215 matches
-
meșteșugului feminin. „Cel pește de mare,/ Din mare/ Că sare,/ În grădină-i intră,/ Florile îi paște:/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște”. Ofensa adusă statutului nubil este dublată prin distrugerea pură (nu în scopul hrănirii), specifică haosului. Asemenea cerbului fălos, peștele aflat în apropierea fetei de măritat își face o mândrie din anularea ordinii instaurate. Că peștele paște sau, în alte colinde, are coarne, poate fi explicat în două moduri. Cel dintâi se referă la o suprapunere cu colinda cerbului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dacă e emblematic, dar simptomatic e, cu siguranță. De pildă, am la rândul meu o cunoștință, comentator - e-adevărat, comentator sportiv -, care se laudă printre colegii de breaslă că n-a citit în viața lui o carte. Și chiar pare fălos, încântat de performanță. Acum, se presupune despre un om pe care-l auzi la microfon că are un nivel, un orizont, un bagaj, o mobilare interioară. Or, nimic. Omul dă impresia că e chiar mândru că s-a păstrat necorupt
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
spune Stanciu. Și totuși, la o adică, "sângele apă nu se face", adeverește Bodea. Stanciu clatină din cap a îndoială: Și crezi că Mateiaș a putut uita noaptea aceea de pomină de la Baia, când l-ai lăsat gol-goluț, orfan de făloasa-i oștire și cu o săgeată în spinare, biruit, rănit, umilit? A venit cu sabia... Doar nu era să-i ies înainte cu pâine și sare, se scuză Ștefan. Ce-a fost, a fost! Săgeata aceea buclucașă ce a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ani de când n-am mai fost la Sângeorz. Între timp, a murit și badea Emil, prematur, adică la aproape 80 de ani, pe când noi toți eram convinși că va atinge suta. Ultimele două ipostaze în care mi-l amintesc: urcat fălos, sfidător, aproape vesel cu bocancii pe lespedea impunătorului mormânt de piatră și beton în care zăcea lelea Saveta (moartă de un an), ca pentru a ne arăta că monumentul îi aparține cu adevărat, că el l-a construit (plătind bani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ba, când era cazul, eram chemați și la câte o înmormântare pentru a aduce cuvinte de alinare pentru sufletele îndoliate. La început bărbații erau cam supărați pentru fudulia mea de a nu merge la băut cu ei dar nu eram “fălos” ci, pur și simplu, mă dăruiam și ne dăruiam școlii și familiei și, în definitiv, munceam pentru obște. * Dar să revenim la gard. Spre sfârșitul lunii mai orzul era strâns (în Bugeac recoltarea păioaselor se făcea foarte devreme), s-a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pi la munteni și doi feciori di lele fărmecați, doi lîngăi ce li pute botu a lapte?... N-avem noi nevoie di domn muntean, munteanul îi om viclean; nu-i ca moldoveanul, ortoman, și dănos la mână și la suflet fălos... Hai! voinici, drăguții mei, dați năvală de mi-i prindeți și mi-i legați colea cot la cot să-i ducem poclon lui Ioniță-vodă, ca doi berbecei di Armindean! . - Câni nerușinați, liftă rea!... strigă Chiajna, spumegând deturbare; dar Dumbravă nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rangul de regat. La 13 aprilie 1204 cruciații latini ocupă Bizanțul iar imperiul ortodox fiind desființat de drept, Balduin este încoronat ca împărat la 9 mai. Simțindu-se pe val și cu coroana regală pe chică, Ioniță cel Frumos sau Fălos, trimite o solie la împăratul latin să-i amintească ce vecin de soi are. Împăratul îi răspunde printr-o scrisoare plină de batjocură: ,,Ioniță nici nu se cade să se privească ca și cînd ar avea relații cu regii ca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pieptul la hotare". „Și hotarele erau și largi și mari. Iar numele lui a trecut hotarul cu acea strălucire care a făcut să i se închine Veneția cea Bogată; Roma cea bătrână, Șahul cel indolent, Leahul cel mândru, Ungurul cel fălos, Tătarul cel ascuns și crud și Țepeluș cel neastâmpărat. Și acest vultan al vârtoșeniei neamului zace prefăcut în pământ în acel ungher binecuvântat al Putnei. O fi ea sfântă stânca cea neagră din Meca, lespedea lui Avram din Ierusalim, arca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
urmă. Hotărăsc: va locui cu noi. Pînă cînd? Pînă la anu și la mulți ani! L-am și botezat: Hermes. După numele sfîntului mucenic din data de 31, din calendarul ortodox. În fiecare dimineață, la 6.30, Hermes își cheamă, fălos, curcile.
Curcanul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15609_a_16934]
-
Grigore Pîntea, zis (n. 25 februarie 1670, Măgoaja, Comitatul Solnoc-Dăbâca — d. 14 august 1703), a fost un vestit haiduc originar din Măgoaja, Țara Lăpușului. <poem> "„De-un viteaz așa fălos," "Și la inimă milos," "De-un viteaz așa de mare," "La sărmani da ajutoare”" </poem> Născut în 1670 că fiu de mici nobili români din Măgoaja în fostul comitat Solnoc-Dăbâca, conform legendei intra în conflict cu nobilii regionali și decide
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
sicriu corbaci = bici cornenci = corn de bou pentru cârnat cotarca = siloz cremeș = prăjitură Napoleon crumpene = cartof cucuruz = porumb curcubeta = dovleac custura = briceag cărigă = piesă a sobei cu lemne câșița = gaica dohan = țigară dună = plapuma groasă umpluta cu pene de pasăre fălos = mândru fedeu = capac feleharț = accesoriu atelaj fergătău = clanță fingie = cană firong = perdea (germ. Vorhaenge) fizătău = siret foraibăr = dispozitiv de metal în formă de șurub îndoit în unghi drept, prevăzut cu filet pe unul dintre brațe, cu care se blochează o
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
același an Ismail Kadare publică "Cronică în piatră". „Cei ce scriu adevărata Cronică, sugerează romancierul, nu sunt, așa a cum s-ar părea la prima vedere, opresorii și nici vremelnicii deținători ai puterii; imperiile se ridică și se prabușesc, armatele făloase vin și pleacă, numai poporul este statornic, doar el supraviețuiește, el singur răzbate printre vicisitudinile istorie; el este cronicarul anonim al veacurilor.” "Iarna marii însingurări" apărut în 1973 și reeditat în 1977 sub titlul "Marea iarnă", este un roman de
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
vara-iarna este trist și burnițos? Uite-ai albit de-a binelea, ai cărunțit. Câte mâhniri ai suferit, câte-ai pățit? Ce nori umbresc inima ta într-un suspin, Ce mâini au șters norocul din al tău destin? Cine tăind codrul fălos te-a dezfrunzit? Cine gonind lupii hoinari i-a încolțit? Îți arde sufletul cumva? Că-ți iese fum... Nu ai o dragă-n cerul larg nici pân-acum? Născută-n zori s-a aciuat pe creasta ta La loc umbros
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
Fără să dorim să jignim pe nimeni, va trebui, totuși, să remarcăm zecile de glisări ce au loc în conștiințele unor oameni politici - după cum am mai scris și altădată - care, deși până mai ieri erau „capre”, acum ies în fața rândurilor, făloși că sunt „iepuri” sau Dumnezeu mai știe în ce s-or fi transformat. Un lucru este sigur: nu mai doresc să li se spună că sunt „capre” și chiar devin rușinați când li se amintește. Bunăoară, ce se mai poate
Cuibăritul în politica românească by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296313_a_297642]
-
în comun? a). când ușile vehiculului sunt deschise, iar viteza de deplasare este redusă ; b). când vehiculul s-a apropiat de stația de oprire ; c). în nici un caz. Unuia care nu-și însușește regulile de circulație Dan, băiatul fanfaron Și fălos precum cocoșu’ O să fie bun pieton Când s-o traversa pe roșu ! Giuseppe Navarra Biciclistul Pedalând și-uitând măsura, Ore-ntregi pe deșelate, E normal ca-nvățătura Să nu-i meargă „ca pe roate”. Giuseppe NavarraUnui biciclist Sfatul meu e
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]