512 matches
-
ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-au roit, / Câte trei roiuri la fiecare stup, / Pe fiecare ramă câte patru faguri, / Vor da miere, bliduri pline..."325 La polonezi (poloni), în colinde, motivul păsării (cucul) este însoțit de alte două motive, prezente în mitologia universală, motivul aurarului și motivul paharului de aur, care ilustrează o nouă geneză a umanului, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dovada soarelui în umbră". Poezia, în această realitate care descinde din aventură, ca și la Rilke sau ca în poemul "Somnul" lui Lucian Blaga, constituie o stare de iluminare, poezia înseamnă sinteză și selecție: Taie lumina-n mine ca-n faguri,/ ochi stau albaștri în destinul meu/ Și toarnă cheltuindu-se mereu/ Materie pentru săgeți și arcuri" ("Șopârla"). Alteori invocă desprinderea din femeie, contactul dintre suflet și trup, o anume voluptate a nașterii, încercând să o echivaleze cu mișcarea intimă a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se află laolaltă. Fagure Fagurii de miere să-i rătezi în ziua de Sf. Ilie, că altfel Sf. Ilie îți dă ploi de-ți ia știubeiele* ori îți îneacă albinele. E bine a da mai întîi cuiva să guste din faguri și apoi să mănînce gospodarul, că făcînd așa va avea totdeauna faguri plini. Falcariță Baligă de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec Dacă are o femeie pizmă pe alta și vrea să i facă vreun rău, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de Sf. Ilie, că altfel Sf. Ilie îți dă ploi de-ți ia știubeiele* ori îți îneacă albinele. E bine a da mai întîi cuiva să guste din faguri și apoi să mănînce gospodarul, că făcînd așa va avea totdeauna faguri plini. Falcariță Baligă de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec Dacă are o femeie pizmă pe alta și vrea să i facă vreun rău, apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și pe val adânc de râu, Pe-amiros de măr, pe-o stea, pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină și pe tremur lin de horă, Pe ram verde de stejar, Pe coamă de armăsar; Pe doi faguri dulci, mustoși, într-un clopot de strămoși, Pe-amintirea lui bunicu, Pe nesomnul lui tăticu, Pe un vers de Eminescu, Pe pământul ce-l iubescu, Să-l iubești și tu așa, Hai, puiu, nani-na.” („De leagăn”) Și, în amintirea vremurilor
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Tot ca observație comparativistă, să reținem și pasajul paralel pentru compoziția scaldei de nuntă, cum a rezumat-o S. Fl. Marian în documentele sale: „În scalda aceasta, care e făcută din apă neîncepută, pun bani de argint, lapte dulce, un fagur de miere precum și diferite flori mirositoare, mai ales busuioc, simbolul dragostei, anume ca toată viața lor să fie atrăgătoare și plină de dragoste ca busuiocul, curată ca argintul și laptele, dulce ca fagurele de miere”. Simbolurile culinare ca și albumul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vioriu, miroasele florilor mândre Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru măreț, unde arbor legat e de arbor, De liane ce spînzură-n aer snopii de flori, Unde prin vechii copaci-și fac albinele stupii sălbateci Plini de faguri de miere, ce curge ca auru-n soare, Cu de ghirlănzi uriașe copaci, din a lor rădăcine Până la vîrfii din nori cu liane încolăciți-s, Cari cu snopi de flori i-nconjoară, mărirea le-ngroapă. Dacă prin codri pătrunzi dai de-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
moale ca mătasa Grumazul alb și umeri-i vădea. Prin hainele de tort subțire, fin, Se vede trupul ei cel alb deplin. {EminescuOpIV 356} IAMBUL De mult mă lupt cătând în vers măsura, Ce plină e ca toamna mierea-n faguri, Ca s-o aștern frumos în lungi șiraguri, Ce fără piedeci trec sunând cezura. Ce aspru mișcă pânza de la steaguri Trezind în suflet patima și ura - Dar iar cu dulce glas îți împle gura Atunci când Amor timid trece praguri! De
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mai putu lua ochii de la bunătățile pământene. - De când tot înghit sâmburii și pietricelele voastre, am uitat să și mănînc! zise ea alintîndu-se. - Și nu te simți hrănită îndestulător? zise Auta fără să-și poată lua ochii de la o grămadă de faguri de pe o bucată de pânză curată. Eu nu m-am simțit niciodată flămând... Dar Nefert nici nu-l luă în seamă. Își scoase un inel subțire de aur cu o piatră verde și în uimirea stăpânului unui șir de grămezi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu o piatră verde și în uimirea stăpânului unui șir de grămezi de marfă bogată, îi ceru două coșuri din cele pe care le purtau vânzătorii atârnate peste umăr cu o curea, și le umplu pe amândouă cu plăcinte, curmale, faguri de miere, turte de grâu, carne fiartă de oaie, struguri și ouă; apoi îi dădu inelul, fără să mai ceară nimic, în vreme ce negustorul gras, cu mutră rânjitoare de om mulțumit, o privea cu gura căscată. Auta îi veni în ajutor
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
făcut! Intrară întîi Auta și străinul celălalt, apoi Nefert; ceilalți doi se fereau să intre. În luntre, pe unul din scaune, ședea o frumoasă femeie rome, de neam după înfățișare, cu trupul scund și subțire, îmbrăcată în mătase de culoarea fagurilor proaspeți, cu părul negru retezat pe frunte și sprijinit pe umeri. Când intrară ceilalți, femeia tresări și se ridică. - De ce numai Auta s-o fi răpit pe Nefert? Eu dacă vin din stele n-am voie?! spuse cârmaciul vesel. Mi-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
virtuți ca greceștile xoana miraculoase. Era artei Arta este un produs al libertății umane; dar nu numai în sensul în care o înțelege Kant când spune că munca albinelor nu este o operă de artă, ci un efect al naturii (fagurii de ceară nefiind construiți conform unui scop). Libertatea pe care o atestă arta nu este cea a unei intenții față de instinct. Ci aceea a creaturii față de Creator. Libertatea oamenilor în general, aceste non-albine, nu are altă istorie decât cea zoologică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
burtă ies cei mai mulți aburi. Se văd mațele negricioase, verzulii. Și Încep să scoată la mațe. Madam Țăpăligă dă copiilor pușcăriașului șoric. Îți dă și ție o bucată. Pe o parte e rumenit și pe cealaltă parte se văd ca niște faguri punctele de grăsime. E bun după ce Îi pui sare. Stai și tu la pomana porcului, mănânci șoricul și te uiți mai departe la dric. În el, prin sticla geamurilor nu se vede nimic. Decât podeaua de lemn Într-o pânză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
caselor bine îngrijite, de-a lungul drumului curat și neted ca în palmă. Câinii furioși fură împușcați din poarta care sărise din țâțâni la prima opintire. Un rotaș, în cap cu un sac de iută care-i ferea fața, scotea faguri de aur din stupi, cu mănuși încleiate de miere, fără teamă de roiul albinelor răzbunătoare. În interior plutea un miros de pâine caldă de secară. Soarele blajin scălda cu alb încăperea orânduită gospodărește, cu mașina de cusut la colțul dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
plăcea să stea mult la masă și să discute, stăteau așa într-o rână, la o masă sub formă de potcoavă." "Și ce discutau?" mai zise bunicul bâjbâind în noul stup, pregătindu-l să primească roiul sălbatic, vârând în el faguri cu miere, să aibă noile-venite, pentru început, ce să mănânce. Discutau despre tot ce există", zisei. N-aveau treabă!" mormăi el cu afectare, el care avea și ai fi zis că găsea în asta un mare rost, uitând că în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
săturat." "Gustați puțină miere!'' zise bunica. Nu, sărut mâna, poate nevastă-mea." " Da, zise madam Chiriță, dar nu vă deranjați..." Și se ridică și se duse cu ea în casă, s-o ajute... Nu era miere simplă, ci bucăți de faguri, o minune, îți venea să înghiți și ceara lor parfumată odată cu mierea, care păstra în ea, proaspete, miresmele florilor prin care cutreieraseră albinele bunicului. Din când în când câte una, întîrziată, ne dădea târcoale înainte de a se întoarce în stup
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a observat inginerul. „Am avut totuși impresia că fotocaina distruge celulele memoriei...“, am mutat discuția înapoi la cursul ei. „Memoria nu-i un organ compact.“, mi-a răspuns Grosescu. „E-un soi de fagure virtual, suprapus peste mii de alți faguri mai mici. O mașină a timpului, cu capsule de întâmplări gata să se dizolve și să-și elibereze conținutul în lume. Trebuie doar să te pricepi să desprinzi capsulele, fără să le strici substanța.“ „Fotocaina păstrează și distruge, în același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vorba de Tractat astfel cum [î]l pricep toți, cestiunea e rezolvată gata și nu mai e de datoria nici unui guvern de-a grăbi rezolvarea. Ni se pare deci că altceva e la mijloc. Reproducem câteva pasaje din "Romînul". În fagurul de miere al povețelor de pace date universului se ascunde un ghimpe rău. Acest răspuns (al d-lui de Kallay ) dovedește pe de-o parte câtă atențiune dau chiar puterile mari relațiunilor cu străinătatea, iar pe de altă parte ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este, spre exemplu, suita de mici trasee curbe, ochiuri paralele mai mici sau mai mari din întreaga ornamentică a dantelei ce acoperă masa. Ne vom aminti, privind-o, de ritmul în care sunt ordonate semințele florii soarelui, sau alveolele unor faguri de albine. Imaginația ne va trimite și la unele structuri marine. Toate obiectele sunt proiectate pe un fundal închis din care, printr-o dezvoltare ierarhică a valorilor, vin în întâmpinarea privitorului, în mod gradual, formele cu tonalitățile lor până la cele
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
înmoaie și se topește la temperaturi destul de joase și care are numeroase utilizări în industria farmaceutică, electronică, a hârtiei, cosmetică etc. Ceară de albine - ceară de culoare gălbuie, cu miros plăcut, caracteristic, produsă de albine, care se recoltează prin topirea fagurilor. Ceară de balenă - spermanțet, ulei de cașalot. Ceară de parchet - amestec de ceară sintetică cu parafină, cerezină, ceară vegetală și cu alte substanțe, care formează pe parchet o peliculă lucioasă, protectoare. Ceară roșie - amestec de colofoniu, șelac, ulei de terebentină
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
magaziile atârnând în aerul după-amiezii, dovezile de izbândă-n celebrele lupte navale, rumegușuri și lămpi cu fitil, parfumul doagelor scorojite, fără cercuri, șerpii lehămetisiți să-și târâie veșnic pungile cu venin liric, urșii purtători de ciliciu printre știubeiele doldora de faguri, ideile fixe, răstignite pe moțul curcilor în derivă, toate, absolut toate, auster și integru, le împodobeam în litere, spre o înregistrare definitivă, zăcută blând în dosare ample, cu clape groase de fier sau de alamă, neînduplecate, ostile oricăror capricii, sclifoseli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
vitamine) care le asigură proprietăți de fortificare fizică, tonifiere și de vitaminizare a organismului, fiind indicate să Înlocuiască zahărul alb. *Propolisul se ia zilnic o jumătate de linguriță (circa 5 g) pe o durată prelungită. *Păstură -un produs aflat În faguri, din care se vor lua 4-5 Îmbucături pe zi. Regimul alimentar Are un rol deosebit de important atât În prevenirea cancerului cât și În terapia diferitelor forme canceroase. Există o legătură incontestabilă Între alimentație și cancerul hepatic. Ce se recomandă ? Cât
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
3 ori pe zi, cu 15 minute Înainte de mesele principale, Într-o cură de minim 15 zile; *polen- granule din care se iau câte 2 lingurițe pe zi, cu 15-20 minute Înainte de mesele de dimineață și seară; *păstura adunată din faguri, din care se iau câte 3 lingurițe pe zi, având efecte de stimulare a rezistenței organismului slăbit de boală; *lăptișorul de matcă are efecte stimulatoare asupra sistemului imunitar, revitalizând corpul debilitat. Regimul alimentar În profilaxia cancerului colorectal, regimul alimentar este
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
agrement), măgari și catari. Produse secundare: par și gunoi de grajd. 0125 Creșterea păsărilor Găini, curci, gâște, rate, bibilici pentru: prașila, producție și sacrificare; ouă și gunoi provenit din creșterea păsărilor. 0126 Apicultură Familii de albine, produse apicole (miere, ceară, faguri, polen, lăptișor de matcă, propolis și boștina) și alte produse. 0127 Sericicultura Gogoși de mătase, ouă de viermi de mătase, larve, viermi de matase. 0128 Creșterea animalelor pentru blană și a altor specii Animale pentru blană din crescătorii: nurci, vulpi
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]