669 matches
-
revoluționar și democrat" a fost inflația legislativă. Ideea că prin votări de legi, condițiile vieții naționale pot fi ameliorate, este o idee pe care noi ca filosofi știm unde să o înrădăcinăm: în credința că rațiunea omenească, așa cum ea se exteriorizează în legi publice, poate să îmbunătățească realitatea socială" (Vianu, 1998: 350). Dar aceasta este o eroare, iar Vianu considera că epoca acesteia trecuse, simțind suflul fazei activismului cultural. Era nevoie de organizare, de creare de organisme noi care să urmeze
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dialog și de formalizare (exteriorizarea), loc de Îmbogățire (combinarea) și apoi de concentrare (interiorizarea). Așa cum am văzut mai sus, această kata reia schema emblematică a transformării ciclice a yin-ului În yang. Tacitul interior (Întuneric - yin), agregându-se, progresează și se exteriorizează (lumină - yang), pentru a se interioriza apoi din nou În individ. Ba-ul include o importantă componentă tacită atunci când emoțiile, experiențele, sentimentele și imaginile mentale sunt transmise cu ocazia socializării capacităților și a cunoștințelor indivizilor. Așa cum subliniază Nonaka, e nevoie
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
adevărată efervescență, exprimată În numeroase cercetări didactico-metodice. Stă În firea omului (și cu atât mai mult a generațiilor de astăzi) nevoia interioară de a Întreține un larg schimb de informații și idei, de impresii și de opinii, de a se exterioriza În comunicarea cu ceilalți, ceea ce constituie un bun prilej de stabilire a unor relații socio-afective, de Înțelegere reciprocă și de cooperare. Este de presupus că cei care iau parte la un dialog au ce să Învețe unii de la alții, că
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și a educatorilor/psihoterapeuților, fiecare dintre ei primind anumite roluri pe care au să le joace În mod spontan. Aceștia din urmă stimulează, orientează și evaluează astfel diferitele situații și momente ale jocului, Încât copiii/tinerii participanți pot să-și exteriorizeze trăirile lor, să-și conștientizeze cauzele care au generat stările lor tensionale, conflictuale, gândurile inhibate, anumite tendințeetc., să se poată descărca de „povara” care le grevează inconștientul, să se poată ușura sau elibera din punct de vedere psihic de complexele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de probleme. Acestei succesiuni i se asociază o serie de prescripții (instrucțiuni, indicații, reguli, comenzi, condiții) de urmat În vederea Îndeplinirii operațiilor (acțiunilor) determinate. Intrarea În posesia unei asemenea structuri echivalează cu internalizarea ei de așa manieră Încât subiectul o poate exterioriza ori de câte ori se găsește În condiții care cer acest comportament (G. Lariccia). Algoritmul nu este, așadar, o simplă schemă de operații. Și nici nu se confundă cu o structură logică a unei materii date sau cu structura psihologică a acesteia. (Care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cercetat presupune pătrunderea în arii de informații protejate, posibilitatea de colectare se diminuează drastic. E situația studiilor focalizate pe concurenți, când accesul la informațiile interne este restricționat sau interzis. Chiar și atunci unele dintre acestea pot fi deduse din semnele exteriorizate de către firmă. Cel mai important „semn” este produsul realizat. Acesta poate sugera modul în care a fost realizat, adică tehnologia. Comparațiile acestora cu elemente similare, despre care se cunosc mai multe caracteristici, permit translatarea unor informații de ghidaj al cercetărilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
față de propriul copil domină de obicei ambiția de a epata în societate. Întreaga viață afectivă este puternic influențată de mediul social. Mai întâi, manifestările sentimentelor depind de tradiția națiunilor. Dacă la noi în țară ni se pare normal să-ți exteriorizezi puternic durerea, în schimb, în China sau în Japonia se consideră obligatoriu să ți-o stăpânești: omul civilizat trebuie să-și domine trăirile. Chiar și conținutul sentimentelor poate fi deosebit. De pildă, există comunități umane care, trăind în condiții foarte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la care sunt supuși unii copii de a îndeplini o activitate nepotrivită cu vârsta lor sau de a alege între două dorințe ori acțiuni la fel de tentante pentru ei le provoacă o tensiune interioară puternică, care este gata de a se exterioriza. Funcțiile cognitive se vor resimți de pe urma acestei supratensionări, neliniști și nesiguranțe a persoanei. Când conflictul devine insolubil, el acționează ca un puternic agent stresant, creând condițiile apariției tulburărilor nevrotice. Dar un conflict nerezolvat este foarte periculos și pentru faptul că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate răsfrânge negativ în sfera relațiilor interpersonale, se creează rivalități, conflicte, sentimente de invidie, egoism” (Radu, 1976, p. 192). Structura competitivă amplifică în general anxietatea elevilor și teama lor de eșec, încât cei mai mulți o resping. Însuși, grupul-clasă ca întreg, poate exterioriza atitudini de respingere a atmosferei de competiție instituită de profesori. Dacă în clasele structurate competitiv elevii obțin note bune numai dacă unii din colegii lor obțin note slabe, în clasele organizate în manieră cooperativă elevii sunt apreciați pozitiv și ajung
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
eronate despre actor; 2. observatorul acționează ca și cum aceste expectanțe ar fi adevărate, și îl tratează pe actor în consecință; 3. opiniile observatorului schimbă conceptul de sine al actorului. Astfel, actorul își adaptează comportamentul la atitudinile și opiniile pe care le exteriorizează actorul; 4. observatorul interpretează comportamentul actorului ca o confirmare a credințelor sale inițiale. Aceste ipoteze au fost testate mai întâi chiar în domeniul experimentului psihologic, arătându-se că subiecții ce participă la un experiment au tendința de a se comporta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai mult pe asumarea unui rol dominant în coalițiile dintre state, instituții transnaționale și grupuri din sectorul privat (Weiss, 2002, p. 257) și încercând să-și mențină o independență relativă față de elementele coaliției. Independența rămâne una relativă, deoarece aici se exteriorizează pregnant interdependența complexă despre care vorbeau Keohane și Nye (Keohane și Nye, 1989, p. 26), prin interconectarea piețelor financiare, uniformizarea la maximum a regulilor în mediul financiar-bancar și reacția în lanț la orice dereglare în această zonă. Principalele trăsături ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Acest tip se caracterizează prin senzorialitate introvertită cu gândirea ca funcție secundară. Oamenii de acest tip sunt realiști, practici, memorează și folosesc un număr mare de date, fapte, aspecte, fiind scrupuloși față de acuratețea lor. Reacțiile intime pe care nu le exteriorizează sunt vii și intense, iar când se confruntă cu o criză, se arată calmi, liniștiți. În spatele calmului exterior aparent există o intensă participare interioară. Sunt serioși, exacți, sistematici, atenți la amănunte. Perseverenți, nu sunt impulsivi, dar, angajați într-o acțiune
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
posturi care o solicită își pot manifesta nemulțumirile printr-un mod mai „agresiv” de abordare a situațiilor conflictuale, în corelație cu trăsăturile proprii de personalitate. Lipsa acestor politici de personal determină apariția unor tensiuni interioare, care mai apoi se pot exterioriza prin comportamente agresive, nefiind vorba neapărat de agresiune fizică, ci mai degrabă de una verbală. Acest stil de abordare a conflictelor este total neproductiv, întrucât, mai ales când cealaltă persoană implicată recurge tot la un astfel de stil, poate duce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nici o scăpare. Înțelepciunea sufletului feminin nu o permite. Adevărurile dificile pe care puteam să le ignor sau refuza În timpul acelei luni apăreau mărite În inima mea, adesea exagerate spre caricaturi nuanțate negativ ale lor Însele. Polaritatea pornită de la a fi exteriorizată și concentrată pe oameni și ajunsă la a fi interiorizată și concentrată adînc În interiorul meu era Însoțită paralel de o trecere de la lumină la Întuneric. Din această scufundare În noaptea neagră a sufletului m-am Întors transformată. Infernală cum a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
spune Eric. Cu domnul Laszlo. Păi atunci, cînd se Întoarce. Să Încercăm să dezvoltăm această idee. Consultantul Își Închide cu zgomot carnețelul. — Să mergem. Pornesc cu toții mai departe și eu aștept pînă cînd cei trei dau colțul, după care Îmi exteriorizez cu năduf frustrarea. — Ce-i? spune Jasmine, care s-a prăvălit la loc pe canapea și scrie un sms. N-o să facă nimic niciodată În felul ăsta! Brianna nu se Întoarce decît peste cîteva săptămîni și, oricum, n-avem nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fiind de o mare varietate și de o originală viziune caleidoscopică, de la autoportretizare până la pătrunderea subtilă în lumea „celor care nu cuvântă”, lumea ființelor gingașe și umile, evocate în versuri de o cuceritoare blândețe. Poetul evită gesticulația patetică, discursul clamoros, exteriorizându-se cu o spontaneitate firească. Lirica sa dovedește o percepție acută a cotidianului, a obișnuitului, din care degajă înțelesuri neașteptate. Uneori elementele exotice și livrești dau culoare, ca și digresiunile și divagațiile. Melancolia, bine temperată, este întreținută de confruntarea cu
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
partenerilor la pașii următori: competiția, colaborarea, compromisul, evitarea și acomodarea, pași deveniți clasici în literatura de specialitate prin utilizarea matricei care-i cuprinde pe axa afirmare-cooperare; 3) în continuitatea etapei de conceptualizare regăsim comportamentul, definind felul în care persoanele își exteriorizează modul de înțelegere a conflictului apărut în interiorul etapei precedente; 4) ieșirile reprezintă ultima etapă, situându-se pe un continuum extrem de larg, de la o rezolvare satisfăcătoare pentru părțile aflate în conflict (comportamentele acestora se află într-o complementaritate oportună) până la regresarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comportamentul său, dar făcând ore în plus (neplătite) de pregătire cu aceștia și ducându-i la cofetărie pe banii lui; 2) conversia se manifestă prin conflicte emoționale exprimate în limbajul trupului; astfel, chiar dacă într-un grup unii elevi/studenți nu exteriorizează prin cuvinte un conflict pe care-l au cu restul membrilor grupului, reacții nonverbale de închidere, poziționări agresive etc. pot să înrăutățească atmosfera de lucru în respectiva echipă fără ca prin aceasta conflictul să se poată rezolva; 3) deplasarea/înlocuirea: presupune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Bota A. (1999) susțin că: „exercițiul fizic nu presupune doar o repetare sistematică, ci și posibilitatea de a construi, de a asambla, pe baza mișcărilor învățate, o conduită motrică proprie subiectului care a asimilat anumite cunoștințe motrice, pe care le exteriorizează apoi sub forma comportamentului motric.”. Într-o accepțiune mai generală, Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că exercițiul fizic reprezintă: „acțiunea motrică voluntară, deliberat concepută și sistematic repetată, în cadrul unui proces educațional, organizat sau nu, în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
care nu le acordă suficientă atenție, sau care sunt prea permisivi, pot chiar ei să provoace comportamente deviante. Cea mai frecventă cauză a comportamentului agresiv al preșcolarului o constituie comportamentul agresiv și coercitiv al părinților. Anxietatea și Îngrijorarea, sunt sentimente exteriorizate prin comportament deviant ce pot fi provocate de influența negativă a stresului marital. După Parker există o serie de greșeli pe care le fac părinții În corectarea comportamentului deviant. O primă greșeală ar fi că aceștia nu Întăresc prin recompensă
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
însuși fără tăgadă tristețile omului și ale omenirii. Și dacă totuși, în anumite momente de inspirație el ne spune ceva, acel ceva îl scrie întâiu și după aceea îl cuvântă. Așadar fizionomia, psihologia, gestica și expresia afectivă el și le exteriorizează în proza scrisă de o elevată ținută artistică și de o înaltă profunzime sofianică, restul ce se mai rostuiește în făptura lui fizică nu are sens, e trecător sau amăgitor”. Documentație argumentată, la care însuși C. Hușanu adaugă și explică
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
persoanei. Ele au nuanțe și grade de dezvoltare diferite, În funcție de originea individului, de mediul său familial și social, de modelul de educație, de profesiune, de nivelul său cultural. Existența unei persoane este oglinda acesteia, forma prin care se exprimă, se exteriorizează, se manifestă persoana respectivă, nivelul ei de dezvoltare și maturizare sufletească și moral-spirituală. Se poate desprinde de aici faptul că existența este una dintre dimensiunile cele mai importante ale persoanei, cea care, Împreună cu organizarea ei interioară „bio-psiho-cultural-morală”, o definește și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
orientate ale spațialității carnale. Se poate vorbi, În sensul acesta, de caracteristici spațiale ale trupului, și anume: aă spațialitatea unei persoane este legată esențialmente de trupul acesteia; bă incarnarea individului sau somatizarea acestuia reprezintă modul fundamental prin care persoana se exteriorizează pe sine Însăși În lume; că relația dintre două persoane este o relație trupească, de factură carnal-somatică reprezentată prin: strânsul mâinilor, apropierea, Îmbrățișarea, sărutul, actul sexual. Mâna este cea care realizează raportul „de la un om la altul”, ea fiind primul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pulsională (suicid) Descărcare pulsională, heteroagresivitate (violență, crominalitate, sociopatii) d) în faza de echilibru, forțele modelator-eliberatoare și cele de reprimare sunt egale și se compensează reciproc; e) în faza de acțiune represivă a forțelor modelului social, pulsiunile nu se mai pot exterioriza, prin anularea capacităților de exprimare liberă; apar stări de tensiune socială, anxietate, depresie, autoagresivitate, prin descărcare pulsională internă (suicid), o încărcare pulsională rapidă și de mare intensitate, care se acumulează fără a putea fi eliberată; f) în faza de eliberare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta în conduitele sau actele individului, în funcție de circumstanțele vieții acestuia. Am văzut în ce constă agresivitatea. Majoritatea autorilor o leagă însă de acea formă prin care ea se exteriorizează și se impune în afara individului. Prin aceasta, ea implică o acțiune exterioară și un anumit tip de relații cu societatea. Forma cea mai frecventă și mai directă, mai brutală, prin care se obiectivează agresivitatea, ca potențial uman, este violența. Violența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]