1,299 matches
-
utilizate de analist, precum și calitățile personale ale acestuia (intuiție, raționament, inventivitate, abilități de lucru în echipă etc.); scopul demersului întreprins, care poate fi unul ameliorativ, sau unul de tip optimizator al situației analizate; colaborarea cu beneficiarii analizei și diagnozei, cu factorii direct implicați în activitatea sistemului, relațiile interumane fiind decisive în multe situații concrete. Aplicarea eficace a rezultatelor obținute pe baza ADSE se confruntă cu o serie de restricții/dificultăți, așa cum sunt<footnote Miser H.J., Quade E.S. (eds.), Handbook of System
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
cibernetică economică ș.a.) sau poate fi un model original, elaborat de grupa de analiști în funcție de specificul sistemului și al problemelor caracteristice acestuia. Evident că modelul prin însăși esența sa apelează la simplificări și/sau agregări ale lumii reale. Sunt eliminați factorii irelevanți realizării obiectivelor, sunt liniarizate anumite relații neliniare, complicate din punct de vedere opera țional, anumite aspecte statistice sunt reduse la cazul mai simplu, determinist ș.a.m.d. Simplificările realizate trebuie făcute în limite rezonabile care să nu afecteze rezultatele
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
V. Vasile, Știința conducerii învățământului, E.D.P., București, 1973). Managementul clasei trebuie să devină o componentă intrinsecă științelor pedagogice, în directă interdependență cu teoria instruirii, în măsura în care actul educativ se manifestă ca act de conducere, aflat într-o solidă unitate cu toți factorii, cu toate funcțiile și cu toate principiile care îl determină. 1.3. Paradigme explicativ-conceptuale ale studiului managementului clasei de elevitc "1.3. Paradigme explicativ‑conceptuale ale studiului managementului clasei de elevi" Elevii petrec o mare parte din timpul copilăriei în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
unul ce urmărește satisfacerea anumitor nevoi și nu maximizarea utilității (satisficient, nu maximizator). Conform concepției lui Williamson, oportunismul și raționalitatea limitată sunt mai aproape de „natura umană așa cum o știm” (1985:ix, apud Rowlinson, 1997:26). Aceste caracteristici ale naturii umane (factorii umani) și caracteristicile tranzacțiilor (specificitatea investiției), cele din urmă fiind determinate de tehnologie, sunt determinanții costurilor tranzacționale. Adoptând inițial un model funcționalist simplist, Williamson argumentează că, În istorie, supraviețuiesc și evoluează instituțiile cele mai eficiente În reducerea costurilor tranzacționale (firma
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu înseamnă că de fiecare dată când apare un tablou clinic trebuie să fie prezenți factori din fiecare categorie menționată (de exemplu, în anumite situații, factorii favorizanți pot să nu fie prezenți, iar în psihopatologie este adesea dificil de identificat factorii determinanți). Tratamentele care vizează modificarea acestor factori și, prin aceasta, remiterea tabloului clinic, se numesc tratamente etiologice, ele țintind cauza manifestărilor bolilor. (3) Reacții de răspuns ale organismului la acțiunea agenților etiologici (pentru detalii, vezi Price și Lynn, 1981; Selye
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
se pot enumera: * nu apare în mod natural; * membrii rețelei își stabilesc relațiile în funcție de serviciile pe care le furnizează sau pe care le primesc; * rolurile persoanelor implicate în rețea (clienți, asistenți sociali, voluntari, etc.) determină natura relațiilor manifestate între ele; * factorii normativi (juridici) și cei economici (financiari-monetari) joacă un rol mai important în acest domeniu decât relațiile de reciprocitate. Studiul rețelelor sociale se află în centrul cunoașterii relațiilor dintre indivizi și societate, dintre aspectul clinic și cel comunitar, reconciliind sau apropiind
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
caz particular, de o dominație asupra persoanelor ca atare, și nicidecum asupra activității sau asupra produselor muncii, cel din urmă tip de dominație lăsând persoanei o libertate teoretică. Avem de-a face cu o discrepanță între scopul dominației, persoane și factorii aflați în joc, bunurile economice discrepanță care duce la impas și interzice orice stabilitate. Fiecare își etalează bunurile pentru a anexa persoana celuilalt; este un conflict pasiv, contemplativ, am putea spune. Într-un context ca acesta, nicio unitate, nicio stabilitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
289 Bibliografie / 291 Abstract / 311 Résumé / 317 Introducere Psihologia clinică este definită ca fiind știința care studiază factorii psihologici implicați în sănătate (inclusiv în optimizarea subiecților umani sănătoși) și boală (inclusiv profilaxia bolilor). Cele două aspecte în care sunt implicați factorii psihologici, curativi și de profilaxie, definesc direcțiile majore de dezvoltare ale psihologiei clinice. Așadar, psihologia este "clinică" nu fiindcă se face în "clinică" (spital/policlinică), ci fiindcă se ocupă de factorii de sănătate și boală, într-o abordare nomotetică sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
informației pacientului cu interpretările clinicianului este preferabil ca toate acuzele să fie notate utilizând cuvintele pacientului. c) Istoria bolii actuale. Această parte a interviului prezintă cronologic evenimentele care au condus la solicitarea autorului. Este bine să fie notate următoarele date: factorii participanți care au determinat evenimentul prezent, împrejurările în care au început simptomele, durata și intensitatea lor, simptomele cu efectele invalidante cele mai grave, modul în care a afectat boala viața socială, profesională, familială a bolnavului precum și atitudinea bolnavului față de boala
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a-și pune capăt zilelor. Cu toate că depresia este strâns corelată cu ideația și comportamentul suicidar, relația dintre acestea este foarte complexă; nu toți depresivii se sinucid și nu toți cei care se sinucid sunt depresivi. Se consideră ca fiind importanți factorii care contribuie la apariția și menținerea depresiei. Mai mult, Beck și colab. (1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)212, consideră că deznădejdea sau expectanțele negative despre viitor, sunt catalizatori majori în suicid și ar putea fi un factor mult mai important
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pornește de la trei mari categorii: factorii personali (caracteristicile copilului), factorii familiali, factorii de mediu (factori sociali) (Fortin și Bigras, 1996). În mod curios, abordarea prin factori de risc în mediul școlar a ezitat mult timp să includă în modelele sale factorii legați de școala însăși (School-Level Factors). În acord cu Astor și Benbenisthy (2005, p. 10), credem totuși că această integrare a variabilelor școlare este indispensabilă, iar studiile bazate pe ele sunt de o extremă bogăție, așa că vom insista asupra lor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Dar rolul unității școlare înseși și al contextului ei pedagogic și organizațional este la fel de importantă, ceea ce lasă o speranță de acțiune. Rămâne de înțeles mai bine dacă și cum influențează contextele naționale (sisteme culturale, organizare școlară, distribuția inegalităților socio-economice etc.) factorii de risc sau de protecție. În special, trebuie să înțelegem mai exact de ce apar mari diferențe în interiorul țărilor bogate sau între țările dezvoltate, în curs de dezvoltare sau mai puțin avansate. Cunoașterea prin comparație este calea viitorului în cercetarea asupra
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
internaționale (macro-nivel). Ea ia în considerare fiecare stat, fiecare actor transnațional sau intern, precum și cones-cințele neintenționate sau neconștientizate ale acțiunilor acestor actori. Corelația forțelor este concepută în termeni dinamici. Ea se poate modifica fie datorită forțelor obiective, cum sînt numiți factorii internaționali, fie datorită forțelor subiective, referitoare la necesitățile politice interne pentru utilizarea forței. Această distincție are importante consecințe teoretice, ea fiind cea care conferă acestei perspective forța sa explicativă: dacă forțele obiective nu se materializează într-un conflict, elementul subiectiv
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
folosite anterior. Ca „știință” manage mentul era conceput a fi aplicat Într-un mediu caracterizat prin continuitate, lipsă de risc, determinism, ceea ce ducea la concluzia că el poate fi optim realizat, dacă: a) cunoaștem cât mai bine contextele și toți factorii principali care acționează asupra organizației; b) am Învățat regulile de acțiune În diferitele situații; c) am luat măsurile ce se impun cu „necesitate”. Munca poate fi divizată pe „criterii științifice”, selecția personalului poate fi supusă rigorilor științei, motivația urmează și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
un model de simulare a activității bancare, plecând de la un model al proceselor de afaceri. Pe baza acestuia s-au identificat agenții bancari și activitatea lor a fost modelată atât independent cât și în interacțiune cu a altor agenți ca și cum factorii de risc ar putea avea impact asupra activității lor. Factorii de risc au fost conectați cu profitul băncii și cu pierderile ce ar putea apărea în prezența lor. Pentru aceasta au fost utilizate canale destul de complicate, de exemplu influența pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Lion King” sau banca Citicorp, pentru a da exemplele unor coloși, sau Powell’s Bookstore 4, Creative Kidstuff 5 și hotelurile Ian Schrager, pentru a da exemple de afaceri relativ mici - n-au folosit niciodată studiile comparative, n-au studiat factorii cruciali de succes, nici n-au făcut sondaje pentru a afla ce își doresc clienții. În schimb, fiecare dintre aceste companii și-a pus aceeași întrebare: „Ce le-ar plăcea oamenilor?” Puneți-vă și dumneavoastră această întrebare. Π Întrebați - și
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
influență asupra prețurilor, iar poziția cea mai bună a ofertei se definește prin egalitatea: Cmg = Vmg = P (costul marginal = venitul marginal = prețul de vânzare). Echilibrul pe termen lung apare atunci când se trece la o nouă stare de echilibru, când toți factorii de producție sunt variabili, ca urmare a intrării (ieșirii) din industrie a unor firme, ameliorării calitative și creșterii cantitative a capitalului fix și a altor inputuri. Condiția de echilibru pe termen lung a firmei aflate în concurență perfectă este: Cmg
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
când plâng”, „Plânsul mă ajută îmi rezolv problemele”, „După ce plâng, mă simt și mai nefericit ca înainte” etc. S-a cercetat de asemenea care sunt factorii care ne pot influența plânsul: „Starea mea fizică (oboseală, foame etc.)”, „Prezența altor persoane”, „Factorii genetici (așa m-am născut)”, „Locul în care mă aflu (acasă, afară, la muncă), „Anotimpul” și altele. În fine, cea din urmă secțiune conține întrebări despre ultimul episod în care au plâns: „Când s-a întâmplat?”, „Cât a durat?”, „A
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
femeilor sunt calități cu adevărat altruiste? Romantismul și teoria semnalului costisitor la bărbați și la femei O descoperire uimitoare și provocatoare: se pare că persoanele care dau dovadă de bunăvoință față de ceilalți ascund în realitate un... interes egoist... Sunt numeroși factorii care ne vor influența să ne ajutăm sau nu aproapele. Știm de pildă că, cu cât o persoană este mai înrudită cu noi, cu atât are mai multe șanse să o ajutăm 1; de exemplu ca atunci când cel ajutat ne
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
și momentul apariției primelor simptome în relație cu momentul debutului, influiența vârstei asupra primelor manifestări, corelații posibile cu evoluția ulterioară ș.a.m.d. O a doua cale de analiză este cea psihopatologică: numărul și dimensiunea (intensitatea simptomatologiei) în relație cu factorii anterior expuși. în final datele sunt interpretatea în relație cu evoluția după un an de zile. Spre deosebire de variabilele complexe cum ar fi personalitatea, sau mutabile cum ar fi clasa socială sau atmosfera familială, vârsta și sexul sunt două variabile foarte
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în a cărei rază teritorială se găsește unitatea sanitară.” Art. 434, al. (2), din CPP: “încetarea sau înlocuirea măsurii internării poate fi cerută și de persoana internată sau de procuror”. (Mihalache, 2010). 4. Problema relației debut/factori precipitanți. Relația dintre factorii favorizanți/precipitanți și debutul schizofreniei a fost investigată în cursul numeroaselor studii în ideea potrivit căreia schizofrenia și simptomatologia sa este influiențată de evenimentele stresante de viață.(Zubin & Spring, 1977; Boker et al, 1989; Nicholson & Neufeld, 1989). Există autori care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de aproape 90% (88. 28%), restul pacienților prezentând ameliorări notabile. Rata ameliorării este destul de variabilă: de la -68% și până la -73% pentru primii 3 factori (dispoziție depresivă; autodepreciere (delir de...)/sentimente de culpă și idei/impulsuri suicidare), la -50%, -55% pentru factorii: insomnie matinală; tulburări parahipnice; și tulburări de atenție. Este important de notat faptul că prevalența depresiei înainte de inițierea terapiei la pacienții prezentând primul lor episod de schizofrenie a fost mult mai mare decât cea care este, în general, descrisă la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la urmași.Studiile lui Goldstein nu au evidențiat interacțiuni între atributele urmașilor (forma de comportament distorsionat și atributele parentale,după cum nu a putut aprecia alti markeri de vulnerabi litate considerați anterior, deci o evaluare a interacțiunii dintre aceste procese și factorii de stres familial nu a fost fezabilă. Ele au demonstrat totuși că ar exista o corelație între anumiți factori de stres familial și probabilitatea subsecventă pentru schizofrenie. Conceptul de EE s-a conturat în urma unei suite de studii interprinse de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
modalități de manifestare comportamentală care traduc un caracter reactiv nevrotic; sub forma unui sindrom În cadrul anomaliilor de personalitate, forme rezistente la tratament și care constituie, de obicei, sursa psihopatiei adultului. Cauzele care duc la apariția tulburărilor de comportament pot fi: factorii genetici - rolul lor nu este clar precizat, cercetătorii purtând dezbateri pe această temă; s-a constatat totuși, că majoritatea copiilor care manifestă de timpuriu tulburări de comportament, s-au manifestat, la scurt timp după naștere ca ușor iritabili, fără un
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
atenția asupra propriei persoane, și-au autoperceput propriile simțiri, propriile gânduri, ca și pe cele ale „rolurilor” parentale introectate sau dezirabile. Au descoperit prin autoinspectare și prin analiza altora care sunt mecanismele ce acționează În cadrul comunicării Între oameni. Au conștientizat factorii care au facilitat o bună comunicare și care au fost cei care au dus la o comunicare tensionată și chiar la Întreruperea acesteia (dacă așteptările nu coincid se ajunge la conflict: minciuna, obrăznicia În relațiile părinți-copii duc adesea la conflict
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]