295 matches
-
o rară absență a bunului simț, doctorul Ransome Îl aranjase În iarna precedentă. Echipele de prizonieri flămînziți (sute de studenți În anul doi la Lunghua) se Împleticiseră pe terenul de adunare, Într-o parodie grotescă a jocului de rugby, prea extenuați să paseze mingea și luați În rîs de o mulțime de prizonieri, excluși din joc pentru că nu Învățaseră niciodată regulile lui. Jim trecu pe lîngă casa paznicilor, cercetînd cu privirea Întinderea lagărului. Un grup de prizonieri se adunase la porți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Iată-mă angajat la Levy Pants. — Ignatius, strigă mama lui, cuprinzându-i capul cu păr bine uns într-o îmbrățișare stângace care îi turti nasul. Din ochi îi izvorâră lacrimi. Sunt atât de mândră de tine, băiatu’ mamei. — Mă simt extenuat. Atmosfera din biroul acela este supraâncordată. — Am știut c-o s-ajungi bine. Mulțumesc pentru încredere. — Cât o să te plătească Levy Pants, drăguțule? — Șaizeci de dolari americani pe săptămână. — Vai, asta-i tot? Poate c-ar fi fost bine să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Întunecată și mirosind a mucegaiuri vechi. A mers În zigzag prin bezna lungă și sinuoasă, de unde clarul de lună era alungat, cu excepția unor petice și luciri minuscule... Pe urmă s-a lăsat, dintr-o dată pe vine lângă un gard, gâfâind extenuat. Pașii din față s-au oprit și a auzit cum cineva Își muta ușor greutatea de pe un picior pe celălalt, cu o mișcare continuă, ca a valurilor care ling docul. Și-a prins fața În palme, acoperindu-și cât a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să fiu prietenul ei... Trebuie să fie așa, trebuie... Și din nou: Eram atât de fericiți, atât de foarte fericiți. S-a ridicat În picioare și s-a aruncat pe pat, Într-un vârtej de sentimente, apoi a zăcut așa, extenuat, dându-și seama treptat că În seara precedentă fusese cât se poate de beat și că acum capul i se Învârtea iarăși cumplit. Râzând, s-a ridicat și a mai traversat o dată camera spre Lete... La amiază s-a Întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
victime bărbați albi. Dacă auzi așa ceva, sună-mă aici, la fel ca înainte. Ai înțeles? — Da, Danny. Și, scumpo, să nu afle nimeni. Nici Dietrich, nici altcineva din secție. Nimeni! Un oftat prelung - versiunea lui Karen a unei Katharine Hepburn extenuată. — Da, detectiv Upshaw. Urmă un clic slab. Danny puse receptorul în furcă și începu prelevarea de probe. Intră în toate cele trei încăperi și răzui eșantioane de pământ și de praf de pe podea, introducându-le în folii de plastic semitransparente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Vasile Stângă. ȘTIINȚA: Tevzadze, Tamaș - Rotaru (8), M. Bondar (6), Dospinescu (4), Ghiță (4), Grieze (3), Dinescu (3), Gurkovsky (2), Păunică, Moskalenko, Manea, Sipos, Iancu. Antrenor: Gabriel Armanu. GABRIEL ARMANU: “Băieții merită tot respectul nostru pentru evoluția de la Târgu Jiu” Extenuat, dar fericit, antrenorul principal al Științei Municipal Dedeman Bacău a declarat după partida de la Târgu Jiu: “Toate partidele dintre aceste două echipe au fost foarte disputate și s au decis pe final. A fost o luptă bărbătească, din care noi
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
demență și de furie neînfrânată, dorința de a lovi mortal și toate frământările interioare și manifestările violenței fizice. Avură loc în total trei războaie atomice mari. În cele din urmă, resturile unei umanități decimate ieșiră din adâncurile buncărelor. Majoritatea supraviețuitorilor, extenuați, nu opuseră nici o rezistență noului conducător care le spunea: \ Vom uni colectivismul și libera inițiativă. Amândouă sunt aspirații care pornesc direct din inimă. Primul principiu stabilește un ansamblu de relații armonioase între persoane, iar cel de-al doilea eliberează spiritul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
mâncare. Precis e mort de foame. Presupun că trebuie să fi plecat de la hotelul din Roma pe la trei dimineața, așa că a avut Într-adevăr o zi lungă și grea. Pe de altă parte și tu, Șula, pari foarte obosită și extenuată. Și unde sunt Yael și Dimi? Vreau să fie și Yael aici. Și Dimi. Sunt acasă, se justifică Ted, copilul a primit vestea cam greu. A avut, se poate spune, un atașament special față de tatăl tău. Și continuă povestind că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
protejam băiatul, cine avea să o facă? Am luat cutiuța de catifea din buzunar și i-am întins-o. N-a făcut nici o mișcare să o ia. — Deschide-o! i-am spus. Stătea și se uita la ea. Era prea extenuată chiar și pentru a deschide cutia. Am ridicat eu capacul. Broșa cu diamante sclipi pe satinul negru. A fost atât de copleșită încât a început să plângă. Casa era cufundată în întuneric. Nu mi-am dat niciodată seama cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Adam Îi făcea un semn din cap, apoi Își Întorcea iar privirea spre drumul lung, mereu același, din față. Adam a avut astfel timp din plin să se gândească la ce discutase cu tatăl lui o noapte mai Înainte, când, extenuat, dar lucid, Karl voise să-i vorbească. — Mi-am promis că, În ziua În care Împlinești șaisprezece ani, te iau să-l căutăm pe fratele tău În Malaysia, Îi spusese Karl. — Mi-ai spus Întotdeauna că nu știi unde e
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe spatele ei putea fi citit ca semn de afecțiune copilărească: gândindu-se la supraviețuirea mea întâmplătoare, Nele și Franz aprinseseră lumânări în dom. În cetate am primit îngrijiri mai degrabă precare. Spitalul era supraaglomerat. Saltele pe toate coridoarele. Medici extenuați și surori irascibile. Nu erau, așa se spunea, de nici unele, mai cu seamă medicamente. Așa că n-au făcut decât să-mi schimbe bandajul la coapsa dreaptă și la umărul stâng, în care, acum se confirma ceea ce stătea scris sub semnătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cît de mult s-au străduit cu toții să scoată liliacul din pletele Ilincăi și cum s-a întors numai el în peșteră să-și caute lanterna, pentru că n-a mai vrut să intre nimeni cu el. Toți erau înfricoșați și extenuați. Pe mine personal m-a îndurerat foarte mult întîmplarea lor dramatică și mai ales faptul că Virgil, de rușine, nu mai scoase nici o vorbă pînă-n sat. Atîta i-a spus doar Bărzăunului, înainte de a se despărți, că el s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
avea o fereastră și un balconaș care dădea într-o galerie de vegetație, ceva mai la o parte de restul marii grădini. În cel mai rău caz, putea să sară și să se lase să alunece pe crengi în jos. Extenuat, se așeză greoi pe bancheta lungă poziționată în fața oglinzii monumentale. Era timpul să se gândească puțin și la gestul Patriciei. Fata își asumase un risc serios. Motivul era obscur, dar părea evident că-își regreta participarea la complotul urzit împotriva lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
devine o compilație de funduri fără defect. Funduri văzute în reviste pentru bărbați. Pe site-uri de pe internet. Sau chiar în realitate. Își întinde mâinile și depărtează fesele Sophiei în timp ce vocea de la te lefon vorbește necontenit, cu încăpățânarea unui alergător extenuat ce vede ca prin ceață linia sosirii. Dar el n-o mai aude. Stă cu ochii ațintiți pe anusul imaginar al Sophiei. Un anus brăzdat de zece riduri fine, săpate în carnea cea intimă. E ca un soare mic, anusul
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
se ajungă la funeraliile funeraliilor. Nu pot să plec din Anglia acum. Vrei să zici că... îți contramandezi vacanță? — Da. — O să pierdem toți banii. — Nasol. — Dar am visat amândoi la vacanță asta de săptămâni, de luni de zile! Suntem amândoi extenuați. Avem nevoie de vacanță asta, Fanny! — Poate să mai aștepte câteva săptămâni. — Nu pot să-mi reorganizez toată munca așa, cât ai plesni din degete! — Ei bine, atunci du-te singur, propuse Fanny. — De unul singur? — Da. N-o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
dune de nisip. Soarele foarte coborât îmi usucă trupul și gâtlejul. Nisipul încins îmi arde tălpile. Fug în neștire. Hămăit îngrozitor de câini. îmi schimb mereu direcția, părându-mi-se că mă apropii de ei. Mă împiedic și cad. Mă târăsc extenuat. Mă ridic și alerg din nou. Lătratul câinilor crește în intensitate. Mă întorc și fug în direcție opusă. Sudoarea îmi curge șiroaie pe trup. E roșie. Nu e sudoare. Cercul câinilor se strânge. Îi aud din ce în ce mai aproape. Nu-i văd
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
examinarea. Profesorul Dinu își ridică ochii spre ei și-ntreabă mirat: ― Parcă am chemat patru! Simulescu Valeriu unde e? Aici, Simulescu și-a jucat rolul de invalid cu o deosebită artă. A făcut lăudabile eforturi să se ridice, ca apoi, extenuat, să-și compună o privire de vițel care merge la tăiere, fără însă să spună ceva, întrucît această parte a înscenării ne revenea nouă. ― A căzut și și-a luxat piciorul, don' profesor! Nu poate să stea în picioare! Înduioșat
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ca să te faci sănătos! Am să-ți aplic o frecție zdravănă cu zăpadă, în stare de a ridica dârză în sus nu numai scula adormită a cuiva, ci chiar și pe omul din morți! îi făgădui el muribundului. Îmmmî! gemu extenuat bolnavul, mișcând, lent și pendular, o mână scheletică. Ne, ne, ne, ne! Nu se poate să stai așa inactiv, zise sentențios Vladimir. Trebuie să te implici, trebuie să-ți asumi răspunderea! Îmmmî! își exprimă pacientul zadarnica și disperata-i împotrivire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Un aer rece și uscat pătrunse În cameră. Era o briză uscată care mă pătrunse prin piele, insinuându-se parcă până În străfunduri. M-am Îndepărtat de la ferestră și am intrat În sala de baie. Mi-am examinat În oglindă fața extenuată. „Ești În regulă?“ am șoptit către imaginea mea din oglindă. Nu Înțelegeam pentru ce mă aflam Într-un asemenea loc și aveam o față Îngrozitoare care parcă stătea să plângă din secundă În secundă. Nu aveam chef să-mi desfac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
secundă mai devreme, dar, la fiecare explozie, distrugătorul se găsea deja departe. După o oră de vânătoare fără sorți de izbândă, robotul central de control ordonă tuturor roboților să întrerupă urmărirea. Gosseyn se similariză la bord, reluă comenzile de la Leej, extenuată, și duse nava până la depozitul secțiunii Industrie militară. Nu le făcu nici o observație venusienilor. Trecerea navei era grăitoare. Prezicătorii puteau să depășească defensiva. Trei ore mai târziu, în timpul cinei, ea încremeni: - Nave! zise. Preț de câteva secunde rămase pe loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
fața aceea chinuită și ochii înfundați, murdari de machiaj. Poate în mașina aceea se afla Manlio. El, din când în când, se distra să agațe câte o creatură nocturnă. De ce nu ea? Nu, ea nu. Încetasem să mai bat, brațul extenuat îmi tremura. Ea nu era frumoasă, era spălăcită, deprimantă. Micimea ei mi se părea o protecție, nimeni nu putea să și-o imagineze când devenea alta și corpul ei stins se aprindea de viață. Dar poate că așa era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
se lase doborâtă, să nu reziste. Când erai prinsă, îți dădeai drumul ca un sac. Câte lovituri ai încasat! Transpirată, învinsă, cu costumul sucit, salutai, treceai la o altă centură. — Ești mulțumită? te întrebam în mașină. Nu erai mulțumită, erai extenuată. — Când cazi pe tatami, nu doare, nu-i așa? Nu era adevărat, pe tine te durea. Mă priveai roșie la față, cu plânsul în gât și mă întrebai din ochi: de ce? Chiar, de ce? Suntem în timp de pace, de ce războiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
și apasă hotărât. — Respiră adânc și după aceea împinge puternic, ca și cum ai fi constipată. Elsa are gâtul încordat, capul rigid și fața cianotică. Își privește burta încă plină, scrâșnește din dinți, strânge ochii și încearcă să împingă, dar este deja extenuată. — Nu pot, mă doare prea tare. Acum Bianca vorbește tare, pe un ton autoritar. Haide, așa! Mângâi părul mamei tale, care este ud și mi se lipește de palme. Bianca face un pas înapoi, se desprinde de pat. În fața coapselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
voiau să se spargă, ca și când ar fi venit epoca întăririi lor, și îi torturau pe bolnavi. De ieri, apăruseră în oraș două cazuri de epidemie de o formă nouă. Ciuma devenea acum pulmonară. În aceeași zi, în timpul unei întruniri, medicii, extenuați, în fața unui prefect dezorientat, ceruseră și obținuseră să se ia noi măsuri pentru a evita contagiunea care se producea, la ciuma pulmonară, de la gură la gură. Ca de obicei, tot nu se știa nimic. ÎȘI PRIVEA MAMA! SUB FRUMOASA EI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Erai cu el azi-dimineață. Nu-mi vine să cred. —Ce? am întrebat-o și se lăsă tăcerea. —Doar nu... murmură ea. Nu! am replicat, înroșindu-mă de indignare. —O, ba da! Se vede de la o poștă, mă contrazise Julie. Arăți extenuată și ai strălucirea aia în ochi. Era chiar atât de evident că în dimineața aceea m-am sărutat timp de 450 de secunde cu o persoană de sex opus? Julie e regina ghicitoarelor. Și eu aș fi ca ea dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]