105,162 matches
-
duminică, 28 august 2016 de la Palatul de Cultură din Căzănești închinată zilei independenței, care de acum trecuse ca «apa sâmbetei» și de care s-a pomenit în treacăt, accentuînd semnificația actualei independențe dependente de armata a 14 și de alți factori interni și externi. Cea mai mare parte a manifestării a fost închinată sărbătorii «Limba Noastră cea Română» la care după deschiderea Manifestării de către secretara Consiliului Primăriei Alina Murjac, cuvânt de felicitare i s-a oferit Primarului Vasile Sârbu, menționând, că
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472587297.html [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
cânt în continuare meseria, Practicată în lumea fără cer, Voi păstra în suflet nostalgia, A întunericului plin de mister! Geta NEDELCU: Experiența de viață a scriitorului este un concept depășit? Mihai LEONTE: Experiența de viață a unui scriitor este un factor foarte important. Desigur că pot exista scriitori de birou, dar aceștia vor avea un anumit enunț a ceea ce scriu. Marii scriitori din orice literatură au avut parte de experiențe de viață diferite. Aș exemplifica doar pe Jack LONDON, dar desigur
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poetul_mihai_leonte_georgeta_nedelcu_craiova.html [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
întinde nici o mână . Există un egoism cumplit și devorator al artiștilor. Ce puteți să spuneți despre acest lucru? Ce „ efect” produce invidia literară? Cum se manifestă ea astăzi? Mihai LEONTE: Pentru a ajunge scriitor îți trebuie să ai mai mulți factori de partea ta. Dacă ai talent poți să ajungi destul de sus. Trebuie însă să ai o susținere financiară. Fără această susținere vei rămâne un necunoscut. Internetul a scos pe mulți din anonimat. Despre invidia colegilor din artă și literatură se
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poetul_mihai_leonte_georgeta_nedelcu_craiova.html [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
mai variate situații. La urma urmei și furtișagurile reduc calitatea lucrării. Dar nu din această cauză autostrada trebuie refăcută aproape imediat după tăierea panglicii. Să nu fetișizăm corupția. Nu zic există și oameni coruptibili dar fuga de răspundere este un factor mult mai activ, iar asta pretinde nu o legislație nouă ci o educație mai corectă. Noul președinte pare a avea încredere in spusele șefilor de partide cu care discută. Deie Domnul ca încrederea să nu-i fie înșelată. Ar fi
ROMÂNIA, ZIUA A TREIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1446827679.html [Corola-blog/BlogPost/373146_a_374475]
-
comunismul marxist și comunismul bolșevic, deși amândouă își declară aceleași finalități și au suprapuneri în cele mai multe aspecte. Diferența este aceea că Marx vedea nașterea revoluției proletare ca un proces firesc rezultat din crizele provocate de evoluțiile tehnologice, astfel că implicarea factorului politic era oarecum secundară, pe când în viziunea leninistă revoluția politică este elementul declanșator, dealtfel nici nu s-ar fi putut vorbi de crize provocate de tehnologie, când aceasta era aproape o metaforă pentru Rusia anului 1917. Debutând cu o lovitură
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
Benedict Ghiuș. În câteva mențiuni pasagere existente în dosarul de anchetă a „Rugului Aprins” se amintește că Benedict Ghiuș era preocupat de o apropiere, fără a se da amănunte. Însă a renunțat la idee deoarece considera că sunt prea mulți factori care s-ar pune stavilă acestui proiect 42. Trebuie precizat faptul că, prin aceste aspecte prezentate aici, B.O.R în frunte cu Patriarhul Nicodim Munteanu, apoi cu Justinian Marina, care a reușit, printr-o abilă diplomație să se apere
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
să se facă de către toți și că ia asupra sa gestul pe care mulți literați au fost tentați a-l face, Eugen Negrici cedează unei „ispite căreia, măcar o dată în viață îi poți ceda” și „respinge brutal seducția instituționalizată și factorii care ne fac supușii masei și părtașii opiniei curente”. Generic, obiectul analizelor l-ar reprezenta „realitatea psihologică a unei literaturi care a trebuit să supraviețuiască în aerul toxic al unei istorii nenorocite”. Fac obiectul atenției situațiile în care ceva anume
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
literar. Din această perspectivă, prin cartea sa, Eugen Negrici se dovedește a fi preponderent un critic clinic, căci principalul său demers este să facă vizibile aparențele, să conștientizeze iluziile, să le constate cauzele și să determine o receptare neapăsată de factori ex-estetici. A fi radical, eretic, subversiv, anarhic și anaplastic însemnă a fi un critic clinic. Incidental în cronica sa „Iluziile pierdute” („Scrisul românesc”, iulie, 2008), G. Coșoveanu intuia luciditatea clinică a profesorului Negrici, vorbind de un „patos rece, de clinician
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
pace, din istorie. Căpitanul a ordonat viteză maxima, 21 Nd (42 Km/h), apoi, după ce a primit avertizări de aisberg la orizont, a mărit-o la 46 Km/h. Vaporul genera 26.000 de CP. Viteza a fost unul din factorii principali ai scufundării. La acea viteză, nava avea nevoie de 3 km pentru a se întoarce la 90 de grade și a evita impactul. Căpitanul a luat decizii foarte greșite. S-a încrezut prea mult în arhitectura de excepție a
SIMEON – OMUL CU SCOPUL VIEŢII ÎMPLINIT de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Simeon_omul_cu_scopul_vietii_implinit.html [Corola-blog/BlogPost/342528_a_343857]
-
incertitudinea privind propriile competențe sau calitatea precară a serviciilor prestate. Surmenajul la locul de muncă nu apare dintr-o dată, sunt impactul unor elemente perturbatoare cu care ne confruntam pentru prima data. El reprezintă un proces cauzat de o varietate de factori care, la un moment dat, prin frecvență și intensitatea cu care se manifestă, destabilizează organismul. În această categorie se încadrează programul prelungit de lucru, lipsa vieții sociale, alegerea unui loc de muncă nepotrivit sau existența unor probleme personale. Dacă simți
CUM SA EVITI SURMENAJUL LA LOCUL DE MUNCA? by http://uzp.org.ro/cum-sa-eviti-surmenajul-la-locul-de-munca/ [Corola-blog/BlogPost/94030_a_95322]
-
a amânat din cauza marilor investiții din alte locuri din România. Aici sarcina de a deschide noua exploatare revine unui experimentat inginer care participase la deschiderea și punerea în exploatare a zăcământului din Moldova Nouă, de unde plecase în urma unor neînțelegeri cu factorii locali. Aceasta poveste fiind inclusă în romanul JURNAL DIN VIZUINA CU ȘACALI tipărit în 2010, autor fiind inginerul miner Ion BUREȚEA. Inginerul plecase din Moldova Noua pentru a se angaja într-o nouă competiție în orașul Baia de Aramă, având în apropiere
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1401709552.html [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
scăzut de domnie a legii. Cu alte cuvinte, corelația dintre integritatea guvernului și veniturile bugetare că procent din PIB, ca și corelația dintre drepturile de proprietate și veniturile bugetare că procent din PIB, este slabă. Această situație se explică prin factori culturali, educaționali și istorici. Îți recomandăm Mirabila intermediere financiară ÎI. Consecințe ale celor trei corelații Din cele trei corelații se deduc ușor trei consecințe care arată în mod clar ce este necesar și ce nu este necesar referitor la nivelul
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB by https://republica.ro/cand-va-putea-romania-sa-creasca-veniturile-bugetare-ca-procent-din-pib [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
indicatori trebuie să preceadă creșterea ratelor de impozitare. Este evident că aceasta consecință este echivalentul condiției b) de mai sus, referitoare la gradul de aplicare a domniei legii. Această viziune este în linie cu abordările care pun instituțiile în centrul factorilor care explică de ce unele economii sunt sărace și altele sunt bogate (de exemplu, Acemoglu și Robinson, Why Nations Fail). Guvernele din țările în curs de dezvoltare au la dispoziție și teoriile moderne despre impozitare și viziunile pentru a concepe politici
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB by https://republica.ro/cand-va-putea-romania-sa-creasca-veniturile-bugetare-ca-procent-din-pib [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
pot ori nu doresc să înțeleagă că viața este cel mai important dar, că este marele dar primit și nu avem noi, oamenii, niciun merit, dar avem obligația să păstrăm în cele mai bune condiții darul primit, să luptăm împotriva factorilor de risc de orice fel, să facem ca viața să fie frumoasă, lipsită de suferință... Cred că ar fi mai bine dacă oamenii aceștia, „aleșii țării”, ar merge prin cimitire, printre morminte și ar medita adânc. Ar fi mai bine
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394728750.html [Corola-blog/BlogPost/353445_a_354774]
-
Societatea informațională și potențarea factorilor criminogeni specifici Criminologia generală include între cauzele fenomenului social al criminalității sau, altfel spus, între factorii criminogeni - alături de factorii economici, demografici și alții - și factorii socio-culturali, care, la rândul lor, sunt structurați în funcție de influența familiei, activitatea școlară, mediul social, precum și
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
Societatea informațională și potențarea factorilor criminogeni specifici Criminologia generală include între cauzele fenomenului social al criminalității sau, altfel spus, între factorii criminogeni - alături de factorii economici, demografici și alții - și factorii socio-culturali, care, la rândul lor, sunt structurați în funcție de influența familiei, activitatea școlară, mediul social, precum și, într-un mod din ce în ce mai pregnant, de impactul mijloacelor de informare în masă. Desigur, acești factori au
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
Societatea informațională și potențarea factorilor criminogeni specifici Criminologia generală include între cauzele fenomenului social al criminalității sau, altfel spus, între factorii criminogeni - alături de factorii economici, demografici și alții - și factorii socio-culturali, care, la rândul lor, sunt structurați în funcție de influența familiei, activitatea școlară, mediul social, precum și, într-un mod din ce în ce mai pregnant, de impactul mijloacelor de informare în masă. Desigur, acești factori au pondere diferită de la
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
Societatea informațională și potențarea factorilor criminogeni specifici Criminologia generală include între cauzele fenomenului social al criminalității sau, altfel spus, între factorii criminogeni - alături de factorii economici, demografici și alții - și factorii socio-culturali, care, la rândul lor, sunt structurați în funcție de influența familiei, activitatea școlară, mediul social, precum și, într-un mod din ce în ce mai pregnant, de impactul mijloacelor de informare în masă. Desigur, acești factori au pondere diferită de la abordare la abordare, de la autor la
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
între factorii criminogeni - alături de factorii economici, demografici și alții - și factorii socio-culturali, care, la rândul lor, sunt structurați în funcție de influența familiei, activitatea școlară, mediul social, precum și, într-un mod din ce în ce mai pregnant, de impactul mijloacelor de informare în masă. Desigur, acești factori au pondere diferită de la abordare la abordare, de la autor la autor, dar în esență întâlnim la majoritatea specialiștilor criminologi o preocupare deosebită pentru factorii criminogeni enunțați, datorită legăturii cauzale asupra comportamentului infractorilor. În societatea informațională, o pondere marcantă o capătă
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
social, precum și, într-un mod din ce în ce mai pregnant, de impactul mijloacelor de informare în masă. Desigur, acești factori au pondere diferită de la abordare la abordare, de la autor la autor, dar în esență întâlnim la majoritatea specialiștilor criminologi o preocupare deosebită pentru factorii criminogeni enunțați, datorită legăturii cauzale asupra comportamentului infractorilor. În societatea informațională, o pondere marcantă o capătă mijloacele de informare în masă, internetul și social media, cu influență atât pozitivă cât și negativă asupra comportamentului tuturor categoriilor de populație. Este binecunoscut
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
și terorism. În opinia sa, o formulare explicită a acestei concepții se găsește în celebra declarație a fostului prim-ministru britanic Margaret Thatcher care susținea că ”teroriștii se hrănesc din publicitatea mediatică”.1 Mass-media este, pe de o parte, un factor criminogen în sine, iar pe de altă parte, un potențator al tuturor celorlalți factori, al tuturor celorlalte cauze privind creșterea criminalități, ceea ce obligă la o creștere a modalităților de studiu și de combatere a influenței sociale nocive pe care o
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
celebra declarație a fostului prim-ministru britanic Margaret Thatcher care susținea că ”teroriștii se hrănesc din publicitatea mediatică”.1 Mass-media este, pe de o parte, un factor criminogen în sine, iar pe de altă parte, un potențator al tuturor celorlalți factori, al tuturor celorlalte cauze privind creșterea criminalități, ceea ce obligă la o creștere a modalităților de studiu și de combatere a influenței sociale nocive pe care o poate exercita, dincolo de rolul său incontestabil în privința progresului omenirii. Studii recente demonstrează că influența
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
subculturii drogurilor și posesiei armelor de foc, prostituției, sunt larg cultivate de cinematografie, nu întotdeauna prin susținerea unor teze de combatere, de respingere a unor asemenea fenomene. Cinematografia, printr-un număr extrem de ridicat de producții, cultivă un asemenea comportament. Un factor criminogen cultivat de cinematografie, ca parte a mass-media, este tema răzbunării, astfel încât indivizii din clasele sărace, în principal, schimbă rolul victimei cu cel al atacatorului, ceea ce face ca valorile și atitudinile subculturii violente să fie transmise din generație în generație
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
victimei cu cel al atacatorului, ceea ce face ca valorile și atitudinile subculturii violente să fie transmise din generație în generație. În mahalale și ”ghetouri” generații succesive se vor confrunta cu aceleași probleme tipice, similare în țări și regiuni diferite, datorită factorilor unificatori generați de sărăcie, incultură, violență familială și socială. Televiziunea, care de altfel este destinată în proporție de 70-80% filmelor de factura celor descrise mai sus și emisiunilor de așa-zis divertisment, care cultivă iresponsabilitatea socială și ”modelele” individuale care
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
de factura celor descrise mai sus și emisiunilor de așa-zis divertisment, care cultivă iresponsabilitatea socială și ”modelele” individuale care au reușit în viață prin încălcarea legii, a normelor de conviețuire socială, a ordinii publice, constituie, la rândul său, un factor criminogen, o cauză a criminalității, în primul rând, juvenile, de maximă gravitate. Un renumit cercetător în violența mass-media, George Gerbner, a dat o definitie in lucrarea sa “Violența în dramele TV - tendințe și funcții simbolice” (1972), astfel: ”Violența este o
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]