402 matches
-
în subsidiar un refuz al idilicului. O poezie despre tăcerea pământului cutreierat de fiorii creației, despre duritatea și gravitatea comunicării, despre dramatismul înstrăinării resimțite pe pământ basarabean („Poate osul, de-a fost os,/ Avea-n loc de rădăcini/ Inimă de Făt-Frumos/ Îngropată de străini”). În majoritatea culegerilor ulterioare se intonează o cântare a pătimirii românilor, în versuri accentuat folclorice și mesianice, peste care se varsă lacrima tremurată a unui colț de țară vitregit, bătut nemilos de vânturile istoriei. Tonalitatea elegiacă și
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
FĂT-FRUMOS, revistă literară apărută la București, bilunar, din septembrie până în decembrie 1915, inițiată și condusă de Jean de Lerésty. Cu toate că Elena Văcărescu este menționată mereu printre colaboratori, ea publică o singură poezie în franceză, Avant la vie, în deschiderea primului număr
FAT-FRUMOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286967_a_288296]
-
FĂT-FRUMOS, revistă apărută la Bârlad, bilunar, între 15 martie 1904 și 15 mai 1906, apoi de la 1 martie la 1 aprilie 1909, sub direcția unui comitet. Fondatori sunt Emil Gârleanu (Emilgar), G. Tutoveanu, D. Nanu, cărora ulterior li se alătură Corneliu
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
FĂT-FRUMOS, revistă de literatură și folclor apărută la Suceava între ianuarie-februarie 1926 și septembrie-decembrie 1933, apoi la Cernăuți între ianuarie-februarie 1934 și mai-iunie 1940, între iulie-august 1941 și iunie 1944, și la Râmnicu Vâlcea între iulie și decembrie 1944. Editori erau
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
Morariu și intitulat polemic Poliție literară!: în vreme ce „materialul folcloric e înainte de toate sincer”, „literatura intelectualului” păcătuiește prin artificialitate și falsă cerebralitate. Promovarea tradiției folclorice este văzută ca o acțiune de curaj și justiție, aceasta fiind personificată prin imaginea unui mitic Făt-Frumos, „pe jumătate cioban sălbatic”, chemat „să mai ciuntească din cele capete bălăurești care fojgăie în viața noastră literară”. Rubricile revistei adăpostesc texte puternic polemice, conforme unei atitudini antimoderniste: „Vitrina cărții”, „Multe și mărunte”, „Cronică”, „Bibliografie”, „Proză științifică”. În consonanță cu
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
îl sărute, ca preț al permisiei de a intra. La etaj o ia în primire o femeie obeză, cu buze groase, cu ochi enormi, congestionați, cu părul vâlvoi, vulgară, agresivă, cu limbaj de rândaș. E ca în basmele în care feți-frumoși sau cosânzene ajung în bârloguri de zmei. Ana ajunge și într-un pod labirintic imens, depozit de mobile și felurite obiecte vechi, dărăpănate, acoperite de praf - spațiu de coșmar. În infernul casei părintești Zoe pare un înger captiv, demonizat. Cei
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
limba în care a început să scrie și la care nu a renunțat niciodată, câteva cărți fundamentale: Această pierdere (1992), apoi versiunea românească a primului volum din Diotima (1997), conținând dublul paginilor din ediția franceză, al doilea volum (1998), precum și Făt-Frumos din lacrimă (I-II, 1994-1996), epopee proiectată în mai multe volume ce vor însuma între zece și cincisprezece mii de versuri. A tradus în românește din Eugenio Montale, Cecco Angiolieri, Dino Campana, Salvatore Quasimodo și din lirica olandeză contemporană, iar
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
nemuririi și a nemuritorului. Precum eroul eminescian, eroul lui K. va rătăci prin mitologii, va fi, rând pe rând, sumerian, egiptean, hindus, elen, evreu, musulman și îl va întâlni pe Hristos. O epopee cu prolog și (multe) personaje: Împăratul, Împărăteasa, Făt-Frumos nenăscut și Făt-Frumos născut în toată splendoarea lui, nebunul, poetul, filosoful, călătorul, pajul, heraldul, oglinda, corul, spiriduși, cerșetori, călugări ș.a., ba chiar și un vânzător de jurnale. O epopee cu versuri de mare frumusețe, evocând „Excelentisimul Verb”, „Apoplexii divine”, „Nebunul
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
nemuritorului. Precum eroul eminescian, eroul lui K. va rătăci prin mitologii, va fi, rând pe rând, sumerian, egiptean, hindus, elen, evreu, musulman și îl va întâlni pe Hristos. O epopee cu prolog și (multe) personaje: Împăratul, Împărăteasa, Făt-Frumos nenăscut și Făt-Frumos născut în toată splendoarea lui, nebunul, poetul, filosoful, călătorul, pajul, heraldul, oglinda, corul, spiriduși, cerșetori, călugări ș.a., ba chiar și un vânzător de jurnale. O epopee cu versuri de mare frumusețe, evocând „Excelentisimul Verb”, „Apoplexii divine”, „Nebunul sex al unui
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
régnante, pref. Lucian Raicu, Paris, 1987; Le Rang johannique, 1989; Apophtegmes de l’amour, Paris, 1989; Diotima, vol. I: Les morts s’en mêlant, Paris, 1991; ed. Oradea, 1997, vol. II: Scara lui Iacob, Oradea, 1998; Această pierdere, București, 1992; Făt-Frumos din lacrimă, I-II, București, 1994-1996; Augusta nostalgie a sângelui - Auguste nostalgie du sang, ed. bilingvă, Oradea, 1997; Solitudinea lui Eros, București, 1998; Ceea ce sferele gândesc despre noi, Iași, 1999; Metopă, pref. Ioan Țepelea, Timișoara, 2001; Ioana d’Arc, Botoșani
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
Moța, P. Dulfu); Petre Ispirescu, Snoave sau povești populare..., ediția a.II-a, București, 1879; Românii din Munții Apuseni (Moții), de Teofil Frâncu și George Candrea, București, 1888; Tudor Pamfile, Graiul vremurilor (povești), „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1909; Idem, Feți-frumoși de odinioară, București, [1910]; Ion al lui G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886. 440. Tudor Pamfile, op. cit., pp. 7-13. 441. Românii din Munții Apuseni (Moții), pp. 237-243. 442. Flori alese din poezia populară, ediție de Ioan Șerb, vol. II
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1982; Scriitori români (1830-1870), Craiova, 1991; Neodihna vămilor, Craiova, 1993; Aripi în timp, Târgu Jiu, 1994; ed. 2, pref. Dumitru Micu, postfață Ovidiu Ghidirmic, Craiova, 1996; Neliniștea esențelor, Târgu Jiu, 1996; Colocvii în Grădina Hesperidelor, Craiova, 2002. Ediții: Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, Craiova, 1995; Marin Sorescu în scrisori de familie, introd. edit., Târgu Jiu, 1999; ed. Slatina, 2001; Marin Sorescu, Versuri inedite, introd. edit., Craiova, 2001; ed. 2, Craiova, 2002, Săgeți postume, introd. edit., București, 2002, Parodii. Fabule. Epigrame, pref.
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
Basm proiectat într-un timp istoric incert, dar într-o geografie precisă, Pribeaga expune la început evenimente de la Curtea împărătească din Bizanț, spre a se desfășura apoi în Valahia, alcătuind un vast tablou etnografic. Pornită în căutarea mirelui fugar, un Făt-Frumos de dincolo de Istru, Irina, fiica bazileului, Cosânzeană egeică, pribegește prin țara lui un an și mai bine, prilej de a cunoaște locurile și oamenii. Mai mult epică decât dramatică, scrierea concentrează materia unui roman de aventuri sau a unui basm
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
și o ediție a scrierilor lui Eminescu, intitulată Proză și versuri (1890), în care, spre deosebire de ediția lui Titu Maiorescu, sunt incluse versurile apărute în „Familia” (1866-1869, 1884), poeziile Făt-Frumos din tei, Foaie veștedă ș.a., două postume, precum și basmul în proză Făt-Frumos din lacrimă, Sărmanul Dionis și studiul Influența austriacă. O altă ediție, a operei lui Ion Creangă, întocmită împreună cu autorul Amintirilor din copilărie, ar fi rămas în manuscris. SCRIERI: Ștefan Hudici, București, 1891; Zulnia Hâncu, București, 1891. Traduceri: Abraham Dreyfus, Deputatul
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
cea mare sau de dezlegare a mesei, declamată de vornic înaintea bucatelor. O. de nuntă cuprinde o adevărată aglomerare de motive și simboluri specifice, în variate exprimări metaforice. Mirele este un „tânăr împărat”, mireasa este „o floare crăiasă”, vorniceii sunt „feți-frumoși din ceea lume”, constituiți în „armata mirelui” și „armata miresei”. Invocate, pâinea, sarea, apa, grâul semnifică vigoarea, frumusețea castă, belșugul și norocul care trebuie să-i însoțească în viață pe tinerii căsătoriți. O. de colăcărie configurează un cadru de basm
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
1817, Chișinău, 1920; Noaptea Sfântului Andrei, Iași, 1921. Culegeri: Jocuri de copii adunate din satul Țepu (jud. Tecuci), I-II, București, 1906-1907; Cimilituri românești, introd. edit., București, 1908; Graiul vremurilor. Povești, Vălenii de Munte, 1909; Jocuri de copii, Ploiești, 1909; Feți-Frumoși de-odinioară. Povești, București, 1910; Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după datinile și credințele poporului român, adunate din comuna Țepu (jud. Tecuci), București, 1911; ed. îngr. Petre Florea, București, 1999; Firișoare de aur. Povestiri și legende din
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
mult de jumătate sunt tipărite aici pentru prima dată) îl surprind chiar și pe cititorul român prin frumusețea lor stranie, familiară și totuși exotică. Povestea despre Sfânta Paraschiva (culeasă de la un basarabean) este asemănătoare nu o dată cu Harap Alb sau cu Făt-Frumos din lacrimă, rămânând însă mereu distinctă de acestea, mai ales prin referirea permanentă a eroului la credință ca la sprijinul cel mai de seamă. K. participase de altfel la un alt volum apărut anterior, în seria publicată de „Europäische Märchengesellschaft
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
-și hârbul, veche nalbă. (Ă) Și-or muri, cu lacrima alături,/sărăcia, rănile, oftatulă Doina cui va spune, când o-mpături,/c-au fost toate astea pe la leatul când pornise omul să doboare/lepra neagră-a vechilor zavistii, ca un Făt-Frumos pe-un cal de soare/pe deasupra anticelor triștii? (Ă) Nu răsună În veacuri Herodoții?/ Câte graiuri foamea nu-și uscară, de prin funduri palide de Sciții/până-n fruntea lanelor de vară? Iar acum: puzderiile astea/de lumini, de oameni pretutindeni
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Viena, 1943; Vasile Voiculescu, Magische Liebe [Iubire magică], București, 1970, Das Traumrehlein [Căprioara de vis], București, 1974; G. Bacovia, Versuri - Gedichte, ed. bilingvă, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1972; Mihai Eminescu, Märchen [Basme], București, 1972, Das Märchen vom Prinzen Tränenreich [Făt-Frumos din lacrimă], București, 1975; Lucian Blaga, Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, București, 1974; Ștefan Aug. Doinaș, Cai în ploaie - Pferde im Regen, ed. bilingvă, București, 1974, Die Geschichte von den zehn Brüdern [Povestea celor zece frați], București, 1979; Ion Pillat, Gedichte
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
a basmului cult, care nu operează numai cu magma primordială a narațiunii, a poveștii, cu miticul pur, ci presupune elaborare, minuțiozitate, precizie a expresiei, o perfectă funcționalitate a ei în ansamblul textului. Dacă luăm numai două astfel de basme culte, Făt-Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu, și Povestea lui HarapAlb, de Ion Creangă, vom constata îndată diferența față de basmul popular, datorată disponibilităților creatoare ale autorilor: preponderenta descrierilor de factură romantică, superbe, comparabile cu marile viziuni ale poeziei, în cazul lui Eminescu
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
cu moarte se sfârșește Că-n urmă-ți rămân toate astfel cum sunt, de dregi Oricât ai drege-n lume - atunci te obosește Eterna alergare... ș-un gând te-ademenește: Că vis al morți-eterne e vieața lumi-ntregi ". {EminescuOpI 65} FĂT-FRUMOS DIN TEIU - Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire, Căci născută ești, copilă, Din nevrednică iubire. Mâni în schit la sfânta Ana Vei găsi la cel din stele Mângâierea vieții tale, Mântuirea feței mele. - Nu voiu, tată
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
popoarelor de muște sărbători murmuitoare. Lângă lacul care-n tremur somnoros și lin se bate, Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prea luminate, Căci din patru părți a lumii împărați și-mpărătese Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese; Feți-frumoși cu păr de aur, smei cu solzii de oțele, Cititorii cei de zodii și șăgalnicul Pepele. Iată craiul, socru mare, rezemat în jilț cu spată, El pe capu-i poartă mitră și-i cu barba pieptănată; Țapăn, drept, cu schiptru
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
pentru ea un capitol închis. De ce te lași manipulat de egoismul ei Gonzales? De ce crezi tu că trebuie să te schimbi, într-o lume care nu mai crede în puritate și care visează doar averi și la sex? Nu ești Făt-Frumos, nici Zmeu nu poți să fii cu constituția asta a ta, îmi zise pufnind-o râsul de comparația pe care tocmai o crease, dar ai ceva la care multora le cam lipsește și ai să vezi că o să-ți întâlnești
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Razele moi băteau în geam Și-n liniștea apăsătoare, Un dor ce nu-l înțelegeam Mă apucă, rupând o floare... Priveam în zare, printre gene, Cum cade-o seară ca-n povești, Cu Feți-Frumoși și Cosânzene, Deasupra satului Hândrești... Ca niște stâlpi ce susțin cerul, Plantați la fiecare casă, Ies fumuri, ce cuprind eterul Într-o perdea, din stele trasă... Târziu, când se aude toaca Și soarele-i pe la chindie, Cei mici își încetează
AMURG DIVIN by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83736_a_85061]
-
satul nostru, câteva povești poznașe, cu animale, povești împestrițate cu versuri cam deocheate, așa că nu mergeau; iar, ca să le redau fără versurile respective, însemna să le răpesc tot farmecul! În mintea mea începuseră să danseze fantastic, într-o ciudată armonie: Feți-Frumoși, alături de Zmei și Ilene Cosânzene, Statu-Palmă-Barba-Cot, toate zilele săptămânii în chip de sfinte, în frunte cu Sfânta Duminică! Nu mă puteam hotărî la nici una dintre cele citite, și nici nu ar fi avut haz... Trebuia să scriu una dintre poveștile
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]