227 matches
-
iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor ciuperci. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate, au miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de făinare sunt acoperite cu putregai cenușiu, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența fructificațiilor de rezistență (cleistotecii), care apar ca niște puncte mici, de culoare neagră. Atacurile târzii de pe bobițele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tăiat, legat, copilit, prășit, combaterea buruienilor) cât și administrarea îngrășămintelor în complex cu evitarea azotului în exces. În podgoriile unde boala este frecventă și păgubitoare, alegerea soiurilor în vederea înființării noilor plantații se face ținând seama și de rezistența acestora la făinare. Combaterea chimică se face cu produse din grupele: Gr.A:CTK Sulf 80-3 kg/ha; Gresfin 0,25-0,5 %;Solfoli 4 l/ha; Sulf muiabil-0,4%; Sulf pulbere 1120 kg/ha (t.p.4 z.); Thiocom 80 PU4 kg/ha
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ușor. Boala este favorizată de atacul larvelor de Cochylis și Eudemis și de viespi, de prezența rănilor produse de grindină, cât și de crăparea bobițelor în pârgă, fenomen ce apare frecvent în timpul ploilor din toamnă, mai ales după atacul de făinare. Din boabele distruse, nu se pot obține vinuri roșii de calitate; se obțin vinuri cu o cantitate necorespunzătoare de alcool, supuse îmbolnăvilor (casare, băloșire etc.). În unele regiuni ale Franței (Champagne, Bordeaux etc.), cât și pe valea Rinului, ciuperca produce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
reglarea temperaturii în seră și solarii. Printr o rotație de 3-4 ani a culturii și tratamente preventive cu sulfat tribazic de cupru 0,4-0,5 % sau Dithane M 45-0,2 % putem preveni atacul. Boli produse de ciuperci 11.3.4. Făinarea crizantemelor Oidium chrysanthemi Boala este semnalată încă din 1954 de C. Sandu-Ville, iar acum este prezentă atât în culturile protejate cât și în cele de câmp. Simptome. Pe ambele fețe ale frunzei sau pe tulpini, apar zone acoperite cu o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantele sănătoase urmărite în perioadele mai reci ale anului, deoarece la temperaturi ce depășesc 25șC simptomele pot fi mascate. Bacterioze 11.6.2. Cancerul bacterian Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens (vezi 11.1.6.). Boli produse de ciuperci 11.6.3. Făinarea trandafirului Sphaerotheca pannosa var. rosae Boala a fost descrisă în țara noastră încă din 1929 de Tr. Săvulescu și C. Sandu-Ville. Ea este mai des întâlnită în spațiile protejate dar și în câmp, în special pe trandafirii buchetari. Simptome. Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tot prin spori și prin miceliul din semințe. Prevenire și combatere. Tratarea semințelor cu Tiradin 70 PUS-4 kg/t samânță și măsurile de igienă culturală limitează pierderile de recoltă. 12. 3. Bolile gălbenelelor Boli produse de ciuperci 12.3.1. Făinarea gălbenelelorSphaerotheca fuliginea Boala este răspândită în toate culturile de gălbenele producând debilitarea plantelor și deprecierea cantitativă și calitativă a producției de flori. Simptome. Pe frunzele plantelor, apare o pâslă albă miceliană, la început sub formă de pete izolate apoi acestea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau malaxat pământ, 1,500 pietre, minereuri și alte substanțe minerale solide (inclusiv praf și pastă); mașini pentru aglomerat, format sau modelat combustibili minerali solizi, paste ceramice, ciment, gips, alte materiale sub formă de praf sau pastă și mașini de făinare, mașini de miezuit, instalații de regenerare Ex 84748000 Alte mașini și aparate pentru sortat, spălat, concasat, 9,000 macinat, amestecat sau malaxat pământ, pietre, minereuri; mașini de formare în turnătorie și pentru păstrări în plăci tracțiune 84773000 Mașini de formare
HOTĂRÂRE nr. 1.291 din 25 noiembrie 1996 privind exceptarea şi reducerea temporară a taxelor vamale la unele produse din import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116406_a_117735]
-
montat sistemul de susținere, întreținerea solului manual sau cu tracțiune animală), copilit, ciupit și tăiat pentru rodire, copilit, legat și palisat culturi în solarii și sere. - Lucrări de forțat vitele altoite, întreținerea vitelor altoite în solarii. - Înlăturat vîrfurile atacate de făinare la meri și peri. - Ciupit, rărit, plivit, cîrnit, copilit și legat lăstari la vie, pomi, portaltoi, hamei, cercuit și legat via cu mai mult de două coarde, palisat ramurile pe sistemul de susținere în plantații intensive forme înalte pe spalier
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
și aplicarea la momentul optim a tratamentelor preventive și curative (FILIPESCU C., 1993; IACOB VIORICA, 1994; IACOB VIORICA și colab., 1999; ULEA E., 2003). în anii favorabili extinderii bolilor se înregistreză pierderi mari de producție provocate de; antracnoză (Mycosphaerella rabie), făinare (Erysiphe sp.), putrezirea plăntuțelor (Pithiium sp.), rugină (Uromyces ciceri-arietinii), ofilirea fuzariană (Fusarium oxysporium f.sp.ciceri) și putrezirea rădăcinilor și tulpinilor (Macrophomina phseoli) (RĂDULESCU E., 1966; LAZĂR AL, 1980). Efectul infectării cu diferiți agenți patogeni este remarcat prin scădera capacității
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Crișan I. Coști 329. Bobu C. Zaharia 354. Dobre I. Neculai 330. Bondrea C. Toader 355. Dragomir N. Toader 331. Bordei I. Marin 356. Druță D. Vasile 332. Borș Gh. Vasile 357. Durbaca V. Neculai 333. Brăilescu P. Dumitru 358. Făinarea N. Constantin 334. Bulgaru Gh. Marin 359. Feru Al. lonisim 335. Busuioc M. Toderiță 360. Filip C. Vasile 336. Caragața D. Dumitru 361. Gavrilă Gr. Tache 337. Cazacu Gh. Constantin 362. Gavrilă I. loan 338. Căulea I. Constantin 363. Geles
DECRET nr. 825 din 25 octombrie 2004 privind conferirea "Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162253_a_163582]
-
după simptomele specifice: cloroză, patarea, mozaicarea frunzelor etc. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masa, precum și combaterea agenților fitopatogeni prevăzuți la alin. (1) se asigura prin metode silviculturale, biologice și chimice. ... 2.1.3.2. Agenți fitopatogeni care produc făinarea frunzelor Articolul 39 (1) Depistarea bolii de natură micotică cunoscute sub denumirea de "făinarea frunzelor" și induse de ciuperci din familia Erysiphaceae - cel mai des întâlnită în pădurile de cvercinee este specia Microsphaera alphitoides syn. M. abbreviata - se face după
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
în masa, precum și combaterea agenților fitopatogeni prevăzuți la alin. (1) se asigura prin metode silviculturale, biologice și chimice. ... 2.1.3.2. Agenți fitopatogeni care produc făinarea frunzelor Articolul 39 (1) Depistarea bolii de natură micotică cunoscute sub denumirea de "făinarea frunzelor" și induse de ciuperci din familia Erysiphaceae - cel mai des întâlnită în pădurile de cvercinee este specia Microsphaera alphitoides syn. M. abbreviata - se face după aspectul albicios al frunzelor. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
induse de ciuperci din familia Erysiphaceae - cel mai des întâlnită în pădurile de cvercinee este specia Microsphaera alphitoides syn. M. abbreviata - se face după aspectul albicios al frunzelor. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor care produc făinări se asigură prin metode silviculturale și prin combaterea defoliatorilor. ... (3) Combaterea ciupercilor din familia Erysiphaceae se face prin metode chimice. În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.3.3. Agenți fitopatogeni care produc rugini foliare Articolul 40 (1) Depistarea
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
după simptomele specifice: cloroză, patarea, mozaicarea frunzelor etc. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masa, precum și combaterea agenților fitopatogeni prevăzuți la alin. (1) se asigura prin metode silviculturale, biologice și chimice. ... 2.1.3.2. Agenți fitopatogeni care produc făinarea frunzelor Articolul 39 (1) Depistarea bolii de natură micotică cunoscute sub denumirea de "făinarea frunzelor" și induse de ciuperci din familia Erysiphaceae - cel mai des întâlnită în pădurile de cvercinee este specia Microsphaera alphitoides syn. M. abbreviata - se face după
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
în masa, precum și combaterea agenților fitopatogeni prevăzuți la alin. (1) se asigura prin metode silviculturale, biologice și chimice. ... 2.1.3.2. Agenți fitopatogeni care produc făinarea frunzelor Articolul 39 (1) Depistarea bolii de natură micotică cunoscute sub denumirea de "făinarea frunzelor" și induse de ciuperci din familia Erysiphaceae - cel mai des întâlnită în pădurile de cvercinee este specia Microsphaera alphitoides syn. M. abbreviata - se face după aspectul albicios al frunzelor. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
induse de ciuperci din familia Erysiphaceae - cel mai des întâlnită în pădurile de cvercinee este specia Microsphaera alphitoides syn. M. abbreviata - se face după aspectul albicios al frunzelor. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor care produc făinări se asigură prin metode silviculturale și prin combaterea defoliatorilor. ... (3) Combaterea ciupercilor din familia Erysiphaceae se face prin metode chimice. În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.3.3. Agenți fitopatogeni care produc rugini foliare Articolul 40 (1) Depistarea
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
folosirea lor fiind permisă chiar și în cadrul riguroaselor sisteme de productie (agro) ecologică (organică). Astfel de produse sunt sulful sau sărurile de potasiu ale acizilor grași. 368. Sulful poate fi utilizat în următoarele situații: - la combaterea unor boli, cum este făinarea la vita-de-vie, pomi fructiferi, legume, plante ornamentale, cereale păioase; - la combaterea afidelor, tripsilor și acarienilor la vita-de-vie, pomi fructiferi, legume, plante ornamentale. 369. Sărurile de potasiu ale acizilor grași au utilizări similare sulfului (combaterea făinăriei la vita-de-vie, pomi fructiferi, legume
ORDIN nr. 1.234 din 14 noiembrie 2006 privind aprobarea Codului de bune practici în ferma. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184110_a_185439]
-
folosirea lor fiind permisă chiar și în cadrul riguroaselor sisteme de productie (agro) ecologică (organică). Astfel de produse sunt sulful sau sărurile de potasiu ale acizilor grași. 368. Sulful poate fi utilizat în următoarele situații: - la combaterea unor boli, cum este făinarea la vita-de-vie, pomi fructiferi, legume, plante ornamentale, cereale păioase; - la combaterea afidelor, tripsilor și acarienilor la vita-de-vie, pomi fructiferi, legume, plante ornamentale. 369. Sărurile de potasiu ale acizilor grași au utilizări similare sulfului (combaterea făinăriei la vita-de-vie, pomi fructiferi, legume
COD DE BUNE PRACTICI ÎN FERMĂ din 14 noiembrie 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185790_a_187119]
-
țel: 814513 18671 FILIP ILENUTA (n. 1959) Galați, Str. Brăilei, nr. 224A, bl. D3, sc. 2, ap. 68 țel: 419777; 0723393635 23995 FREITAG MIHAELA (n. 1963) Galați, bl. d. Dunărea nr. 19A, bl. A12 A, sc. 2, ap. 42 18669 FĂINAREA EUGENIA (n. 1955) Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 96C, bl. A turn, sc. 1, ap. 8 țel: 813255 18642 GALEA IOAN (n. 1932) Galați, Str. Domneasca, nr. 2, bl. P12, sc. 1, ap. 5 țel: 419304 23541 GANEA CRISTINICA
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
vârful ciorchinilor. În anii cu condiții climatice nefavorabile, în timpul înfloritului, florile nu leagă și cad în masă, acesta constituind defectul major al soiului Muscat de Hamburg. Rezistențe biologice: mijlocie la ger (-18°C); slabă la secetă; foarte sensibil la mană, făinare și putregaiul cenușiu al strugurilor. În zonele de șes este puternic atacat de molii. Muscat de Hamburg are nevoie de multă căldură și insolație. De aceea se cultivă în condiții bune în podgoriile din zonele colinare subcarpatice. Preferă solurile ușoare
Muscat de Hamburg () [Corola-website/Science/306564_a_307893]
-
o zonă geografică în alta. Astfel, odată cu diferite plante de cultură au fost introduși în Europa și paraziții lor, cum a fost mana cartofului (Phytophthora infestans) 1845 -1846 din America de Sud; mana viței de vie (Plasmopara viticola) în 1878 din America de Nord; făinarea viței de vie (Uncinula necator) în1845 din Asia Mijlocie etc. În prezent nu se poate concepe obținerea de producții înalte fără utilizarea unor metode adecvate de protecție a plantelor, care trebuie să includă: măsuri legislative și de carantină fitosanitară; ameliorarea
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
anii de glorie ai microbiologiei”, care s-au remarcat prin descoperirea agenților patogeni ai numeroase boli la plante, stabilirea relațiilor dintre microorganisme și boli cauzate de ele. Între anii 1845 - 1874, în Europa sunt aduse cu materialul săditor mana și făinarea viței de vie, iar puțin mai înainte mana cartofului. Datorită pierderilor colosale din cauza acestor boli, a început să se resimtă impactul economic al bolilor plantelor. În această perioadă s-au remarcat savanții germani "Anton de Bary" și "Iulius Kuhn", fondatorii
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
în domeniul patologiei vegetale, fiind considerat drept fondatorul fitopatologiei engleze. În Rusia, "Mihail Voronin" a studiat ciclurile biologice ale ciupercilor "Plasmodiophora brassicae" și ", a menționat pentru prima dată că bacteriile pot provoca boli" la plante. Către sfârșitul secolului XIX mana, făinarea și filoxera viței de vie au pus în pericol de dispariție soiurile nobile europene. A apărut necesitatea elaborării unor măsuri eficiente de combatere a bolilor. Savantul francez "Millardet" a recomandat pentru prima dată tratamente chimice împotriva manei viței de vie
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
o capacitate rapidă de refacere în urma accidentelor climatice. Este sensibil la secetă, din acest punct de vedere se evită cultura acestuia în zone secetoase și nisipoase. Este sensibil și la putregaiul cenușiu și prezintă rezistență medie la mană și la făinare. Fertilitatea este foarte bună, formează 60-70% lăstari fertili și are coeficienții de fertilitate cu valori de 0,9-1,8 cel fertil și 1,8-2,1 cel absolut. Preferă terenuri bogate în resurse hidrice, preferând portaltoi care să dezvolte un sistem
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
durată de viață relativ scurtă, datorită intolerantei la căldură. De asemenea, de evitat este amestecul cu narcise, deoarece substanțele eliminate de narcise sunt dăunătoare anemonelor. Speciile de anemone sunt uneori atacate de omizi. Frecvent la anemone apar pătarea frunzelor și făinarea. Decorativ Adaugă un plus de grație și frumusețe aranjamentelor florale de primăvară, datorită culorilor vibranțe. Artă Sursă de inspirație pentru pictorul Ștefan Luchian (1868-1916), anemonele au fost imortalizate în una dintre capodoperele sale, "Anemone" (1908) - Galeria Națională, București.
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]