6,551 matches
-
a facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a unei persoane care a săvârșit o infracțiune gravă. În ceea ce privește celelalte două momente procesuale, standardele de probatoriu sunt foarte apropiate, ambele impunând existența unor probe cu privire la vinovăția făptuitorului. Spre deosebire de efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect, unde măsura este impusă de lege imediat ce din cuprinsul actelor rezultă acea bănuială rezonabilă cu privire la săvârșirea faptei de către o anumită persoană, în scopul asigurării
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
acesta la denunțător. Potrivit art. 290 alin. (1) și (2) și art. 289 alin. (2) din Codul de procedură penală, denunțul este încunoștințarea despre săvârșirea unei infracțiuni, ce trebuie să cuprindă descrierea faptei care formează obiectul sesizării, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute. Legiuitorul nu stabilește o obligație de rezultat în sarcina denunțătorului, aceea de a indica probe relevante ori suficiente, părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe, însă sarcina probei
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
trebuie să justifice, suplimentar, o anumită conduită caracterizată prin cooperare judiciară. Faza procesuală necesară pentru a valida conduita beneficiarului denunțului și a genera incidența cauzei de reducere a pedepsei este începerea urmăririi penale in personam. După acest moment al identificării făptuitorului și atragerii sale în procedura judiciară: – revine organului judiciar obligația legală de a strânge și administra suficiente probe, din perspectivă cantitativă și calitativă (art. 5 și 306 din Codul de procedură penală), pentru a translata cauza în următoarele faze procesuale
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
penală), pentru a translata cauza în următoarele faze procesuale, punerea în mișcare a acțiunii penale, emiterea actului de sesizare [art. 309 și art. 327 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală]; ... – se pot exercita drepturile procesuale de către făptuitor cu posibilitatea dovedirii unui caz de stopare ori stingere a acțiunii penale în persoana sa (de exemplu, lipsa vinovăției, lipsa autorizației, intervenția prescripției ori a unui caz de nepedepsire), ori poate interveni un astfel de caz independent de voința acestuia
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
interpretare neagă condiția subsecventă referitoare la conduita beneficiarului cauzei legale referitoare la facilitarea identificării și tragerii la răspundere penală a altor persoane. Tragerea la răspundere penală este un concept ce nu poate fi definit ori înțeles decât în condițiile existenței făptuitorului și participării sale în procesul penal. Ca urmare, sintagma „facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală“ implică o procedură desfășurată față de făptuitor. Sintagma analizată leagă particulele componente prin conjuncția copulativă „și“, astfel că interpretarea gramaticală conduce la aceeași concluzie
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
la răspundere penală este un concept ce nu poate fi definit ori înțeles decât în condițiile existenței făptuitorului și participării sale în procesul penal. Ca urmare, sintagma „facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală“ implică o procedură desfășurată față de făptuitor. Sintagma analizată leagă particulele componente prin conjuncția copulativă „și“, astfel că interpretarea gramaticală conduce la aceeași concluzie a necesității unei proceduri desfășurate față de făptuitor, nefiind suficientă doar identificarea sa. Începerea urmării penale in personam este momentul procesual ce atestă
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
urmare, sintagma „facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală“ implică o procedură desfășurată față de făptuitor. Sintagma analizată leagă particulele componente prin conjuncția copulativă „și“, astfel că interpretarea gramaticală conduce la aceeași concluzie a necesității unei proceduri desfășurate față de făptuitor, nefiind suficientă doar identificarea sa. Începerea urmării penale in personam este momentul procesual ce atestă identificarea făptuitorului și atragerea în procesul penal în scopul stabilirii răspunderii penale. Stabilirea unui unic și cert moment procesual al urmăririi penale (în cercetarea declanșată
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
analizată leagă particulele componente prin conjuncția copulativă „și“, astfel că interpretarea gramaticală conduce la aceeași concluzie a necesității unei proceduri desfășurate față de făptuitor, nefiind suficientă doar identificarea sa. Începerea urmării penale in personam este momentul procesual ce atestă identificarea făptuitorului și atragerea în procesul penal în scopul stabilirii răspunderii penale. Stabilirea unui unic și cert moment procesual al urmăririi penale (în cercetarea declanșată prin denunț) asigură egalitatea în fața legii și predictibilitatea actului de justiție în situația aplicării normei evaluate
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
constituind infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 din Codul penal. Totodată, s-a mai menționat că, pentru stabilirea în concret a limitelor autorizării, nu este necesar a fi avută în vedere conduita ulterioară a făptuitorului, fiind suficientă examinarea contextului în care s-a realizat accesarea sistemului informatic (în exercitarea atribuțiilor de serviciu), fără a prezenta importanță pentru încadrarea faptei în norma de incriminare modul în care funcționarul folosește datele accesate, utilizare care, de regulă, îmbracă
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
accesate, în sensul folosirii lor sau nu în cadrul activității de serviciu, nu poate face obiectul acestei analize, deoarece respectiva conduită intervine după momentul consumării infracțiunii, putând, în condițiile în care îmbracă o formă ilicită, indiferent de caracterul ei omisiv (făptuitorul nu valorifică datele, deși ar fi trebuit să o facă) sau comisiv (autorul folosește datele accesate în interes personal), să fie încadrată eventual într-o infracțiune distinctă (cum ar fi divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice; abuz în serviciu
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
Europei asupra criminalității informatice (Budapesta, 2001) și al art. 138 alin. (3) din Codul de procedură penală, s-a arătat că, în situația în care un astfel de sistem este protejat prin măsuri de securitate, accesul se face de către făptuitor pe baza unor credențiale (instrumente de autentificare) cunoscute anterior. Totodată, s-a subliniat că atât timp cât utilizarea credențialelor și accesarea sistemului/bazei de date informatice se pot realiza doar în condițiile prevăzute de lege și doar cu parcurgerea unei proceduri
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
Astfel, efectuând controlul de constituționalitate cu privire la dispozițiile art. 360 din Codul penal referitoare la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, Curtea Constituțională precizează că infracțiunea a fost preluată din Legea nr. 161/2003 și explică cerința ca făptuitorul să acționeze fără drept prin referire la art. 35 alin. (2) din același act normativ, reținând că «chiar dacă Codul penal nu a preluat toate definițiile din Legea nr. 161/2003, aceasta rămâne în continuare un reper pentru înțelegerea elementelor de
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
la care se raportează, de altfel, și cele două variante agravate) constă în acțiunea de acces la un sistem informatic, ce presupune o interacțiune la nivel logic cu respectivul sistem, direct și nemijlocit ori de la distanță, care să permită făptuitorului să beneficieze de resursele ori/și de funcțiile lui, iar cerința esențială atașată acestuia presupune ca activitatea incriminată să se desfășoare fără drept, adică, cu alte cuvinte, ilegal sau neautorizat. Deși Codul penal a preluat, în capitolul VI - Infracțiuni contra siguranței
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
Astfel, efectuând controlul de constituționalitate cu privire la dispozițiile art. 360 din Codul penal referitoare la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, Curtea Constituțională precizează că infracțiunea a fost preluată din Legea nr. 161/2003 și explică cerința ca făptuitorul să acționeze fără drept prin referire la art. 35 alin. (2) din același act normativ, reținând că «chiar dacă Codul penal nu a preluat toate definițiile din Legea nr. 161/2003, aceasta rămâne în continuare un reper pentru înțelegerea elementelor de
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
normative de bază a infracțiunii prevăzute de art. 360 din Codul penal nu poate fi interpretată decât prin prisma dispozițiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, accesul fără drept la un sistem informatic vizând inclusiv situația în care făptuitorul acționează cu depășirea limitelor autorizării. Această ipoteză în care accesul se realizează fără drept presupune, prin definiție, preexistența unei autorizări legale sau contractuale care, în special în situația persoanelor ce pot interoga oricând o bază de date conținând informații nepublice
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
sau exercitată. O atare cerință o constituie formularea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată prin săvârșirea infracțiunii, care este actul procesual prin care această persoană își manifestă în mod expres voința cu privire la tragerea la răspundere penală a făptuitorului, act procesual fără de care nu poate interveni aplicarea legii penale. Plângerea prealabilă se înfățișează, așadar, ca un mod special de sesizare a organelor de cercetare penală și a procurorului, constând în opțiunea oferită de legiuitor persoanei vătămate de a
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
un mod special de sesizare a organelor de cercetare penală și a procurorului, constând în opțiunea oferită de legiuitor persoanei vătămate de a decide dacă înțelege sau nu să sesizeze organele de urmărire în vederea tragerii la răspundere penală a făptuitorului. ... 18. Curtea constată că instituția plângerii prealabile își găsește reglementarea atât pe planul dreptului penal material, cât și pe cel al dreptului procesual penal, având o natură juridică mixtă, substanțială și procedurală. Astfel, plângerea prealabilă constituie atât o condiție pentru
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
stabilesc că acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor. Norma materială trebuie coroborată cu dispozițiile art. 295 alin. (3) și ale art. 289 alin. (8) fraza a treia din Codul de procedură penală, având în vedere că, potrivit prevederilor procesual penale, în cazul în care făptuitorul este persoana care
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
este reprezentată de făptuitor. Norma materială trebuie coroborată cu dispozițiile art. 295 alin. (3) și ale art. 289 alin. (8) fraza a treia din Codul de procedură penală, având în vedere că, potrivit prevederilor procesual penale, în cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviințează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu. Tot în sfera ipotezelor legale în care, în procesul penal, principiul oficialității se substituie principiului disponibilității se înscrie și soluția legislativă
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. * Prezenta lege transpune art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28
LEGE nr. 170 din 3 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255941]
-
legale sau măsuri de prevedere; fapta să fie urmarea nerespectării acelor dispoziții legale sau măsuri de prevedere. Dispozițiile de lege criticate se referă la caracterul activității în legătură cu care este săvârșită fapta, iar nu la îndeletnicirea ca atare a făptuitorului. Astfel, profesionistul sau meseriașul care nu săvârșește fapta în exercițiul profesiei sau al meseriei proprii ori în exercițiul altei profesii sau meserii răspunde pentru varianta simplă a infracțiunii, în schimb cel care nu are nicio profesie sau meserie, dar se
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
posibilitatea de a dispune o măsură preventivă alternativă arestării preventive, în caz contrar existând riscul ca măsura arestării provizorii să fie vădit disproporționată în raport cu gravitatea faptei pentru care se solicită extrădarea sau cu pericolul pe care îl prezintă făptuitorul. ... 21. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia arestul preventiv trebuie să fie impus doar ca măsură excepțională; spre exemplu, prin Hotărârea din 4 mai 2006, pronunțată în Cauza Ambruszkiewicz împotriva Poloniei, paragraful 31, instanța
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
și cu privire la cea de a doua circumstanțiere a subiectului activ al infracțiunii de delapidare, în varianta atenuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 308 alin. (1) din același cod, în sensul că făptuitorul nu trebuie să aibă o anumită funcție sau un anumit statut în cadrul persoanei juridice, fiind suficient ca, în fapt, să desfășoare activități de gestionare sau administrare a patrimoniului persoanei juridice. Prin urmare, exercitarea în fapt a activității de administrare
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
Codul penal, atât timp cât persoana îndeplinește în fapt o sarcină trasată de persoana juridică. S-a apreciat că, din perspectiva art. 308 alin. (1) din Codul penal, se impune, cu prioritate, analiza modului de realizare a activității prestate de făptuitor în cadrul persoanei juridice, fiind mai puțin relevantă natura juridică a convenției încheiate între părți. Prin urmare, s-a constatat că cea de a doua problemă de drept ridicată de instanța de trimitere nu poate primi o dezlegare cu valoare
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
și cu privire la cea de-a doua circumstanțiere a subiectului activ al infracțiunii de delapidare, în varianta atenuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 308 alin. (1) din Codul penal, în sensul că făptuitorul nu trebuie să aibă o anumită funcție sau un anumit statut în cadrul persoanei juridice, fiind suficient ca, în fapt, să desfășoare activități de gestionare sau administrare a patrimoniului persoanei juridice. S-a apreciat că, raportat la conținutul concret al
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]