986 matches
-
motivațiile care-i permit integrarea în rol. 3. Obiectivele cercetării Cercetarea pe care am inițiat-o și-a propus să identifice componentele competenței psihosociale în structura personalității liderului militar, ponderea acestor componente în ecuația de regresie a eficienței conducerii, structura factorială a competenței psihosociale, precum și eventualele aspecte diferențiale în structura competenței, în funcție de nivelul ierarhic în organizația militară. În cele ce urmează ne vom referi doar la rezultatele subsumate obiectivului de identificare a structurii factoriale a competenței psihosociale. 4. Demersul cercetării: subiecți
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ecuația de regresie a eficienței conducerii, structura factorială a competenței psihosociale, precum și eventualele aspecte diferențiale în structura competenței, în funcție de nivelul ierarhic în organizația militară. În cele ce urmează ne vom referi doar la rezultatele subsumate obiectivului de identificare a structurii factoriale a competenței psihosociale. 4. Demersul cercetării: subiecți și metode Subiecții cercetării au fost 100 de ofițeri din Marina Militară (17 sublocotenenți/aspiranți, 17 locotenenți, 18 căpitani, 23 maiori/locotenent-comandori și 23 locotenent-colonei/căpitan-comandori) cu vârsta medie de 34,6 ani
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
baza criteriilor LBDQ, în total 12 variabile; de asemenea, pentru variabilele LBDQ se va folosi notația consacrată în literatura de specialitate. Variabila-criteriu eficiența conducerii (EC) este o variabilă instituțională, respectiv calificativul acordat subiecților, comandanți militari, de către eșaloanele superioare. 5. Structura factorială a competenței psihosociale a comandantului militar. Rezultate și interpretări Problema esențială a analizei factoriale, în fapt scopul său fundamental rezidă în reducerea complexității: întreaga colecție de date care descrie cu acuratețe maximă o anumită informație poate fi redusă la un
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
folosi notația consacrată în literatura de specialitate. Variabila-criteriu eficiența conducerii (EC) este o variabilă instituțională, respectiv calificativul acordat subiecților, comandanți militari, de către eșaloanele superioare. 5. Structura factorială a competenței psihosociale a comandantului militar. Rezultate și interpretări Problema esențială a analizei factoriale, în fapt scopul său fundamental rezidă în reducerea complexității: întreaga colecție de date care descrie cu acuratețe maximă o anumită informație poate fi redusă la un număr minimal de variabile (factori) care să descrie cât mai apropiat respectiva informație. O
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
O bună teorie sau/și o bună cercetare trebuie să fie caracterizate și de economicitate: descrierea și explicarea unui număr cât mai mare de cazuri particulare printr-un număr cât mai mic de variabile (factori) de ordin psihologic. Prin analiza factorială găsim astfel un număr minim de factori care explică variația variabilei dependente. Au fost introduse în analiza factorială toate acele variabile din studiul nostru, în total 41 dintre cele 76 de variabile inițiale, care au o corelație semnificativă (p<0
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
unui număr cât mai mare de cazuri particulare printr-un număr cât mai mic de variabile (factori) de ordin psihologic. Prin analiza factorială găsim astfel un număr minim de factori care explică variația variabilei dependente. Au fost introduse în analiza factorială toate acele variabile din studiul nostru, în total 41 dintre cele 76 de variabile inițiale, care au o corelație semnificativă (p<0,05) cu variabila dependentă eficiența conducerii (EC): cinci variabile cognitive; 12 variabile motivaționale; 11 variabile de personalitate CPI
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
semnificativă (p<0,05) cu variabila dependentă eficiența conducerii (EC): cinci variabile cognitive; 12 variabile motivaționale; 11 variabile de personalitate CPI; 13 variabile comportamentale (CR, instrument propriu și LBDQ). În cercetarea noastră asupra colecției de date s-a aplicat analiza factorială cu extracție în componente principale; matricea inițială rezultată a fost prelucrată printr-o rotație matematică VARIMAX. Rezultatele obținute ne impun două observații de ordin procedural în analiza factorială. O primă problemă, „sensibilă”, în analiza factorială o constituie numărul de factori
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
LBDQ). În cercetarea noastră asupra colecției de date s-a aplicat analiza factorială cu extracție în componente principale; matricea inițială rezultată a fost prelucrată printr-o rotație matematică VARIMAX. Rezultatele obținute ne impun două observații de ordin procedural în analiza factorială. O primă problemă, „sensibilă”, în analiza factorială o constituie numărul de factori pe care cercetătorul trebuie sau poate să îi rețină în studiul său, problemă care a dat naștere la numeroase discuții. Astfel, referindu-ne la cercetarea noastră, reținerea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
date s-a aplicat analiza factorială cu extracție în componente principale; matricea inițială rezultată a fost prelucrată printr-o rotație matematică VARIMAX. Rezultatele obținute ne impun două observații de ordin procedural în analiza factorială. O primă problemă, „sensibilă”, în analiza factorială o constituie numărul de factori pe care cercetătorul trebuie sau poate să îi rețină în studiul său, problemă care a dat naștere la numeroase discuții. Astfel, referindu-ne la cercetarea noastră, reținerea pentru analiză a unui singur factor, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
al doilea factor aduce un spor de 17,95%, a celui de-al treilea 9,93% etc. Problema care se pune este deci aceea a opririi analizei (extragerii de factori) astfel încât să fie împăcate cele două cerințe contradictorii ale analizei factoriale: reducerea complexității inițiale și pierderea a cât mai puțină informație explicativă. Una dintre reguli în acest sens - și pe care am aplicat-o în cercetarea noastră - este aceea a saturației mai mici decât 1,0, ceea ce se produce după factorul
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în ceea ce privește participarea variabilelor la factor, precum și faptul, normal, într-o astfel de analiză și justificat din punct de vedere psihologic, al numărului inegal de variabile ce participă la fiecare factor. Interpretarea datelor a ridicat o a doua problemă specifică analizei factoriale, respectiv a participării mixte a variabilelor la factori. Această participare duală este explicabilă, printre altele, prin multidimensionalitatea factorilor respectivi și/sau prin însăși procedura de extracție a factorilor. Într-o astfel de situație, rotația factorilor asigură redistribuirea varianței între factori
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
altele, prin multidimensionalitatea factorilor respectivi și/sau prin însăși procedura de extracție a factorilor. Într-o astfel de situație, rotația factorilor asigură redistribuirea varianței între factori, elucidarea cazurilor mixte în care participarea duală a unei (unor) variabile se datorează extracției factoriale, precum și încărcarea mai puternică a saturațiilor variabilelor în factori. Rezultatele obținute după rotația factorilor sunt prezentate în tabelul 1. Se poate observa că varianța a fost redistribuită și nu există saturații mari în afara celor care marchează participarea variabilei la un
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tranzacția sa cu nivelul executiv este, totuși, destul de puțin în comparație cu managerul organizației economice. Resursa de bază rămâne motivarea superioară. Considerăm că, prin identificarea celor opt factori generați de 41 de variabile corelate semnificativ cu eficiența conducerii, ipoteza noastră privind structura factorială a competenței psihosociale s-a validat. 6. Concluzii Structura factorială a competenței psihosociale a conducătorului militar este o realitate multidimensională, cu componente cognitive, motivațional-aptitudinale și relațional-comportamentale. Validarea acestei structuri s-a făcut și indirect, în sensul că în ecuația de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
managerul organizației economice. Resursa de bază rămâne motivarea superioară. Considerăm că, prin identificarea celor opt factori generați de 41 de variabile corelate semnificativ cu eficiența conducerii, ipoteza noastră privind structura factorială a competenței psihosociale s-a validat. 6. Concluzii Structura factorială a competenței psihosociale a conducătorului militar este o realitate multidimensională, cu componente cognitive, motivațional-aptitudinale și relațional-comportamentale. Validarea acestei structuri s-a făcut și indirect, în sensul că în ecuația de regresie a eficienței conducerii militare au intrat variabile semnificative din
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și manifestare a eului, stima de sine. Conținutul atitudinilor este legat de aceste mecanisme doar mijlocit. De asemenea, atitudinile nu sunt prin ele însele standarde (criterii) ale conduitelor noastre, în vreme ce valorile au prin excelență această funcție. Prin analogie cu structura (factorială) ierarhică a personalității în general, am putea considera că și profilul axiologic al indivizilor are o asemenea formă: situate în centru și deasupra, valorile ca principii generale despre dezirabil se transcriu în norme și atitudini, iar atitudinile se specifică și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Blaga (1944), tot în planul teoretic, dar de o complexitate și un rafinament reflexiv mult mai avansat, a vizat o problematică asemănătoare prin observațiile pătrunzătoare și subtile privitoare la „matricea stilistică” românească. Evaluarea rezultatelor și concluziilor asupra raportului dintre complexul factorial sociocultural și structura personalității tipice prilejuiește câteva constatări. Abordările de acest gen au avut ca premisă fundamentală ideea freudiană că personalitatea individului se fixează, în dimensiunile ei esențiale, în copilăria timpurie, contând extrem de mult modalitățile de îngrijire și creștere a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu sunt pur personale și arbitrare. Dacă ar fi așa, nu am putea avea explicații și predicții. Trebuie să admitem că există un referent real și că există intersubiectivitate. Și, în același timp, în ciuda unei mari varietăți de posibile configurații factoriale ce țin de personalitatea agresorului și a celui agresat, precum și de situație - și cu atât mai mult de interacțiunea dintre cele trei entități -, se pot desprinde câteva constatări generale. (Pentru buna lor înțelegere e nevoie să reținem observația fundamentală, și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Pe o perioadă mai îndelungată de timp, anumite pattern-uri agresionale, unde sunt implicate variabilele și procesele menționate, devin aproape automate și constituie un fundal semnificativ al procesării noilor informații sociale. MGAA are meritul de a surprinde și integra complexitatea factorială a conduitelor agresive, dar ar trebui convertit mai ferm la procesele dezvoltării personalității umane, luând adică în considerare și dimensiunea diacronică, dinamicitatea în timp. De asemenea, parametrii situaționali invocați pot fi încadrați într-un context sociocultural mai larg, legat și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unor cercetări experimentale, în sensul că se lăsa unui grup posibilitatea să‑și aleagă singur conducătorul sau ca un individ să se impună singur drept conducător. Ca metode și instrumente de cercetare au fost utilizate: observația, testele, chestionarele, interviurile, analiza factorială, studiul de caz, metodele statistice, metodele experimentale. Cercetările pe această tematică sunt atât de numeroase încât este aproape imposibil să se facă referințe la una dintre ele. Mai nimerită ar fi, de aceea, reperarea studiilor care au elaborat sinteze asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trăsăturilor a prefigurat schimbarea metodologiei de cercetare a trăsăturilor de personalitate. De exemplu, cercetătorii s‑au întrebat: dacă sublinierea rolului unei/unor trăsături este insuficientă, nu cumva corelarea lor ar fi mai nimerită? În felul acesta se pun bazele analizei factoriale a trăsăturilor de personalitate, capabilă a conduce la idei noi. În al patrulea rând, teoria trăsăturilor prin limitele ei a produs efecte colaterale extrem de importante, și anume reorientarea cercetărilor spre alți factori, în afara trăsăturilor de personalitate, care ar putea explica
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
imediat după al doilea război mondial (Shartle, 1950; Hemphill, 1950; Fleishman, 1957; Halpin, Winer, 1957; Stogdill, Coons, 1957) și continuată mult timp după aceea. Aplicând o serie de scale prin intermediul cărora subordonații își descriau șefii, cercetătorii amintiți, recurgând la analiza factorială, au descoperit două dimensiuni comportamentale ale liderilor implicate în activitatea de conducere, pe care le‑au numit considerație (C) și inițiativa structurării (S). # • Considerația se referă, în principal, la comportamentele conducătorului care afectează relațiile interpersonale, nu însă la cele superficiale
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cercetare și cele provenite din utilizarea altor teste sau chestionare care măsoară același construct; -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele obținute prin aplicarea unor instrumente care măsoară trăsături ce relaționează cu trăsătura studiată; -analiza factorială; -efectul unor variabile experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă propusă de D.T. Campbell și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
pretest/posttest. Acest plan permite evaluarea riscurilor privind validitatea internă și externă, inclusiv prin replicarea experimentului. În cazul în care situația experimentală include două sau mai multe variabile independente, fiecare cu două sau mai multe niveluri, vorbim despre planuri experimentale factoriale (Radu, 1993; Havârneanu, 2000a; Gliner și Morgan, 2000). Aceste planuri experimentale permit atît studierea influenței fiecărei variabile independente asupra celei dependente, cît și efectul interacțiunii variabilelor independente asupra acesteia. Cele mai multe planuri experimentale factoriale nu utilizează mai mult de patru variabile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
mai multe niveluri, vorbim despre planuri experimentale factoriale (Radu, 1993; Havârneanu, 2000a; Gliner și Morgan, 2000). Aceste planuri experimentale permit atît studierea influenței fiecărei variabile independente asupra celei dependente, cît și efectul interacțiunii variabilelor independente asupra acesteia. Cele mai multe planuri experimentale factoriale nu utilizează mai mult de patru variabile independente, pentru că efortul de realizare a experimentului ar fi foarte mare. În cazul unui experiment cu două variabile independente, fiecare cu cîte două niveluri, vom discuta despre un plan factorial de tip 2
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Cele mai multe planuri experimentale factoriale nu utilizează mai mult de patru variabile independente, pentru că efortul de realizare a experimentului ar fi foarte mare. În cazul unui experiment cu două variabile independente, fiecare cu cîte două niveluri, vom discuta despre un plan factorial de tip 2 X 2 cu patru grupuri echivalente. Evident, grupurile sînt alcătuite prin randomizare. Datorită utilizării a două sau mai multe variabile independente și a interacțiunii acestora în producerea variațiilor variabilei dependente, validitatea ecologică a planurilor experimentale factoriale este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]