2,023 matches
-
gata ferecate, și valțurile i-au sosit tocmai de la Viana, în timp ce instalarea coșului pentru grăunțe, artistic scobit dintr-un trunchi de plop uriaș, s-a așezat la locul lui odată cu slujba de sfințire și rugăciunea de dăinuire a tuturor instalațiilor făurite cu trudă. Nu a omis nici amenajarea căilor de acces a căruțelor la rampa de descărcare-încărcare, a spațiului de cântărire a boabelor și percepere a uiumului 14 la sută din cantitatea măcinată sau contravaloarea în bani a procentului cuvenit. Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în viață, că s-au prăpădit prin pușcării. Așa că scandalul cel mare îl făceau mai mult rubedeniile lor ceva mai tinere. Cum acestea nu aveau cu cine discuta și nici pe cine se răzbuna, au început distrugerile, asaltul împotriva bunurilor făurite cu truda tuturor, ca și cum acestea ar fi fost vinovate de necazurile pe care le-au îndurat unii dintre ei sau neamurile lor. Nu distrugeți! Nu farmați, măi oameni buni! Că aiasta-i munca voastră de treizeci de ani! Nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
tocmai acestea două? Pentru că le găsea ca fiind singurele două lucruri cu adevărat fascinante și inepuizabile, ce pot exista (deși despre cărți nu era chiar sigur). Cu toate acestea, însă, el cunoștea mecanismele și principiile doar teoretice ale adevăratei iubiri, făurindu-și, astfel, modelul perfect de fată, la care privea cu aspirație. Își dorea să fie nici prea tânără, nici prea bătrână; nici prea înaltă, nici prea scundă; nici prea grasă, nici prea slabă ș.a.m.d. Dar era absurd și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de explicat s-a apropiat de ea, s-a așezat în genunchi, i-a sărutat mâna și s-a trezit din somn, astfel că visul a luat sfârșit. Pentru că era dimineață, a început a se pregăti de drum. Și-a făurit un băț zdravăn din lemn uscat de salcâm noduros și-a băgat în buzunar lanterna împreună cu câteva lumânări și o cutie cu chibrituri, apoi a plecat la drum. A ajuns la mormânt a făcut ordine și curățenie a stat la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
odihnească. Era la achindii și s-au oprit la marginea unei păduri, în dosul a câtorva tufe de cătină, la câțiva pași de malul unui izvor din care ieșea apă tulbure și se scurgea la vale pe un fir șerpuit făurit în vreme de mult apusă. -De ce nu ne-am oprit pe malul apei, lângă izvor? a întrebat gărgărița pe Căiță, după care s-a apropiat de acesta și l-a mai întrebat șoptit: -Am văzut că Trotinel te-a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Cristeni, numiți și oamenii crestelor care ocupau teritoriul de peste râul Hatti. Aceștia se bucurau de libertate în adevăratul sens al cuvântului. Din lemnul care constituia materia primă, zona fiind bogată în păduri de fag, stejar, mesteacăn, carpen, plop și tei, făureau obiecte de folosință de pe lângă gospodăria omului cum ar fi: coveți, căușe, știubee, dimerlii, linguri, ciubere, poloboace, arme: bâte țintuite, pumnale și paloșe, diferite dotări pentru agricultură, cum ar fi; care, sănii, pluguri, grape, precum și multe alte obiecte mărunte. Din pământul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
căușe, știubee, dimerlii, linguri, ciubere, poloboace, arme: bâte țintuite, pumnale și paloșe, diferite dotări pentru agricultură, cum ar fi; care, sănii, pluguri, grape, precum și multe alte obiecte mărunte. Din pământul galben care se putea găsi ușor pe malurile râului Bașiu făureau oale și străchini. Populația urilor, era formată din oameni harnici și muncitori de aceea, în comparație cu vecinii ei, se situa pe o poziție socială mai avansată. Din această cauză în fiecare an după ce strângeau recoltele erau atacați de către triburile barbare, sub
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
poți rata un vis? Nu înțeleg, i-a răspuns soția, printr-o negare. -Îmi mai trebuie un miliard, zise soțul care dădea a înțelege că era sfârșit. -Îți repet; nu înțeleg nimic, măi bărbate, răspunse soția privindu-l continuu. -Îmi făurisem un vis; să-mi cumpăr un elicopter, a zis supărat bogatul. La așa răspuns, soția nu a mai avut cuvinte. Un om sărac, cu haine ponosite, care trecea pe acolo, li s-a adresat: -Îmi trebuie un leu să-mi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
neînțelegând de ce. Marea albastră, calea luminoasă din fașă o urmăresc și de multe ori mă-ntrebam, de ce eu sunt un neputincios și Ea la așa mare distanță. De multe ori am călătorit alături de nori și-mpreună cu ei visuri am făurit pentru că, cu fiecare zi care trecea, viitorul în prag îmi bătea. Nu puteam să mă laud decât cu faptul că Marea albastră am mângâiat-o dar plângeam că era și va rămâne tare departe. La trăirile mele din acele vremuri
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
găsea susținerea în diversele rătăciri ale poporului evreu prezentate în Vechiul Testament: "Peste tot, deci, întâlnim focul nu ca pedeapsă, ci ca suprem omagiu de onoare și curățire, chiar atunci când popoarele-n rătăcirea lor adorau în locul lui Dumnezeu cel adevărat idolii, făuriți din piatră sau aramă, din animale sau elementele naturii"155. El identifica prezența, ca o moștenire latină, inclusiv în diverse obiceiuri românești de Sfântul Ilie sau de Sfinții 40 de Mucenici. În acest punct Șerboianu livra una dintre cele mai
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cu o-ntindere de 86 pogoane de pământ. Pe toate acestea se află așezat cimitirul. Cimitir! Iată un cuvânt care mă-nduioșează; mă face mai bun, mai milos și mă-ndeamnă spre cugetări; spre o lume pe care nu o făurim decât prin puterea credinței, iubirii și nădejdii. Când intru într-un cimitir, mi se pare că am intrat, într-un oraș de morți, a cărei lume e rece, tainică și pustie. Citesc cu nesaț rugăciunile scrise pe crucile și soclurile
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
încă adese ori confundat însăși cu divinitatea. I s-au ridicat, în onoare, temple și altare; genunchii omenirii s-au plecat întru adorație; nicio ființă, din câte sunt pe pământ, n-a hulit și nu hulește "focul", căci numai el făurește poezia acestei vieți și numai datorită lui există viață în univers și imbold spre înalta cugetare. Fără căldura binefăcătoare a focului, viața ar fi inexistentă iar universul neînțeles. De aceia, omul a ajuns la matura cunoaștere a lui Dumnezeu și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
anotimp al primăverii, care e plină de viață și tinerețe? Peste tot, deci, întâlnim focul nu ca pedeapsă, ci ca suprem omagiu de onoare și curățire, chiar atunci, când popoarele-n rătăcirea lor adorau în locul lui Dumnezeu cel adevărat idolii, făuriți din piatră sau aramă, din animale sau elementele naturii. Să te desparți de singurul tău copil și să-l aduci jertfă pe brațele înroșite de foc ale acestui idol, pe care tu în ignoranța și rătăcirea ta îl socotești Însuși
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
zilele noastre? Iat-o: Sinodul bisericii noastre, ortodoxă română, a schimbat stilul vechi pe stilul nou. Nimic de zis, din punctul de vedere științific și al unor cerințe sociale, dar foarte multe de zis, asupra grabei cu care s-a făurit hotărârea sinodală și mai ale asupra aplicării acestei hotărâri. "Ori zici ca mine, ori îți tai capul", este lozinca de fiecare clipă a majorității preoțești, când predică unui credincios, care nu pricepe unde sunt sfinții din cele 13 zile și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
altul beției; altul își sacrifică prietenii și chiar familia sa pentru interese trecătoare; altul râvnei de a dobândi ranguri, sacrificându-și demnitatea de om și întreaga-i personalitate; altul, urând și invidiind presupusa fericire a altora; altul, iubind cearta și făurind tot felul de // intrigi; altul, fiind împotriva orânduirilor sociale; altul, disprețuind idealismul puținelor inteligențe; altul, opunându-se la tot ceia ce este inovație și nu face parte din puterea obiceiului sau a tradiției; altul, părându-i-se că tot Universul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
află-n stăpânirea noastră, ci în voința lui Dumnezeu. Anul Nou este o nouă și repetată trudă peste trudnicia noastră de toate zilele; este veriga ce leagă osteneala strămoșilor noștri de a noastră cei din prezent și îndemnul de a făuri altele pentru cei care vor veni după noi. Totuși există și un An cu adevărat nou: Este clipa în care un om și mai ales creștin se hotărăște de a-și înnoi viața sa sufletească și a deveni un renăscut
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
abia se zăreau, de palete de tot felul și de grile minuscule; de tamburi perforați, de lamele din cel mai fin oțel, de șuruburi de jucărie, de piulițe și contrapiulițe, pentru care, probabil, înainte de meșter, nimeni pe lume nu mai făurise chei! Câte și mai câte nu erau! Și totul făcut de Ceasornicar! Un asemenea orologiu ar fi prevestit, fără greș, chiar și sfârșitul lumii: nu mai era loc de îndoială! În tăcere, urcau doi câte doi pe scara din cărămidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
binecunoscutul stil rudimentar-imnic de pe vremea Festivalului Național "Cântarea României", pe Nicolae Ceaușescu: "Cu sudoarea frunții și cu brațe tari,/ De la Cernavodă până la Agigea,/ Construiau în arșiți bravii militari,/ ŤEpocii de Aurť îi zideau ŤEfigiať!/.../ Prin tot ce-ai pătimit și făurit,/ Popor reînviat, trăi-vei în istorii.../ Pierit-a Ceaușescu, cu visul împlinit,/ Jertfindu-se, ca toți cutezătorii!" (Florin Iodache). Metoda aceasta de scriere a unor cărți proaste s-ar putea numi "fantome ale poeziei oficiale dinainte de 1989". UTILIZAREA LIMBII DE
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
Băsescu, cel care a încercat în acest an și a reușit să-și pregătească terenul pentru a deveni viitorul președinte al noului Partid Național Liberal, adică domnul Băsescu să deveni succesorul brătienilor, al lui Duca, Tătărescu, al celor care au făurit România civilizată", a mai spus senatorul de Sibiu, la România Tv.
Sorin Ilieșiu, atac la Klaus Iohannis: E o rușine. Cum vrea să ajungă președinte? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79018_a_80343]
-
și mai mult expresiei pe care o afișa. "S-a eschivat prin tact, a bravat prin aplomb, dar mai ales s-a apărat cu ajutorul spiritului - scut și suliță deopotrivă - care preschimba apărarea în atac". A uzat din plin de ironie, făurindu-și un "aer de sfinx care copleșește ca un mister și neliniștește ca un pericol". Pentru Barbey d'Aurevilly, Brummell a fost un mistificator de geniu, produs al unei societăți devorate de plictis, pe care a dominat-o mai mult
Bicentenar - Barbey d‘Aurevilly, un dandy? by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/7693_a_9018]
-
credinței reprezentate de moschei, a banilor și a artei ce-și etalează opulența în bazar. Opțiuni scandaloase Cele două personaje feminine au în comun și o libertate frizând nesăbuința; mânate de pasiunea lor, încalcă normele societății în care trăiesc, își făuresc singure destinul, oricât de scump ar fi prețul pe care îl au de plătit. În fond, ambele romane înfățișează femei de excepție ca talent și vocație a artei, prima, Okuni din Izumo fiind figură istorică, intrată în legendă încă din
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
binecuvântare a luminei înnobilează fața Paradisului și o scaldă într-un extaz discret, fără patetismul-grimasă al conglomeratelor din climate fosforescente. Th. Pallady, răsfrânge în sufletul și-n arta sa Parisul. Adevăratul Paris, nu Parisul parizian din care străinii și-au făurit o imagine de frivolitate: clinchete și foșnet de mătasă, culori vii, bazar persan, carte poștală colorată care se veselesc, prin cabarete, până la ziuă. Parisul grav, cu surâs melancolic, mai mult al frunții decât al buzelor, Parisul cărților și-al pietrelor
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
Nu există drumuri deja trasate care să ducă la ea, nu există chei care să-i deschidă poarta. Se ajunge la ea (...) prin îndoielnice scamatorii de acest fel, intrînd în aceste nișe ale realului, ale timpului, pe care fiecare le făurește și care, din afară, nici nu se văd, nici nu contează și adeseori n-ascultă de codul comun". Fantezia atît de larg desfășurată țintind levitația, decorporalizarea, "tehnica" alchimică reprezintă, firește, o tentativă sublimată de adaptare a inadaptabilului. Un surogat de
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
acestora. Inclusiv a celor muzicale. Muzica de largă adresare; ...cea care este imediat - să spunem - "prizată", vândută, revândută, reluată, parăsită în favoarea unei alte mode. Ce șanse are - în acest context european și mondial - muzica academică, muzica marilor personalități care au făurit istoria artei muzicale, a celor care - de la un secol la altul, de la o epocă istorică la alta - au făurit concepte muzicale, au dat idei, au împlinit capodopere, au dat pilde de creativitate, de dăruire, de profesionalism? Mai este nevoie astăzi
Violoncelistul Cătălin Ilea în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7369_a_8694]
-
parăsită în favoarea unei alte mode. Ce șanse are - în acest context european și mondial - muzica academică, muzica marilor personalități care au făurit istoria artei muzicale, a celor care - de la un secol la altul, de la o epocă istorică la alta - au făurit concepte muzicale, au dat idei, au împlinit capodopere, au dat pilde de creativitate, de dăruire, de profesionalism? Mai este nevoie astăzi de această muzică? Cine are nevoie de ea? ...de această muzică, căreia i-ai dăruit o viață; ...către care
Violoncelistul Cătălin Ilea în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7369_a_8694]