648 matches
-
a ajutat și protejat mediul în care locuiește, i-a dat o formă și o cadența, iar istoria a trecut peste aceste ținuturi îmbogățindu-le cu arhitectura inedită și multă culoare.Delftul este orașul în care principele Wilhelm de Orania, făuritorul Țărilor de Jos, și-a mutat reședința în 1572 și a fost înmormântat la scurt timp tot aici. Supranumit capitala a porțelanului olandez, Delftul este un orășel din sud-vestul Olandei, cu o pupulație de aproximativ 100.000 de locuitori, ce
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
va fi pragul de recunoaștere, de către Mihai Eminescu, a harului creativ ca povestitor al țăranului plaiurilor bucovinene, și nu numai, de a meșteșugi ideea în imaginea frumosului imaginativ. O măiestrie a celui pe care etnologul Eminescu îl va recunoaște ca făuritor de patrimoniu. Acel om al satului românesc care a meditat profund asupra fiindului său teluric și și-a aventurat sufletul în lumea timpului îndepărtat al fantasticului, în care eroii satului, voinicul sau viteazul vor fi fost cei care au devenit
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
iute în mâna lui cea vitează. Și rămaseră creștinii, și mai vârtos Țara Românească, săraci de dânsul", așa este descrisă de către cronicarii români uciderea mișelească a lui Mihai Viteazul, la Câmpia Turzii, în 1601. Domnitorul a rămas în istoria românilor drept făuritorul primei uniri a celor trei țări românești, iar uciderea lui a lungit timpul de așteptare a următoarei Uniri. În Istoria românilor prin călători Nicolae Iorga amintește de faima lui Mihai Viteazul, punând retoric întrebarea dacă ar fi fost posibil ca
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
încât omoară spiritual pe loc, pe cineva iluminat de văpaia literaturii. Încă mai sper că va veni o zi în care cei ce se lasă în chip exagerat pe mâna falșilor scriitori își vor redresa mintea, iar scriitorii la normă, făuritori de tocănițe lexicale, ce umplu lumea cu absurdități avansate la cotă de literatură și banalități iremediabile, cu pretenție de operă, vor fi degradați. Priviți-le teancul de foi în care ei îngrămădesc un curriculum vitae fabulistic și veți sesiza că
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
artă, iar Universitățile de Farmacie și Medicină sunt responsabile pentru formarea unor generații întregi de specialiști implicați în lupta pentru excelența actului medical.” Virgil Ivan, Director General Synevo România Proiectul Cultural Contemporanii, un proiect al Asociației Făuritori, își propune valorizarea culturii românești actuale prin favorizarea și promovarea actului de creație, abordate într-o perspectiva unitară cu făuritorul de artă. Are ca obiective principale inițierea și derularea de programe artistice, socioculturale, pentru educarea sensibilității estetice a publicului larg
EXPOZIȚIA „VIVAT ACADEMIA” LA UMF „GRIGORE T. POPA” . UN PROIECT CONTEMPORANII PENTRU PROMOVAREA ARTIȘTILOR ÎN INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344779_a_346108]
-
implicați în lupta pentru excelența actului medical.” Virgil Ivan, Director General Synevo România Proiectul Cultural Contemporanii, un proiect al Asociației Făuritori, își propune valorizarea culturii românești actuale prin favorizarea și promovarea actului de creație, abordate într-o perspectiva unitară cu făuritorul de artă. Are ca obiective principale inițierea și derularea de programe artistice, socioculturale, pentru educarea sensibilității estetice a publicului larg. Referință Bibliografică: Expoziția „Vivat Academia” la UMF „Grigore T. Popa” Un proiect Contemporanii pentru Promovarea Artiștilor în Instituții de Învățământ
EXPOZIȚIA „VIVAT ACADEMIA” LA UMF „GRIGORE T. POPA” . UN PROIECT CONTEMPORANII PENTRU PROMOVAREA ARTIȘTILOR ÎN INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344779_a_346108]
-
de pe Bistrița, înseamnă o întreagă viață. În manualul de istorie de altădată, eroul era compact: partidul și poporul. Reușește societatea contemporană să detașeze în personalități pe cei care au înfăptuit această legendă? Cu admirație și respect vom fi mereu alături de făuritori, cu dragoste și prețuire încercăm să-i așezăm în pagina de amintiri pe cei care n-au avut timp să scrie istoria pentru că erau prea ocupați, s-o facă. Pe mulți dintre ei îi cunoaștem, pe câțiva avem privilegiul să
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
celebrând împreună cu Fuego minunile neamului românesc, limba dulce, versul de dor și muzica de suflet. Regia artistică a spectacolului este semnată de conf. univ. Adriana Pitesteanu, pedagog de teatru de peste 50 de ani, cu roluri memorabile în teatru și film, făuritor de talent și nume importante ale scenei românești precum Florin Zamfirescu, Olga Delia Mateescu, Emil Hossu, Corina Chiriac și Paul Surugiu, iar costumele sunt create de Doina Levintza și Elenă Stoica. Premieră acestui spectacol a avut loc în luna octombrie
CONFLUENTE LITERARE PARTENER MEDIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347785_a_349114]
-
la Uniunea Scriitorilor din România (în altă paranteză spun că autorii fac parte din mai multe grupări scriitoricești din țară sau din alte țări, dar toți din cea galactic - eminesciană - argheziană - nichitiană < vă rog să numiți dumneavoastră și alți mari făuritori de limbaje literare în dulcea noastră scriere> a limbii române de azi. Adrian Botez, primul la contraatacul desantului de aici, după ce a stat și într-o temniță interioară, până ce a evadat prin 1998 în volumul cu acel titlu, este un
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
permanentă a vetrei sacre a Daciei lui Decebal de la Sarmisegetuza și amenajarea drumului de acces pentru autovehicule și turiști.Scânteile gândurilor noastre se vor contopi pentru dezvoltarea tuturor ramurilor Culturii, de importanță fundamentală pentru români și România. Felicităm pe toți făuritorii Culturii Naționale! Prof.univ.asoc. Pompiliu COMȘA Referință Bibliografică: ZIUA LUI EMINESCU / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1208, Anul IV, 22 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ZIUA LUI EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347863_a_349192]
-
de la Onești! Nadia-i un sideral răsărit sub cerul strămoșeascăi Moldove. Căci, la Onești, în piatra Carpaților, își are rădăcinile și izvorul sufletesc. Doar a mers la Montreal, cândva, pentru că acolo, trainica, puternica forță a frumuseții gimnasticii și-a încoronat pe făuritorii ei. Acolo și-a contopit numele cu cea mai pură frumusețe sportivă a zborului.De atunci s-a numit „zeiță” iar, de la docții căutători de exactități în știință, până la cititorii în zodii, lumea toată a văzut aievea nemăsura puterii omului
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
săi o nouă surpriză muzicală. Piesă “ Scrisoare necitita”, compusă de maestrul Jolt Kerestely pe versurile lui Marian Stere, vine să continue seria cântecelor de aur scrise pentru Fuego de cel care, la început de parcurs, i-a fost sprijin și făuritor de drum armonios. “Scrisoare necitita” cuprinde inflexiuni desăvârșite de instrumente, având o caldă linie melodica și accente dramatice. Ea va face parte de pe albumul ce va fi lansat în primăvara acestui an și care va fi corolarul prestigioasei activități componistice
SCRISOARE NECITITĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348768_a_350097]
-
și vrăjitoarele albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul, povestitorul satului sau făuritorul de coase, meșteșuguri care au supraviețuit pănă astăzi și se practică pentru că e nevoie de ele, nu pentru că ar reprezenta o atracție turistică. Lucrurile cu care poate ne-am lăuda noi, cele legate de progres, nu-l impresionează așa de
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
un tunel al timpului - de fapt, vehiculul literar care v-a facilitat retrospectiva personală (transferată personajului principal) asupra experienței umanității, arhivate în Bibliotecile lumii. Frumos și original poem închinat Cărții, Omului-Creator! Desigur, toate acestea ni se relevă nouă fiindcă printre Făuritorii de Carte vă aflați și D-voastră. Și, mai ales, fiindcă D-voastră vă contopiți cu slova Cărții din care vă înnobilați sau pe care o zămisliți, vorba eroului care trăiește aventura în nuvela „Casa cărții”: „Eram ca și cum eu eram
DE LA CITITOR, OMAGIU! (MESAJ ANIVERSAR, DISTINSULUI SCRIITOR NICOLAE DABIJA) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348321_a_349650]
-
Toți sunt în libertate. Îmi dau cu presupusul, nu redactez sentințe; Văd inculpați ca martori în sala de ședințe . Au omorât un porumbel al păcii . Făcuse peste Prut un pod de flori și sălcii . Era un simbol al întregirii nații, Făuritor de Limbă, nu trădător ca alții, Era un Eminescu al Daciei străvechi, Era și este între poeți, ce nu își au perechi . Avea o inimă cât Harta României, Iar inima-i pulsa în ritmul bucuriei, Că niciodată durerea nu și-
POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345467_a_346796]
-
cu acesta, a realizat două lucrări (Conștiința națională și valorile patriei și Confruntări filosofice contemporane), spre care privește cu duioșie. O carte solidă, o carte care te poartă prin epoci și domenii diferite, care are brodată pe ea chipul marilor făuritori de cultură română ce ne-au propulsat spre universalitate (atât cât s-a putut, în condițiile existenței unui hegemonism cultural al Centrului), o carte scrisă cu pasiune, cu dragoste chiar, o pledoarie pentru păstrarea neștirbită a bogatei moșteniri culturale primite
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
ianuarie 1859 și a Valahiei la 24 Ianuarie 1859 și harta României. Dubla alegere a fost o soluție de înaltă inteligență politică. Aceasta consfințește maturitatea și europenismul elitei politice românești, din acea vreme. Românii, istoria îi păstrează în memorie pe făuritorii Unirii de la 1859. Înaintașii noștri au știut atunci, (și ar trebui și azi), să stea laolaltă, ignorând diferențele dintre ei și s-au dedicat singurei cauze ce merita a fi slujită în acele zile, pentru a asigura mersul înainte al
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
lucrări deosebite despre care autorul înscrie în cartea sa „construcția și înălțarea, împreună cu câțiva tineri bucovineni, a unei frumoase biserici pentru o comunitate românească de lângă orașul Rokhefort din Belgia, precum și a mănăstirii Orata din comuna Fundu Moldovei”. Anterior, acest sculptor, făuritor de icoane în lemn, prapuri și cruci, donase muzeului de etnografie, la manifestarea „Sfintele Paști în Bucovina”, o icoană pictată cu chipul voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, pe care am admirat-o puțin mai târziu în incintă. Am insistat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
orice disconfort de peste noapte are ca antidot un mic dejun copios. Între aceste generoase doctorițe de ocazie (excepție de la amatorism făcând doar tânăra soție a primarului) s-au aflat și energicele doamne de la editura bacăuană condusă de dl Viorel Cucu, făuritor de carte mai cunoscut pe malul stâng decât pe malul drept al Prutului. Și uite-așa, starea mea (de spirit și trupească) și-a revenit la normalitate. Cu sechelele suferinței întipărite pe chip. Tot ce a urmat am descris mai
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
în format micCaută persoane, locuri și lucruriPictograma miniaturala a profiluluiAcasăPictograma grupului de prieteniPictograma mesagerieiPictograma ultimelor evenimente... IV. CONTEMPORANII - VALORIZARE CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ, de Confluente Literare, publicat în Ediția nr. 1995 din 17 iunie 2016. Din luna septembrie a anului 2013, Asociația Făuritori, prin proiectul Contemporanii, generează în mediul social evenimente culturale rezultate din derularea unor programe, în cadrul cărora promovează, implică și provoacă creativ o serie de artiști consacrați și tineri, oameni care se ocupă la superlativ de îndeletnicirile lor. Activitățile Contemporanii s-
CONFLUENŢE LITERARE [Corola-blog/BlogPost/376036_a_377365]
-
de regulă rezultante ale unor perioade relevante de meditație și consum artistic. Deși proiectul este tânăr, am organizat nouă rezidente artistice (Hanioti-Grecia, Balcic-Bulgaria, Madeira -Portugalia, Redondo-Portugalia, Herculane, Bălcești - România) și ... Citește mai mult Din luna septembrie a anului 2013, Asociația Făuritori, prin proiectul Contemporanii, generează în mediul social evenimente culturale rezultate din derularea unor programe, în cadrul cărora promovează, implică și provoacă creativ o serie de artiști consacrați și tineri, oameni care se ocupă la superlativ de îndeletnicirile lor.Activitățile Contemporanii s-
CONFLUENŢE LITERARE [Corola-blog/BlogPost/376036_a_377365]
-
românesc. Avem modele demne de admirat și de luat ca exemplu faptele lor cele mărețe care au dus la unitatea acestui popor, crescând prin forță în calea dușmanilor cotropitori: domnitorul cel sfânt Ștefan cel Mare, apărător al credinței neamului, primul făuritor al neamului românesc Mihai Viteazu, întruchiparea jertfei supreme pentru ortodoxie Constantin Brâncoveanu. Nu vom putea să avem un viitor luminos, sigur prin ,,unitatea de cuget și simțire" decât omagiindu-i pe strămoșii noștri ,,prin veșnice pomeniri". Și acel rege-al
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
în haine de sărbătoare celebrează Ziua Românilor în fiecare an în anotimpul suferinței și al strălucirii. Din mijlocul lor se ridică acea creație nemaivăzută: Coloana Iinfinitului, având semnătura și povața veșnică, pentru tinerii români de azi și pretutindeni, a marelui făuritor al pământului românesc: Constantin Brâncuși: ,,Muncește ca un sclav, poruncește ca un rege, creează ca un zeu!" Rusu Georgeta-Irina , din Bacău, este profesor de biologie. Nu a debutat literar cu niciun volum, însă are numeroase articole de specialitate, poezii și
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
în realitate, au existat așa cum sunt expuse și exprimate poetic sau sunt doar creația persoanei poetice, dar și ale scriitoarei însăși căci volumul de poezii se deschide astfel: “I was the maker of the dreams I dreamt.”/ Trans. “Am fost făuritorul viselor visate.” De la ludic la oniric, de la eros la tanatos, cititorul călătorește împreună cu persoana poetică ce este deschisă, sinceră, generoasă dar și vulnerabilă în același timp, lucidă și erudită dar și jucăușă și ironică, când inocentă când cu experiență, întotdeauna
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
inspirat și pe fază), Ovidiu Vasile, Iulian Patca, Ovidiu Jucan, Romulus Moldovan și tânărul năsăudean Iosif Ciunterei. Traian Corneanu a susținut o conferință cu tema „Mihai Eminescu împotriva denigrării lui Al.I. Cuzaˮ, iar Iulian Patca a i-a realizat făuritorului României moderne o schiță de portret. Doina Mărghitaș a prezentat varianta prima a unui emoționant reportaj pe care îl are în lucru. Ilie Boiangiu a dat citire eseului sau închinat Luceafărului poeziei românești. „Poeziaˮ elogiativa închinata de Gavril Moisa, secretarul
SEARA IUBITORILOR DE CUVÂNT LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376203_a_377532]