426 matches
-
a confuzionării se susține că globalizarea este un proces ce străbate dintotdeauna istoria, că societatea umană este expresia continuă a cunoașterii, că randamentul este certificarea raționalității alegerii, că ordinea este rezultatul acceptării dependențelor ierarhice, că stabilitatea dezvoltării ține de reușita externalităților tot mai abundente, că economia trebuie să nu aibă finalitate socială, că adevărata lume minunată o reprezintă societatea de piață, că adversitatea este principiul ordonator definitiv confirmat. Încet dar sigur, lucrurile se simplifică cu instrumentele corectitudinii politice, universul ceasornic ticăie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
qui pro quo deoarece 1) fie excluderea nu se poate realiza (nimeni nu poate fi exclus de la consumul bunului respectiv și atunci el nu poate face obiectul unei tranzacții, fiecare actor „se servește” după bunul plac), 2) fie tranzacția prezintă externalități (ceea ce înseamnă că terți actori sunt afectați și atunci ei au dreptul de a influența tranzacția, care se transformă astfel într-o decizie colectivă), 3) fie există asimetrie de informații între părțile ce ar urma să tranzacționeze ceea ce determină reticență
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
astfel identificat. Ea presupune soluționarea politică, la nivel societal, a unor probleme, în detrimentul deciziilor individuale autonome. Pe măsură ce schimburile individuale devin tot mai complexe, cu implicații ce se ramifică în tot mai multe direcții și afectează indirect tot mai mulți terți, externalitățile cresc, iar urmărirea bunăstării individuale se transformă într-o problemă de bunăstare socială, necesitând soluții colective, negociate politic și asumate administrativ. Așa cum spuneam în secțiunea precedentă în privința graniței dintre sfera publică și cea privată, un anumit nivel al incidenței pieței
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
se consideră mai puțin bună decât cea mai bună performanță posibilă” (Lipsey și Chrystal, 1999, p. 464). Astfel, conform acestor autori,nevoia de intervenție guvernamentală se justifică prin cinci factori relevanți de care piața nu ține cont: puterea de monopol, externalitățile, absența drepturilor de proprietate,asimetria informațională și bunurile publice. Puterea de monopol a unora dintre furnizorii și producătorii prezenți pe piață poate duce la controlarea de către aceștia a prețurilor și a cantităților furnizate și, în final, la o alocare ineficientă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de valoarea de piață a produsului, cât de stimulentele producătorului. Dunleavy și O’Leary (2002, p. 267) afirmă că extinderea influenței actorilor economici asupra politicilor guvernamentale poate conduce la schimbarea raportului dintre cerere și ofertă și la schimbarea preferințelor consumatorilor. Externalitățile 1 sunt costurile ce rezultă în urma interacțiunilor dintreanumiți actori și se răsfrâng asupra altor actori care nu participă la tranzacție. Cu alte cuvinte, externalitățile reprezintă costurile sociale ale tranzacțiilor private (Lipsey și Chrystal, 1999, p. 465). Absența drepturilor de proprietate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
politicilor guvernamentale poate conduce la schimbarea raportului dintre cerere și ofertă și la schimbarea preferințelor consumatorilor. Externalitățile 1 sunt costurile ce rezultă în urma interacțiunilor dintreanumiți actori și se răsfrâng asupra altor actori care nu participă la tranzacție. Cu alte cuvinte, externalitățile reprezintă costurile sociale ale tranzacțiilor private (Lipsey și Chrystal, 1999, p. 465). Absența drepturilor de proprietate clar determinate asupra unor resurse comune ridică problema gestionării și exploatării lor de către indivizi. Lipsa drepturilor de proprietate asupra resurselor comune face imposibilă excluderea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
România, auexistat mai multe momente în care patronatele din diferite domenii au solicitat diferite avantaje de la stat2. În cadrul interacțiunii sociale a grupurilor de presiune aflate în căutarea maximizării propriilor beneficii și a orientării politicilor publice spre nevoile lor, apare problema externalităților. Pentru ca la nivelul acțiunii grupurilor să nu apară probleme legate de costurile acțiunilor sociale ale atingerii intereselor, se impune ca externalitățile acțiunii de grup să fie internalizate. Cu alte cuvinte, atingerea de către un grup a propriilor interese nu trebuie să
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
grupurilor de presiune aflate în căutarea maximizării propriilor beneficii și a orientării politicilor publice spre nevoile lor, apare problema externalităților. Pentru ca la nivelul acțiunii grupurilor să nu apară probleme legate de costurile acțiunilor sociale ale atingerii intereselor, se impune ca externalitățile acțiunii de grup să fie internalizate. Cu alte cuvinte, atingerea de către un grup a propriilor interese nu trebuie să afecteze celelalte grupuri din punctul de vedere al costurilor sau al atingerii propriilor scopuri. Critica liberală a acțiunii grupurilor de interese
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Prin susținerea modului corporatist de organizare a societății, Manoilescu argumentează necesitatea apariției unui mijloc instituțional de rezolvare adiferitelor conflicte sociale. Principalul mijloc de rezolvare a acestor conflicteconstă în creșterea influenței statului. Rolul principal al organizării corporatiste este de a reduce externalitățile acțiunii sociale a grupurilor prin desființarea sistemului conflictual al claselor sociale (Manoilescu, 1938, p. 176). Schmitter (1979, p. 13) abordează corporatismul ca fiind o relație între stat și grupurile de interese. Statul deține controlul asupra grupurilor de interese, iar acestea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
raportul Beneficiu/Cost: B/C. Diferența dintre Rata Rentabilității Economice și Rata Rentabilității Financiare este că prima utilizează prețuri de înregistrare sau costul de oportunitate a bunurilor și serviciilor în locul prețurilor pieței imperfecte și ea include pe cât este posibil orice externalitate socială și de mediu. Deoarece externalitățile și prețurile marginale sunt luate acum în considerare, multe proiecte cu FRR/C scăzută sau negativă pot prezenta ERR pozitivă. Fiecare proiect cu o valoare a ERR mai mică de 5% sau o ENPV
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
dintre Rata Rentabilității Economice și Rata Rentabilității Financiare este că prima utilizează prețuri de înregistrare sau costul de oportunitate a bunurilor și serviciilor în locul prețurilor pieței imperfecte și ea include pe cât este posibil orice externalitate socială și de mediu. Deoarece externalitățile și prețurile marginale sunt luate acum în considerare, multe proiecte cu FRR/C scăzută sau negativă pot prezenta ERR pozitivă. Fiecare proiect cu o valoare a ERR mai mică de 5% sau o ENPV negativă după actualizare și cu o
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
cercetării-dezvoltării-inovării, în plan național și la nivel european. Sistemul economic național trebuie conceput în așa manieră încât să cuprindă, într-un spațiu unic al cercetării-dezvoltării-inovării, instituțiile publice și private, prin acțiuni orientate către: conștientizarea faptului că ansamblul cercetare-dezvoltare-inovare conduce la externalități pozitive pe termen lung; selectarea instrumentelor de promovare a politicii în acest domeniu; controlarea eficacității utilizării fondurilor în sectorul vizat; coordonarea politicii naționale în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare cu politica economică, educațională și cu cea economică și, totodată, cu politicile de aceeași
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
toate nivelurile de luare a deciziilor, măsuri practice pentru a consolida capacitatea generală de inovare a Uniunii Europene cu un accent deosebit pe IMM-uri. Legătura dintre politica europeană în domeniul cercetării-dezvoltării- inovării și politica europeană industrială transpare și din externalitățile pozitive pe care le implică inovațiile. Explicația: ex ante nu este sigur că investiția aplicată va aduce profit sau nu. Aceasta în condițiile în care oricum inovațiile sunt costisitoare. Totuși, dacă un antreprenor își asumă riscul și inovează, iar investiția
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de proprietate intelectuală. Totuși, nici chiar protecția invențiilor pe calea brevetelor nu poate să împiedice complet o activitate imitativă. Așadar, cum nu tot ceea ce se circumscrie noțiunii de profit îl avantajează pe inovator, în consecință el nefiind beneficiarul exclusiv al externalităților pozitive, inovatorul va înceta să mai inoveze 121. La nivelul Uniunii Europene, pentru a descrie relația dintre politica în domeniul cercetării și politica industrială se folosește expresia "paradoxul european"122, descris ca fenomen ce caracterizează statele Uniunii Europene, care, deși
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
efectele benefice recunoscute ale investițiilor străine directe (transfer de cunoștințe și de tehnologie, de forță de muncă, creșterea productivității, promovarea competiției, ameliorarea nivelului de exporturi 230). Explicația rezidă în faptul că, în timp ce activitățile de conceptualizare implică inovare, creativitate, salarii ridicate, externalități tehnologice pozitive, activitățile de comercializare presupun forță de muncă mai puțin calificată și salarii minore. Analiza investițiilor străine directe arată că, în România, acestea sunt orientate spre sectoarele tradiționale. O comparație a României cu Polonia și Bulgaria, evidențiază că toate
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
De altfel, dacă imitația este una serioasă, rezultatul ar putea deveni surprinzător, imitațiile creând un fond care va da formă, în cele din urmă, inovațiilor reale. • Este de dorit reanimarea politicii industriale, astfel încât domeniul industrial să devină o sursă de externalități tehnologice. România pare a fugi constatnt din fața aplicării unei politici industriale. Or, pentru dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare este absolut necesară o politică de "reindustrializare"233 a României. În lipsa unei industrii solide, cercetarea și inovarea își pierd din consistență, datorită absenței
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
gradul de motivare patrimonială a inovatorilor, fiind în relație cu politica la nivel național în ceea ce privește gradul de succes ori insucces al inovatorului. Indiferent de modalitatea în care definim inovația, dezvoltarea ori cercetarea, pentru ca politica în acest domeniu să conducă la externalități pozitive, este necesară asumarea riscului, prin motivarea inventatorilor și a cercetătorilor, prin garantarea locului de muncă, prin recompensarea ideilor valoroase. Conștientizarea hazardului în implementarea inovațiilor, a rezultatelor cercetării este imperativă. Opunându-se generalizărilor, rezultatele procesului de cercetare echivalează în ceea ce privește valoarea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
României. Aceste politici vor urmări subvenții pentru cercetare-dezvoltare, pentru infrastructura educațională și pentru piețele de capital. România trebuie să aloce mai mult în investiții în capital uman, în educație etc., fiind necesară o politică industrială eficace pentru a se crea externalități tehnologice, precum și încurajarea de tehnologii de producție competitive și o forță de muncă de înaltă calificare. Din punct de vedere teoretic este clar ce trebuie făcut; din punct de vedere practic, soluțiile teoretice nu sunt încă aplicate. Subiecții sectorului de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
creșterii endogene, dezvoltată de tînărul economist american Paul Romer, de la Universitatea din Chicago. El preconizează, printre altele, detaxarea economiilor și investițiilor, a muncii înalt calificate, subvenționarea formării, taxe necreatoare de distorsiuni sau discriminări poll-tax, toate acestea fiind considerate producătoare de externalități pozitive, de randamente crescătoare etc. "La acest sfîrșit de mileniu, lumea suferă de boli pe care știința economică nu știe încă să le vindece, ceea ce nu o împiedică să apară drept cea mai solid structurată dintre toate științele sociale, cea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
stat pot fi de mai multe tipuri<footnote Comisia Europeană (2008), Orientări privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului. footnote>: 2.2.4.1.1. Ajutor pentru economisirea de energie Acest tip de ajutor abordează disfuncționalitatea de piață cauzată de externalitățile negative, prin crearea de stimulente pentru indivizi, în scopul de a atinge obiectivele de mediu, pentru economisirea energiei și pentru reducerea emisiilor de GES. Ajutorul de stat este indicat în situația în care investițiile care au ca rezultat economisirea energiei
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
economiei de energie pe termen lung, și prin urmare nu investesc suficient în măsuri de economisire a energiei. 2.2.4.1.2. Ajutor pentru surse regenerabile de energie Acest tip de abordare se adresează disfuncționalității de piață cauzate de externalitățile negative prin crearea de stimulente pentru creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în producția totală de energie. Utilizarea ridicată a surselor regenerabile de energie este una dintre prioritățile de mediu ale comunității, precum și o prioritate din punct de vedere economic
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
în acest fel un obstacol pentru accesul pe piață al acestui tip de energie. 2.2.4.1.3. Ajutor pentru cogenerare și ajutor pentru încălzirea urbană (IU) Acest tip de ajutor se referă la disfuncționalitatea de piață determinată de externalitățile negative prin crearea unor stimulente pentru indivizi în scopul de a atinge obiectivele de mediu în domeniul economiilor de energie. Producerea simultană de energie termică și electrică (numită în continuare „PCCE”) este cel mai eficient mod de producere combinată de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
și mai eficientă energetic în cadrul procesului de producere și distribuție a energiei, dar mai scumpă decât încălzirea individuală. Având în vedere toate cele expuse, la fel ca în cazul surselor regenerabile de energie, este de așteptat ca internalizarea progresivă a externalităților de mediu în costul altor tehnologii să scadă nevoia de ajutor, prin instituirea treptată a unei convergențe între aceste costuri și costurile PCCE și pentru IU.<footnote Parlamentul European (2004), Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de control al veniturilor și prețurilor / 202 13.4. VIITORUL POLITICII MACROECONOMICE / 205 Capitolul 14. ECONOMIA BUNĂSTĂRII ȘI ALEGERILOR COLECTIVE / 209 14.1. DEFICIENȚELE PIEȚEI / 210 14.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă / 210 14.1.2. Efectele externe (externalitățile) / 211 14.1.3. Bunurile colective / 212 14.1.4. Teoria optimului de rang secund / 212 14.2. IMPOSIBILA DEFINIRE A UNUI OPTIM SOCIAL / 214 14.2.1. Problema repartiției bunăstării / 214 14.2.2. Funcția bunăstării sociale / 214 14
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
bunuri atunci cînd: 1) consumul unui bun este indivizibil (de exemplu apărarea națională). Nu poate fi exclus un agent ce n-ar putea plăti, de unde necesitatea unei producții publice finanțate prin impozit; 2) există efecte externe: dacă e vorba de externalități pozitive, producătorul economisește costurile pentru ceilalți agenți, dar acest serviciu nu este remunerat (de exemplu, un far pentru orientarea vapoarelor), de unde necesitatea subvențiilor; dacă e vorba de externabilități negative, producătorul diminuează bunăstarea altor agenți fără să suporte costurile suplimentare ale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]