și creației umane (facultățile, cultura, spiritualitatea); 4) cercetarea limbii pentru a afla extensiunea și limitele filozofării, de obicei, printr-o atribuire de factor determinant limbii în raport cu filozofarea. Întrucît aceste direcții în multe cazuri se întrepătrund, analiza modului în care s-au raportat filozofii la limbă se face într-o manieră eclectică ce le
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
repetat 80-83, 96, 97, 271 enérgeia 44, 208, 266, 350 enunț 65-67, 71, 72, 170 epocă-salt 165-167, 173, 177, 192, 193, 222 érgon 44, 208, 266 esența limbii 42-46, 269 evoluție 157, 159, 165, 195 exercițiul alterității 200 expresivitate 92-97 extensiune 60 filozofia limbii 13, 18-28, 163, 269, 331, 367 funcțiile limbii 83-85 general nedistinct 64 gîndire 241-249, 255, 304 glosocosmos 64, 149, 253, 255, 256, 261, 272, 273, 278, 286, 350, 351 imaginar lingvistic 213 imagine acustică 58, 60 instituirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiind conceput ca produsul actului respectiv" (p. 86). După unele opinii, precum cea exprimată de Paul M i c l ă u (Semiotica lingvistică, Editura Facla, Timișoara, 1977, p. 121), între discurs și text diferența ar fi numai una de extensiune, încît "structura cea mai cuprinzătoare a discursului este textul; conform principiului stratificării, textul reprezintă nivelul cel mai înalt". Această perspectivă nu lasă însă să se întrevadă nici unde ar putea fi totuși limita dintre discurs și text și nici dacă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
române", căci, dacă este considerată în totalitate, avîndu-se în vedere și cele trei dialecte din sudul Dunării, româna nu este mai unitară decît alte limbi (rusa sau ucraineana sînt mult mai unitare, de exemplu). Altceva este specific în cazul românei: extensiunea mare în spațiu a dialectului dacoromân și numărul relativ mare de vorbitori ai acestui dialect (situație deosebită de cea a dialectelor din limbile vestice, care și-au creat variante literare pentru spații în general destul de restrînse). 380 Cunoașterea luciferică, în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ajunge mai întâi pe-aceea-n pereți o voi zidi. Dar din toate femeile a venit una singură: mama. Tu m-ai strigat, fiule?! Reper gravitațional plurivalent este, totodată, Casa părintească, spațiu în care, întors din lume, "ești alb de duminică". Prin extensiune emotivă, casa copilăriei devine un indicator al așezării în lume; la rându-i, satul, acolo dintotdeauna (o axis mundi) rezumă eternitatea, aceasta constituindu-se din fapte de repetiție. În sprijinul efectelor de sugestie intensivă vin arborii, izvoarele, vatra elemente de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
anumit grad de reușită sau nereușită. Scala de notare poate fi diversă, de la un sistem educațional la altul (10 valori în țara noastră, 5 în Rusia, 13 în Danemarca, 20 în Franța etc.). Ordinea valorică poate fi crescătoare sau descrescătoare. Extensiunea scalei de notare este importantă. Astfel, atunci când scala este restrânsă (4, 5 trepte), fidelitatea notării este ridicată, în schimb puterea de discriminare este scăzută, nediferențiind prea mult valorile diferite ale răspunsurilor. Scalele largi oferă în schimb o discriminare și o
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
să explice dinamica relațiilor interpersonale. Teoria penetrației sociale (Altman, Taylor, 1973) descrie relațiile interpersonale în termenii unui set de teme pe care interactanții le abordează și ai profunzimii cu care abordează fiecare dintre aceste teme. Numărul de teme abordate reprezintă extensiunea relației, iar profunzimea cu care sunt abordate temele conferă relației gradul de intensitate. Cu cât numărul de teme și gradul de profunzime sunt mai mari, cu atât relația este mai avansată, mai personală, mai intimă. Progresia relației presupune creșterea numărului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
obicei cele mai puțin valoroase, deoarece sunt lipsite de conținut. Se cunoaște foarte bine că o noțiune ne îndepărtează cu atât mai mult de realitatea infinită în diversitatea ei cu cât este mai cuprinzătoare, deci cu cât este mai mare extensiunea sa”1. Cercetătorul din științele sociale poate urma o metodă generalizantă, tratând indivizii sau acțiunile lor ca fiind cazuri sau instanțe ale unor fenomene, care sunt descrise în termeni generali, abstracți. El poate urma și o metodă individualizatoare, care ignoră
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
1899-1948) - o ilustrare a principiilor pedagogiei sociale 111 Între școală și viață 114 Din strategia formării viitorilor profesori 121 Din activitatea profesională și socială a profesorilor și elevilor școlii de aplicație 123 Publicația seminarului 126 Câteva concluzii 127 Bibliografie 128 Extensiunea Universitară - „o campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare” 131 Cum trebuie să fie organizată și condusă cultura modernă? 137 Bibliografie 147 Serviciul Social - o școală de educație socială 149 Serviciul Social: sinteză românească între cunoaștere și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
preocuparea pentru „educația omului întreg, fizic, intelectual, moral, religios, estetic” cu ceea ce devenise sistemul de învățământ, mimetic și dirijat, în ultimii ani. Mă mai gândeam că nu va rămâne fără efect cunoașterea operei de culturalizare, întreprinsă de universitatea interbelică, prin Extensiunea Universitară sau cea realizată prin Serviciul Social întemeiat de D. Gusti. Educația socială nefiind încă bine cunoscută, socoteam că o prezentare a obiectivelor Școlilor Superioare Țărănești, a Cooperației școlare, mișcări care au încercat să risipească, la sate, „întunericul”, ar fi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în care se dezvoltă, deoarece valorile spirituale nu se creează decât în societate și pentru societate”. În acest scop, credea I.C. Petrescu, e necesar să se reducă „esențial” programele de învățământ ale obiectelor privitoare la „realități îndepărtate”, dându-se o extensiune cât mai mare „obiectelor privitoare la țara și cultura națională”. Se cere instituției școlare, cu alte cuvinte, să pregătească indivizi capabili să „se integreze societății actuale, cu tradițiile, cultura și spiritul ei”. Pedagogia socială „ar avea deci drept obiect socialul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
libere, care se adresează maselor mari ale populației orășenești”, indiferent de gradul lor de cultură. În vederea atingerii acestor obiective, G.G. Antonescu cerea organizarea unui „organism cultural unitar” (Ministerul Culturii Naționale) care să coordoneze propaganda culturală prin școli și universități (prin extensiunile școlare și universitare) - un proiect de politică culturală care, atunci, era dificil de realizat, deși constituia o soluție eficientă. Între preocupările de pedagogie socială ale lui G.G. Antonescu mai trebuie consemnată și lucrarea Pestalozzi și culturalizarea poporului, publicată în 1936
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
excursie școlară”, în Buletinul..., nr. 1. Pavelcu, Vasile, 1928, „Câteva indicații pentru alcătuirea unui portret psihologic”, în Buletinul..., nr. 6. Pavelcu, Vasile, 1930, „Reflexii pedagogice”, în Buletinul..., nr. 7. Văideanu, George, 1988, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București. Extensiunea Universitară - „o campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare”tc "Extensiunea Universitară - „o campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare”" Am decupat titlul de mai sus dintr-un „Memoriu” adresat de profesorii Universității din
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
portret psihologic”, în Buletinul..., nr. 6. Pavelcu, Vasile, 1930, „Reflexii pedagogice”, în Buletinul..., nr. 7. Văideanu, George, 1988, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București. Extensiunea Universitară - „o campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare”tc "Extensiunea Universitară - „o campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare”" Am decupat titlul de mai sus dintr-un „Memoriu” adresat de profesorii Universității din Cluj, la 5 octombrie 1924, către fostul coleg, Alexandru Lapedatu, Ministrul Cultelor și Artelor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
prin conferințe și publicații de popularizare”" Am decupat titlul de mai sus dintr-un „Memoriu” adresat de profesorii Universității din Cluj, la 5 octombrie 1924, către fostul coleg, Alexandru Lapedatu, Ministrul Cultelor și Artelor, solicitând aprobarea pentru a înființa Asociația Extensiunea Universitară - inițiativă „de ordin pur cultural și național”, considerând aceasta o „nobilă și urgentă datorie a lor” (Bărbat, Ștefănescu-Goangă, 1926, p. 72). În pagina de gardă a broșurii dedicate acestui eveniment de cei doi animatori ai acțiunii - profesorul de sociologie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]