508 matches
-
să perceapă clar valorile creștine și să reușească să delimiteze corect binele de rău; - trăirea corectă a libertății, astfel încât să poată decide în mod independent să fie, sau nu, dependent de Dumnezeu; - armonizarea vieții psihice și, implicit, internalizarea roadelor acesteia; - exteriorizarea prin comportamente coerente, însoțită de percepția corectă pe care o are despre sine și despre realitate, prin obiectivitate, încredere și înțelegere. Aceste aspecte generale ale maturității penitentului se pot manifesta în maniere diferite în viața sa, uneori dând naștere unor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dragomirescu, 1990, p. 207). El este de părere că "suicidul este în opoziție cu legile naturale" și că reprezintă "o anomalie, având toate caracteristicile unei manifestări patologice". Freud concepea suicidul ca pe o heteroagresivitate deturnată (refulată), ca un eșec de exteriorizare al unor tendințe agresive, deci ca un "inverted homicide". V. Dragomirescu, de pe pozițiile medicinii legale, considera suicidul ca "tipul particular (specific) și major, atât ca intensitate de manifestare, cât și reflectare socială a conduitei deviante autodistructive". Fenomenul suicidar apare drept
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Zeliha studia apoi poza și Își scormonea creierii până când Își dădea seama cu ce animal semăna acea persoană. Desena animalul și apoi tatua modelul pe trupul clientului părăsit. Toată această practică ținea de vechea practică șamanică de interiorizare și apoi exteriorizare a totemurilor fiecăruia. Pentru a căpăta mai multă forță decât adversarul tău trebuia să-l accepți, să-l Întâmpini cu bunăvoință și apoi să-l transformi. Fosta iubire era interiorizată - injectat În trup, și totuși, În același timp exteriorizată - alungată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fenomenologiei intenționale, spiritul a devenit câmpul experienței științifice sistematice. El consideră criza existenței europene ca pe o prăbușire de suprafață a raționalismului, ținând cont de faptul că rațiunea decăderii unei culturi raționale nu stă în esența raționalismului, ci numai în exteriorizarea sa și în absorbirea sa de către naturalism și obiectivism. În concordanță cu constatarea făcută de Husserl, Tereza Brândușa Palade, pe marginea celor spuse, afirmă că: „științele umaniste se află într-o criză și mai profundă decât cea descrisă de Husserl
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
exemplu, este tangibil și se poate vedea. Ceea ce caracterizează și distinge trupul uman este intimitatea sa care, pentru a se descoperi, are nevoie de materie și devine prezentă prin intermediul trupului. În timp ce corpul ne-uman este doar exterioritate, trupul uman este exteriorizarea unei realități în mod esențial internă. Astfel, nu se vede doar un trup de om ca un corp oarecare, ci întotdeauna ca un trup uman, bogat în referințe față de o intimitate. Trupul uman este astfel pentru că este însuflețit din interior
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
neîndreptățită. În planul de dezvoltare a personalității lui, pe care-l alcătuise în minte, sta acest principiu: de a nu jigni pe nimeni și de a reacționa împotriva inimiciției prin rezervă. Purtarea lui față de Pascalopol era vulgară, prin prea marea exteriorizare a temerilor sale. Jignindu-l pe Pascalopol, o supărase, fără îndoială, pe Otilia. În orice caz, dăduse semne de nestăpânire de sine. Se plimba prin întunericul profund din preajma mănăstirii, apoi, potolit și hotărât, se întoarse. Pascalopol tocmai ieșea pe poartă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
reprezintă o pornire de risipire a subiectivității; căci el indică o efervescență a vieții în individ care nu poate fi stăpânită, ci pretinde necontenit expresie. A fi liric înseamnă a nu putea rămâne închis în tine însuți. Această necesitate de exteriorizare este cu atât mai intensă cu cât lirismul este mai interior, mai profund și mai concentrat. Pentru ce e liric omul în suferință și în iubire? Pentru că aceste stări, deși diferite ca natură și orientare, răsar din fondul cel mai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
atunci de destinul său personal, de educația lui lăuntrică, de intensitatea unor fosforescențe interne și de realizarea unei prezențe iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca adevărată, care ar fi o activitate de continuă transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de ieșire din centrul ființei. Este caracteristic că în lumea modernă munca indică o activitate exclusiv exterioară. De aceea, prin ea omul nu se realizează, ci realizează. Faptul că fiecare om trebuie să aibă o carieră, să intre într-o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
la om se manifestă una din tendințele lui de a iubi răul, când acesta este fatal și frecvent. Și în muncă omul a uitat de el însuși. Dar n-a uitat ajungând la naivitatea simplă și dulce, ci la o exteriorizare vecină cu imbecilitatea. Prin muncă a devenit din subiect obiect, adică un animal, cu defectul de a fi mai puțin sălbatic. În loc ca omul să tindă la o prezență strălucitoare în lume, la o existență solară și sclipitoare, în loc să trăiască
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
veche decât constituția scrisă. Fiecare stat a avut o Constituție în sens material, cu alte cuvinte, un ansamblu de cutume constituționale care stabileau, printre altele, modul de exercitare a puterii. Toate statele au o constituție, adică anumite reguli de organizare. Exteriorizarea în formule juridice a acestor reguli alcătuiește normele de drept constituțional, care pot fi cutumiare sau scrise. Deci, substanța regimului constituțional este dată de regulile de organizare și de conducere a statului, indiferent care ar fi forma lor: cutumiară sau
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
pe care le grupează în trei categorii: tehnici de susținere și dezvoltare a atuurilor clientului; tehnici de ghidare și orientare; tehnici de clarificare. În categoria tehnicilor de susținere și dezvoltare sunt incluse: * "Ventilația": tehnică ce constă în facilitarea proceselor de exteriorizare a emoțiilor, sentimentelor și experiențelor (prezente sau trecute), în scopul eliberării (derulării) clientului, pentru a-l pregăti astfel în vederea reorientării energiilor către rezolvarea problemei și nicidecum către permanenta ei retrăire mentală. * "Reformularea": a-i expune clientului propria lui povestire, reconstruită
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
pune în cauză viața însăși a indivizilor (nevoile imposibil de suprimat). Principiul de bază al economiei monetare constă în a plasa, între bunul necesar supraviețuirii și individ, o monedă care nu poate fi obținută decât prin activitatea de producție, de unde exteriorizarea bunului și constrângerea de a munci astfel încât bunul să poată fi obținut. Cum am subliniat mai sus, acest principiu structural este, în virtutea autosubzistenței, absent din Okelataka; există o imposibilitate funciară a bunurilor și nevoilor de a se reifica, de a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în care percepem relațiile conflictuale. Într-o măsură sau alta, părțile observă semnele conflictului (ale instalării situației conflictuale): pe de o parte, observă la sine starea de indispoziție, de încordare, pe de altă parte, la celălalt (atunci când ia act de exteriorizarea acestuia), observă starea de nervozitate, de nemulțumire, de dezorientare. În relația interpersonală, individul nu mai răspunde la salut, este pus să critice la orice cuvânt, afișează indiferența (sau încăpățânarea). Demn de reținut este faptul că mereu avem o percepție a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ale supărării nocive sunt: • pe termen scurt, manifestarea acestei emoții produce o senzație de eliberare (mai ales atunci când ea s-a acumulat mult timp); oferă impresia de putere, de forță. În acest context, autoarea notează: "sentimentul de forță determinat de exteriorizarea supărării nocive este adesea încurajat de faptul că exprimarea acestei emoții, mai ales într-o manieră puternică și cu voce tare, conduce la obținerea lucrului dorit" (2000, p. 43). Altfel spus, verbalizarea supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să organizeze un material nestructurat; b) metode constructive subiectul are de construit structuri mai cuprinzătoare, pornind de la un material dat; c) metode interpretative sarcina subiectului constă în a interpreta un material având o semnificație efectivă; d) metode catartice constituind în exteriorizarea unei reacții emoționale ca răspuns la un stimul; e) metode refractive apreciind personalitatea individului, pe baza distorsiunilor unui mijloc convențional de comunicare socială. O altă clasificare este cea propusă de Eysenck (apud Hoeksema, S.N., 1998)56: a) teste de completare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
știam că drumul deschis de această întrebare presupunea un risc: a deveni prizonierul unor cenzuri care îți garantau un capital constant de nefericire. Este cert că alegând acest drum am ajuns, cu vârsta, la o pudoare esențială, la sincopă în exteriorizarea discursului afectiv. Era de altminteri stilul practicat în familia mea. Nu existau lamentații, așa cum nu existau îmbrățișări de despărțire sau regăsire, nici declarații de iubire sau de dor. Viața afectivă în familia mea curgea prin albii subterane, iar apele izvorâte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la bătrânețe, când apucă să trăiască mai mult. BIANCA: E întotdeauna un teatru nesfârșit cu oamenii care trebuie să îmbătrânească odată și-odată... DOAMNA GROLLFEUER: Am să povestesc zilei de azi despre convingerea absenței, știți dumneavoastră, o să povestesc despre o exteriorizare, care a fost mereu evitată, spumă iscusit linsă, deși, din partea dumneavoastră cel puțin, s-ar putea renunța la producția de spumă. Vorbesc unei inteligențe, durând o viață, morți. Dar în propriul sfârșit e totul așa de prostesc, nu-i așa
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aspectele cele mai semnificative), iată câteva exemple: - LNP În aspect cu Mercur indică importanța valorilor intelectuale; - LNP În aspect cu Venus indică importanța vieții afective; - LNP În aspect cu Marte indică necesitatea Înfruntărilor; - LNP În aspect cu Jupiter indică expansiunea, exteriorizarea, puterea, ușurința (sau insatisfacția, dacă aspectul este disonant); - LNP În aspect cu Saturn indică o repliere, un recul, o asceză, o Înțelepciune... sau lipsuri, dificultăți, obstacole; - LNP În aspect cu Uranus indică originalitate, independență, acces la libertate... sau eventuale bulversări
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
actorii teatrului antic Întruchipau sau simbolizau pe cineva de pe scenă. Al doilea sens, obținut prin extensiune, se referă la rolul social Îndeplinit de cineva În teatru sau În viață, la funcțiile și obligațiile sociale pe care cineva și le asumă (exteriorizarea, manifestarea publică a persoanei). Un al treilea sens vizează chiar actorul Însuși, care joacă rolul (individualitatea corporală și psihică a celui care Îndeplinește rolul). Un al patrulea sens adaugă conceptului de persoană un atribut valoric, referindu-se la calitatea de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
un cuvânt Încărcat cu afect, cu trăiri. (...) El e ceva dulce, poetic, din care s-a eliminat violența obiectivității, a exteriorității, a adevărului, o Împărtășire, o complicitate la duioșie”15. Intimitatea mediază Între zona ascunsului, a secretului și cea a exteriorizării. Ea este, În fapt, un teritoriu al revelației, al dezvăluirii și al Înzestrării faptelor cu un sens, cu o direcție și cu o funcție expresivă. În mod surprinzător, nu există reguli de constituire și, simetric, de destrămare a intimității. Imponderabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
unei experiențe comune de transfigurare, de maturizare afectivă, cognitivă și comportamentală. Activitatea terapeutică desfășurată În acest grup a reprezentat pentru copii o adevărată aventură, care a provocat insighturi și restructurări la nivelul personalității. Tehnicile expresive utilizate pe parcursul programului au facilitat exteriorizarea copiilor și pe alte căi, diferite de cea verbală, permițându-le să experimenteze „aici și acum” diferite probleme personale. Astfel, copiii și-au deblocat spontan propriile resurse, le-au conștientizat și În acest fel au devenit proprii constructori ai personalității
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
dimensiunea strategică, dimensiunea procesuală, dimensiunea retorică, abordarea interdisciplinară a complexității educației. În plus, cercetarea pedagogică imprimă și schimbări calitative în conduita profesională a educatorului: • rigoare, • distanțare de simpla opinie sau de propuneri convenționale, • obiectivitate, • neutralitate, • gestiune a implicării, • mobilizare, • participare, • exteriorizare, • analiză a constrângerilor, • raportare la criterii, • găsirea unui ansamblu de referință pentru ameliorarea calității educației, • respectare a adevărului științific, • prețuire a faptului real, • reguli metodologice precise, • proceduri transparente, • echilibru și complementaritate între interpretarea cantitativă și calitativă a rezultatelor, • transferabilitate de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
al micii școlarități cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea și stimularea potențialului creativ. Avem în vedere dinamismul, impetuozitatea și expresivitatea proprii acestei vârste, freamătul permanent sau vibrația și efervescența lăuntrică ce conferă copiilor note specifice de dinamism creativ, disponibilități de exteriorizare spontană și autoexpresie însuflețită, specifice oricărui elan creator. Ca demers educațional complex stimularea creativității cuprinde simultan fenomenele de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare prin actualizarea virtuților creative, pentru accederea lor de la posibil la real, prin afirmarea efectivă
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
lor este "simțuală", sunt realități ale simțirii generale; c) sunt împărtășite ca realități comune, "sunt unificate în individ, dar și între indivizi, deci sunt comunitare, nu doar unitare"; d) se manifestă prin simbolizări, adică prin "obiectivări", sau, altfel spus, prin "exteriorizări simbolico-artistice", prin mentalități, prin obiceiuri, stereotipuri etc. Două dintre aceste trăsături sunt de o importanță deosebită: faptul că sunt realități sufletești primare și faptul că sunt comune sau populare. De aici rezultă că o expresie a lor este sufletul popular
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la orele de la Școala pedagogică ca să scriu reportaje despre știința și cultura dată de el elevilor, m-am văzut în Iași, doar cu două-trei zile înainte de a pleca în veșnicie. Mi s-a părut mereu un interiorizat dar profund în exteriorizări. Păstrez mare recunoștință realizatorilor volumului pentru ceea ce scriu ei despre alte prezențe ale sufletului meu. Profesorul Constantin Parfene n-a fost doar un director și profesor bun, ci și un dăruit actului de cultură, prieteniei. Înainte de a fi fost director
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]