345 matches
-
soarele. Știu că ploaia o să se oprească la un moment dat. Mă uit în ciobul de oglindă. Barba mi-a crescut până pe piept. Mii de fire albe. Ieri am vrut să o scurtez, dar cuiul de la foarfeca ruginită s-a fărâmat și foarfeca s-a rupt în două bucăți. Mă uit de o oră în ciobul de oglindă. Încerc să-mi număr ridurile și cicatricile de vărsat de vânt. Poate că lumina e de vină. Norii sunt prea groși. Nici o rază
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Câțiva centimetri mai sus și mă lăsai chior pă viață, în morții tăi. Ei, las' că dă nu ți-o place ție ce-o să-ți fac, să mă scuipi pă mine-n în gură! Cu toporu', cu toporu' o să te fărâm, fir-ar mă-ta a dreacu' să fie, dar!" Se opri din amenințări cu ochii mai, mai să-i iasă din orbite: "Aaa, nenorocitelor! Acia v-ați ascuns, dar-ar tarbesu' și buba neagră-n voi!", blestemă el sticlele de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Miriadele Veciei la munci de zi și noapte, Să șlefuiască ceas de ceas fier și arama, trudnica lucrare, Ținuți fără să știe folosință, să își petreacă zilele înțelepciunii Trist ostenind pentru un dram de pîine, 185 Neștiutori să vadă o fărîma și-n sinea lor să creadă că e Totul, Si demonstrație să-i spună, în fața simplei legi a vieții, orbi. "Acum, acum huiește Bătălia în jurul gíngașelor tale mădulare, O Vala! Zîmbește-acum printre-ale tale-amare lacrimi, acum arată-ți toată frumusețea. Nu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
că-i trimetea Să-ncalice pe Roșul". Dar fiecare slujbaș care încearcă să-l încalece pe Roșu e azvârlit în aer cu un nechezat mândru și cade cu țeasta zdrobită. Nouă călăreți sunt uciși astfel. Atunci bătrâna spune: "Nu-ți mai fărâma oastea, Că nimeni n-o-ncălica, Afar' numai de Corbea! El singur l-o-ncălica, Să v-arate umbletul Cum n-a mai văzut omul! Ștefan-vodă mi-auzea Și din palme că-mi bătea Poruncă la slugi dedea Ca s-aducă pe Corbea". Boierii
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
combatanților în lupta de la Cahul: „Acolo, dacă l-au dobânditu, cu multă mânie l-au mustrat și l-au dat de viu, de l-au legat de codile a doao cămile și l-au slobozit prin tabără de l-au fărâmat”. (E de crezut că vorbele - pe care, citindu-le în letopisețul lui Ureche, le-a reținut pentru cronica sa și Anonimul Bălenilor -, proiectate de contextul în care au fost rostite în rândul celor „ce se țin minte”, dar adunate - ne
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
austriecilor, comandați de Donat Heissler, „nu în războiu - constată acid Radu Greceanu - ci mai de o margine fiind”. „înfrângerea nemților văzând, cum au putut și el dosul au dat. Și ajungându-l turcii, rău l-au tăiat, și l-au fărâmat; al căruia cap la Constandin Vodă aducându-l, tocma în țară la București, în vederea tuturor [Anonimul Brâncovenesc spune că țeasta a fost înfiptă „într-o suliță în zioa de Sfânta Mărirea mare”] l-au trimis...”228. Și opresc aici înșiruirea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
avea; avea; de bine; bolnav; bucurie; bun-simț; cald; cantitate mică; caș; caviar; căldură; cerc; ceva; din ceva; chin; cîtă; cîțiva; cultură; cumpătare; cumpătat; cunoștințe; da; dans; darnic; deal; degetar; delăsare; delăsător; aproape deloc; durată; durere; educație; eliberare; fără; fărimitură; a fărîma; fărîmă; fărîmituri; firicel; foc; frumos; frustrare; aproape gata; geană; gol; gramaj; greșeală; greu; guvern; hașiș; important; inconsiderabil; inexistent; infim; inimă; insuficiență; încă; nu îndeajuns; îndrăzneală; a învăța; pe jumătate; limitare; limită; lipsuri; luptător; mai mic; mărunțiș; cu măsură; măsură; minus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); vaza (3); altera (2); avaria (2); bucăți (2); cana (2); ceas (2); ceva (2); ciob (2); copilărie (2); crăpa (2); a dărîma (2); dărîmă (2); dăuna (2); a defecta (2); desface (2); destramă (2); dezamăgire (2); face (2); a fărîma (2); frică (2); grăbit (2); intenție (2); lovește (2); nepăsare (2); nervi (2); nuci (2); cană (2); pedeapsă (2); pericol (2); pierdere (2); prietenie (2); prost (2); reface (2); risipi (2); ruptură (2); separa (2); a sparge (2); totul (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dăunător; de ce?; defectare; defecte; defectează; defecțiune; degrabă; demola; demolează; demonta; descompune; descompunere; deseca; a desface; despărțire; destramă; destrăma; deteriorat; deteriorează; devasta; dezasambla; dezgust; dezinteres; a dezmembra; dezmembrează; disperare; distracție; distrage; distructiv; doborîre; dragostea; drege; a drege; electronice; farfuria; farfurie; farfurii; fărîmat; fereastra; fericirea; flori; forma; formă; fruct; furie; glumeț; graba; graficul; grav; greșește; grindină; idiot; imaginea; imobil; imprimantă; incorigibil; indiferență; indispoziție; intenționat; intuiție; îmbunătăți; împiedicat; încearcă; îngrijorare; a înrăutăți; joc; jocul; jos; jucăria; la; lapte; LEGO; lipsă; lovi; lucra; pe mama
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în jurul oamenilor de seamă pe care i-au dat, cândva, aceste locuri. Nu avem prea multi - de aceea Sadoveanu e atat de important pentru ținutul Pașcaniului. De aceea îi poartă numele și Colegiul nostru. Pentru a moșteni, prin el, o fărâma de trecut glorios, de valoare neîndoielnica, de frumusețe atemporala. Lucruri pe care le găsim din ce in ce mai rar în clipa noastră agitată și neroditoare. Uneori, cănd vreun elev sau vreun profesor se apleacă dăruit asupra scrisului, când, la zilele școlii, îl pomenim
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
contaminate de fungus: "aceeași apă băloasă, aceleași plante grase și apoase, aceleași liane fleșcăite de putrezeală, aceeași hidoasă palpitație de animale moi, de păianjeni fugind spasmodic pe luciul imobil, de râme, de viermi, de larve, aceleași ciuperci obscene care se fărâmau fragile la cea mai mică atingere". Surescitarea protagonistului crește odată cu amurgul; înfricoșat de perspectiva unei nopții petrecute în mlaștină, acesta se grăbește să se întoarcă în odaia sa, ce pare, prin comparație cu mediul ostil de afară, o oază de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
aventurilor revelatoare, i se substituie omul care și-a pierdut umbra, românizatul Petre Schlemihl ori evreul rătăcitor Ahasverus, ca embleme ale înstrăinării: Singur, singur Plutesc peste mahalaua depărtată ........................................ Sunt singur prin cositorul înviind cohortele de îngeri. Fără umbra mea ruptă fărâme ca o scrisoare aruncată vântului, Fără umbra mea care era scara de mătase conducând spre balconul altor oameni. Și totuși am văzut ce ascundeau ferestrele semenilor mei: masacrele, îngenunchierile... Versuri ca acestea anunță încă din prima secvență a cărții din
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ales în schimb ca lege și călăuză nebunia ! Iar cei care i-au slujit pe regii noștri au devenit trădători, S-au scăldat în purpuriul sîngelui regal ! Nobilii noștri cadă Blestemul Domnului asupra sufletelor lor Au sfîșiat și au făcut fărîme Regatul, Irosind cu turbare puterea poporului nostru. Magnații sîrbi putrezi-le-ar numele ! Ei au aruncat peste tot sămînța rea a Discordiei, Otrăvind astfel vlăstarele vieții neamului nostru.3 Fără îndoială că problema majoră pe care trebuia să o rezolve
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
brazilor, spre poiană. Cât de luminos era totul acolo, afară! În curățenia sa neatinsă, zăpada strălucea uniform în lumina albastră a zorilor timpurii. Nici o urmă suspectă nu o întina. Lupul înaintă câțiva pași, în libertate. Se auzi o împușcătură. Ce fărâmă de timp e mai scurtă decât clipa? Cu această fărâmă dinainte de împușcătură a observat lupul vânătorii. Prea târziu ca să evite lovitura, dar la timp ca să-și salveze viața: să se întoarcă. Și ca și ceilalți șase lupi să se întoarcă
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
sale bune, film realizat după nuvela lui Cezar Petrescu Omul din vis sau în rolul filozofului amar Victor Petrini din Cel mai iubit dintre pămînteni (1993) al lui Șerban Marinescu după romanul omonim al lui Marin Preda sau al profesorului Fărîmă din Eu sunt Adam (1996) tot al lui Dan Pița după nuvela lui Mircea Eliade, Pe strada Mîntuleasa. Nu pot să nu remarc cît de mult i se potrivește atmosfera viscontiană din Noiembrie, ultimul bal și Glissando, în ultimul și
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
leneșă, care te face să descoperi și să filosofezi. O legătură de sînge - la propriu, sîngele îl folosește Voronca spre a-și lipi imaginile - se încheagă între trecerile repezi de la o poveste la alta, atît de pripite, uneori, încît își fărîmă conținutul. Omul perfect fericit se căinează, pe el Arlechino care cade bucăți, ofrandă lumii de care se ascunde. Fericirea e înțelepciunea unui șir de cedări, anestezierea părerilor de rău pentru hălcile de carne pe care, ca în povestea cu pajura
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
de om cu numele meu." Pînă la sfîrșit, un marginal, un intrus, tîrîind în altă lume un rău destin romantic. Oameni și șoareci se ridică/ Dar vin nenorociri și strică/ Tot ce clădesc. Concluzia lui, ultimul rînd al unei cărți fărîmate între ambiții, servituți și fericiri cu miros de verde (nu de Paris, de izmă)? "Trăisem și eu." Cum trăiesc de bună seamă, "furnicînd pămîntul", cei cu care zeii aleg să se joace. Deopotrivă cu cei care, furnicați de talent, aleg
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
terminarea acestei intervenții, pentru care nu era pregătit. Dar se gândise cineva să-l pregătească? Publicul din București nu era cel din Wuppertal, familiarizat cu arta Pinei de câteva decenii, iar ceea ce era evocat prin acest performance reprezenta doar o fărâma a personalității sale. Interpreta a făcut oricum față, cu stoicism, acestei situații, neîntrerupându-și discursul. A treia creație, rotundă, de sine stătătoare, cu o structură dramatică limpede, subzistând subtil sub construcția coregrafica propriu-zisă, a fost cea a Valentinei de Piante-Niculae
Pina Bausch redivivus by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5488_a_6813]
-
pieiră atâția oameni. Din fericire casa noastră fu foarte rezistentă și ne-am ales cu mici pagube, afară de minunata figurină care reprezenta o femee harfistă, din marmoră și onix, un dar al reginei Elisabeta, care căzu de pe soclu și se fărâmă în bucăți. Am trecut cu vederea să spun‚ între timp am avut prilejul să ascult la Timișoara noua operă de mare calibru (durata 4 ore) de Sabin Drăgoi, cu numele de „Kir Ianulea” (după nuvela lui Caragiale), o lucrare plină
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
ale întregului. Fenomenul este edificabil oriunde în universul cunoașterii și al percepției. Urechea, talpa piciorului (corpul uman), picătura oceanului (oceanul), clipa (veșnicia), conul de brad (coniferele), frunza copacului (coroana copacului), aura din „insula” decupată a frunzei (conturul integral al frunzei), fărâma de țărână (materia/universul), mecanica atomului (mecanica cerească) — sistemul de mișcare „circular-centrată” multiplicativă a materiei satelit-planetă-soare/stea etc.→ sistem planetar/solar-sistem galactic etc. — sunt relevanțe ale similitudinii dintre parte și întreg. La nivelul corpusului muzical, autosimilitatea este prezentă prin evidențe
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
atunci,/ atât de copilă,/ ăncăt foșnetul ei mătăsos ne ămbrăca/ pe toți tineri și noi// și voluptuos ănvătam astfel/ să pășim cu dreptul an moarte" (Gâlceava). Desuetudinea obiectelor sugerează ămbătrănirea ființei, "ănvătul" ei cu extincția. an perspectiva acelui grotesc care fărâma realitatea, scornind fete ale neverosimilului strigător, numit de către francezi humour noir, ăntălnim expresive concrețiuni metaforice. Divorțul de lume al poetei e ratificat de monstruozitățile prin care ea ași asumă lumea an oglinzile concave ori convexe ale privirii sale sublimat-tendentioase. Distrugerea
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
Fiecare grăunte Aspru sau mîngîietor E o altă făptură Esențială înțelegînd în felul ei Iubirea: Sacrificiul măcinării, Chinul vîntului Care spulbră Greutatea mării Incendii care topesc Pînă și scrîșnetul. în cele din urmă, O pîine celestă Hrănind ziua și noaptea, Fărîmată în răsărituri și apusuri. * Bucuria vine Ca un pui de jivină încrezător, Toate părțile trupului încă atît de moi Și dulce rotunjite, Privirea Revărsîndu-se pe lucruri Precum laptele, Cu neîntinată bunătate. Șovăitorul mers Ca și cînd din pulbere Tot făptura
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
a stins... mai urmează. (Nora Iuga) Constanța În orașul vechi casele se descuamează contaminate de-o eczemă atîrnă de stîlpii lor despuiați, sperietori din altă lume în care-și ascut ghearele tulpini de iederă moartă. Roase de lepră fațade, se fărîmă arabescurile îi refuză soarelui frunțile brăzdate de griji; geamuri negre își ațintesc privirea într-un interior dezgolit, neantul. Uite-acolo o față de om, rînjește-n barbă, mîna împunge c-un deget aerul. Pe pereți graffiti ne arată drumul spre plajă: un
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
ieșit din el. Uneori, îmi face plăcere să mă apropii de mine, să mă salut prietenos și chiar să zăbovesc cu mine însumi la o bere, plin de-ngăduință să-mi ascult trăncăneala și melancoliile. Alteori, asist tulburat cum mă fărâm în bucățele și vântul care suflă mă împrăștie prin cartiere mărginașe, iar eu, spectator din aceia ce se implică în acțiunea de pe scenă, mă chinui s-adun cioburile, șuruburile și arcușoarele, să refac jucărioara, deși sunt convins că nu se
Mă-mbăt de această viziune by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/5297_a_6622]
-
Pasăre a Paradisului, care in „Hora incerta” ne duce sufletele din cușcă, pe ramul celest al Pomului Vieții. În timp ce bătrânețea, complice a morții, Fierăstruiește încet, în tăcere, gratiile, Ronțăit de dinții mărunți ai orologiului cosmic, trupul meu de carne se fărâmă în pulbere de stele. Ne-om despărți, fragil trup al meu, pătruns pe ascuns de rele viclene, Dar mereu alinat cu degete blânde de Zeița Fortuna, Având parte de miracolul dezmierdărilor adorabilei mele soții Și al devotamentului din privirea minunaților
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]