2,802 matches
-
să se însoare. O luă pe Firica lui Brăescu, morarul satului. Când în satul lor apărură primii legionari, Toader era printre cei care aveau aproape zece hectare de pământ. Parte din el pădure, pentru lemne de construcții și foc, parte fâneață, dar cel mai mult pentru grâu și porumb. Toate acestea îi sporise averea, pe care n-o visase s-o aibă în toată copilăria și adolescența sa. Așa că venirea legionarilor nu-l surprinsese. „Omul și pogonul” prinsese inimile tuturor acelora
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > IUBIRE MUTĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului cu virginala pufului paloare așteaptă păpădiile-n fânețe iar vântul le dezbracă de culoare din fugă dăruindu-le binețe e felul lui la dans să le invite purtându-le vrăjite înspre zare în ritmuri repezi parcă aiurite umplându-le de saț și de ardoare nu se sfiesc veșmântul
IUBIRE MUTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353901_a_355230]
-
de viață și de muncă din aceste locuri, putându-se așeza pe orice loc din Ocol și liberi să intre în posesia oricărei suprafețe de pământ pe care o puteau curăța din pădure, pentru a-și face loc de casă, fânețe și poieni. În acest fel au devenit stăpâni, proprietari, ai pământurilor amenajate de ei, putându-le vinde ori cumpăra după plac, fără îngrădiri. Pe de altă parte, acești oameni erau scutiți de bir față de domnul țării, adică stăpânul moșiei, aveau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
cârd de rațe alfabetul !” Se gândi vulpea șireată Și căzu în somn de-ndată. Morala: Decât să înveți carte Cu un dușman de moarte, Mai lesne poți s-ajungi poet Dacă rămâi analfabet. ȚAPUL ȘI BERBECUL Păscând lacom pe-o fâneață, Se treziră față-n față Berbecul cel cărpănos Și un țap foarte nervos. - Stai un pic, zice berbecul, Vreau să-ți spun că ăsta-i locul Pentru turma mea de oi. Tu du-ți caprele-napoi Peste deal; locu-i știut
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
din acel loc și plutind pe aleea luminată de acel foc miraculos ieși din cimitir. Încercă să deslușească chipul necunoscutului, dar umbrele continuau să-l învăluie în mister. Fără să-și dea seama, se lăsă purtată pe o colină cu fânețe. Deodată, făptura de alături își întoarse fața către ea și la lumina palidă a lunii zări un chip alb, zâmbitor și doi ochi negri, pătrunzători. - Tu ești!?- tresări deodată Narcisa parcă trezită dintr-o vrajă. - Ești surprinsă? - auzi o șoaptă
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
termină la ora 6,30 dimineața, înainte de răsăritul zorilor. Localitatea Moieciu, situată pe malurile pârâului Turcu, la poalele Munților Bucegi și Piatra Craiului, oferă o priveliște plăcută, fină și relaxantă. Versanții localității sunt acoperți cu munți golași sau împăduriți, cu fânețe riguros parcelate, pe care se profilează odăile, căsuțe tradiționale din lemn folosite ca loc de adăpost de proprietarii terenurilor. Apa care curge paralel cu șoseaua este foarte limpede, având chip de zăpadă topită și foșnet de pădure. Brazii care cresc
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
vremii, știe cînd să semene și să adune recolta, sub ochiul lui vacile fată viței cît muntele, scroafele se întrec în alăptatul purceilor, găinile fac cîte două ouă pe zi, smîntîna e de-o palmă în ulcele, iar florile din fîneață strălucesc de încîntare cînd se duce în grădină să stea de vorbă cu păsările și să se înțeleagă cu ele asupra omizilor de pămînt, care seacă tulpinile de porumb și de sfeclă, dar și de cartofi, și asupra stupitului cucului
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
frumoasa lui Estera de Chasseriau i-a arătat cerul și depărtarea și i-a spus povestea degetărelelor: Cică un degetărel, ca un potiraș delicat și albastru, a apărut peste noapte în poiana din pădure. Ciuboțica îl privea cu mirare din fîneață: -Am crezut că ești o părăluță, îi zice ea potirașului; dar nu poți fi părăluță, pentru că părăluța are petalele albe ... -Îmi pare rău că nu sînt o părăluță, oftează potirașul cu petalele albastre. -Nu-i nimic, zice ciuboțica, și tu ești
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
rău că nu sînt o părăluță, oftează potirașul cu petalele albastre. -Nu-i nimic, zice ciuboțica, și tu ești frumoasă ... Arnica, o floare cu petalele galbene, își ținea ochii închiși și se lăsa mîngîiată de razele soarelui. Vîntul abia adie prin fîneață și le mîngîie florilor obrajii. Ce chef ar avea el să zburde peste tot, să răscolească frunzele uscate și să se lupte cu norii cei dulci, care aduc cu ei apa cea hrănitoare ... dar e prea cald astăzi și n-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
de vite și turme de oi. Iar acolo unde se isprăvesc pășunele încep lanuri de bucate: grâul se înalță ca un zid de amândouă părțile drumului, spicul e aplecat spre pământ, de plin ce este; ceva mai departe se întind fânețele. Pâlcuri de flori presară întreaga câmpie, unele mai înalte, altele mai îndesate. Fiecare floare pare că ascultă și șoptește cu vântulețul care adie printre mii și mii de flori. Așa e Bugeacul. Dar a trecut luna Maiu, bucatele s'au
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
prunele pe jumătate coapte din livezile întinse pe malul apei, câteva mere pădurețe sau covrigii cumpărați în drumul lor prin satele mici înșirate de-a lungul cursului de apă. Strategiile privind momeala erau chiar și mai grozave. Prinsul cosașilor prin fânețe o distra cel mai mult, cu toate că la partea în care pescarii trebuiau să le smulgă picioarele din spate ar fi preferat să nu asiste. - Acolo stă puterea lor și pot scăpa imediat din cârlig, îi explicase tata. Putea înțelege asta
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
să rătăcesc prin iarba grasă Să-mi ningă gândul floare de cireș Cu dulci miresme, sufletul să țeasă Zănatec dor sub tufa de măceș Să curgă lin izvor de frumusețe Culori sublime-n arc de curcubeu Concert de greieri răscolind fânețe Și-o lebădă pe-un val de eleșteu... Atâta dor într-un crâmpei de gând Inundă tainic prăvălindu-mi visul Într-un abis ce-nghite, rând pe rând, Feerice trăiri din paradisul Ce-l port mereu în sufletul flămând. Georgeta
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
să rătăcesc prin iarba grasă Să-mi ningă gândul floare de cireș Cu dulci miresme, sufletul să țeasă Zănatec dor sub tufa de măceș Să curgă lin izvor de frumusețe Culori sublime-n arc de curcubeu Concert de greieri răscolind fânețe Și-o lebădă pe-un val de eleșteu... Atâta dor într-un crâmpei de gând Inundă tainic prăvălindu-mi visul Într-un abis ce-nghite, rând pe rând, Feerice trăiri din paradisul Ce-l port mereu în sufletul flămând. Georgeta
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
în: Ediția nr. 345 din 11 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Niță alu' Dâră Foșnete-n mâlc prin luminișuri călăuzind poteci ce hașurează-n zori plaiul încă iernat al Măgurei dinspre miază-noapte de Rucăr. Țărani dovedind în nevoiașe lucrări de fâneață și hotar că prididesc să le facă față, cu mai puțină sprinteneală ca altădată. Prispa colibei cocoțată p-un tăpșan adună mintenaș doi moșneguți de-ai locului, ce-și rețin cu greutate patima limbariței. Îndeobște ursuzi, cu flecăreala abia pe la
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
brazi și pin Vesele izvoare vin, Iar de bucuria ierbii Își schimbă coarnele cerbii. La căldură-ncetinel Floricele fel de fel Se ivesc tremurătoare, Proaspete și zâmbitoare. De pe coastă până-n vale Zboară roiuri de petale. Doamne, câtă frumusețe, Ce miresme pe fânețe! Ștefan calul își strunește Și pe-un munte se oprește: - Iată, iată Giumalăul! Strigă Vodă, iar ecoul Lunecă-n păduri bătrâne Și-i răspunde: „Da, stăpâne!” Hăt departe, colo-n vale, Unde vântul dă târcoale, Apa Bistriței străluce, Pe sub ferigi
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie, Interesele tembele s-au pornit să ne sfâșie. Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie, Inclusă în Uniune, România-i o stafie! Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe. Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare. Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
vindeți, nu mai vindeti iarăși țarina străbună! Nu ne vindeți orizontul, nu vindeți ape din râu Nu ne vindeți codrul verde, nici lanurile de grâu! Nu vindeți livezi și sate nici la regi, nici la nebuni, Nu vindeti văi și fânețe stolurilor de tăuni! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, generali și amirali, C-ați distrus armata țării, eu v-acuz drept criminali! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, nici ogorul nici mormântul, Trădătorilor de țară, nu v-ar mai răbda
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
icoană pe care o am în față permanent. Amintirea câmpului verde primăvara, cu ogoarele mustind încă de apă, de un negru aproape de culoarea cărbunelui prin care se plimbau plugurile trase de boi în mod frecvent în satul nostru. Primăvara toate fânețele pline de acea iarbă verde crud și plin, pigmentate cu florile de stânjenei, spânț și dediței, pline de clinchetul clopoțeilor de la mieii zburdalnici, ce aleargă în jurul mamelor aproape indiferente chiar și atunci când obosiți caută odihnă și hrană la picioarele acestora
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau, ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-a adus iar împreună. Când rușii au declanșat atacul în noiembrie 1942, la Cotul Donului, Miron se afla în tranșee în linia întâi. Parcă s-a declanșat prăpădul
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
Uite că se zărește luminișul. Hai să fugim, să ajungem cât mai repede în el. Se luară la întrecere care ajunge primul. Luminișul era scăldat de razele soarelui și pustiu. Doar fluturii și gâzele alergau împreună cu ei printre flori și fâneața din poiană. Se auzeau păsările cântând printre copaci și din depărtare sunetul unei tălăngi. Era poate vreo cireadă prin apropiere la păscut. Cum au ajuns în mijlocul poienii, obosită de alergătură, Ana se aruncă la pământ și cum stătea pe spate
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
a strîns de gît și l-a dat cu capul de butoaie pe dom' colonel, ca să nu mai punem la socoteală insurecția stradală de săptămîna trecută, cînd s-au beligerat cu un vecin, pe motiv că le-a intrat în fîneață ca porcul, iar madam Jorjet, ca să-l dea gata pe ăla, care nici el nu se lăsa, i-a strigat triumfătoare: “Să-mi mănînci mizda, animalule!” Am ajuns la terasă turtiți de soarele nemilos, care pîrjolea pămîntul. Deși ploua demențial
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
5. Perioada de colectare a datelor din teren august 2018, iunie-iulie 2019 6. Distribuția tipului de habitat - descriere Habitatul este prezent în zona nord-vestică a sitului, mici suprafețe de păjiște, unde procesul de împădurire este evident. Nu sunt utilizate ca fâneață. De asemenea, mici suprafețe de-a lungul drumului pentru TAF care merge către Cascada Mișina. Parcelele analizate nu conțin nucleul cenotic care să definească asociațiile tipice habitatului. Sunt mici enclave în pădure sub formă de zăvoaie, în zone umede, în
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
în stăpânire de vegetația arbustivă, uneori de speciile pioniere, mesteacăn, plop tremurător, salcie căprească. În mediul mai prielnic, creat de speciile pioniere, sau instalat speciile fundamentale, molid, brad, fag, prin migrația din aproape în aproape. Presiune ridicată asupra habitatului de fâneață 6520. A.16 Presiune actuală K03 Relatii interspecifice faunistice K03.03 Introducere a unor boli /patogeni microbieni Detalii Pe lângă competiția pentru hrană, câinii ciobănești de obicei în număr mai mare decât cel legal, pe pășunile din vecinătatea ariei naturale protejate ROSCI0023
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
acestui tip de habitat, cu asemenea suprafețe, în formularul standard. În ceea ce privește regimul economic al acelor suprafețe, sigur că au fost ecosisteme de pajiște, dar nu avem nici o indicație că ar fi fost utilizate în regim de fâneață. În ceea ce privește suprafața acestor parcele, aceasta s-a redus ca urmare a fenomenului natural de împădurire, datorită chiar faptului că nu au fost manageriate în sistem de fâneață. E.14 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
o indicație că ar fi fost utilizate în regim de fâneață. În ceea ce privește suprafața acestor parcele, aceasta s-a redus ca urmare a fenomenului natural de împădurire, datorită chiar faptului că nu au fost manageriate în sistem de fâneață. E.14 Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat Bună-inventarieri complete E.15 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat minim – 1/220 = 0,0045% E.16 Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative >5% -1%
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]