687 matches
-
Ambii ne-am comportat maiestic, cum de fapt ar fi normal să se comporte oamenii în societate. Deși vocabula fălos poate fi interpretată ca reprezentând un om impunător, măreț, impozant ea rămâne antipodul noțiuni de maiestate. Cuvântul de proveniență este fală, în sens de strălucire, măreție, glorie, faimă sau renume, dar vocabula fălos sună peiorativ chiar jignitor cu sensul de trufie, îngâmfare, orgoliu sau mândrie. „Nașul, în măreția sa, lipește cu fală mia de dolari de fruntea lăutarului.” O expresie larg
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
rămâne antipodul noțiuni de maiestate. Cuvântul de proveniență este fală, în sens de strălucire, măreție, glorie, faimă sau renume, dar vocabula fălos sună peiorativ chiar jignitor cu sensul de trufie, îngâmfare, orgoliu sau mândrie. „Nașul, în măreția sa, lipește cu fală mia de dolari de fruntea lăutarului.” O expresie larg folosită, dacă nu în literatura românească cel puțin în jargonul gazetăresc și-n vorbirea curentă. Nu înțeleg pe cine preamărește cel ce se exprimă astfel; bogăția infamantă a nașului sau indecența
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
Ca părinții noștri să nu ne mai plece Nicăieri în lume pentr-un trai mai demn! Țara dacă-i țară, Mamă să ne fie Și să ne cuprindă Dragostea-i la sân, Cu aceeași sfântă, caldă bucurie, Să rostim cu fală: sunt copil român! Iar bunicii noștri, Dumnezeu să-i țină Să ne spună bunii „cum a fost odată...” Țărișoara noastră încă nu-i puțină Și atât cât este știu că nu se gată... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Protest... / Nicolae Nicoară
PROTEST... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340475_a_341804]
-
viitorul, chiar viața. Societatea românească actuală luptă cu străvechea neputință, frică, acceptarea unor valori și modele false. Este prima dintre marile bătălii pe care s-a angajat să le poarte în numele reînnoirii sale spirituale, din dorința de a „purta cu fală-n lume” numele de român. Astăzi, când incertitudinea a devenit singura certitudine, când modelele cu care, din păcate, se identifică foarte mulți români au derapat spre nesemnificativ, senzațional și vulgar, o privire trecătoare către cei care, înaintea noastră, au reușit
Ultimii Cavaleri ai României încă mai există. Şi se încăpăţânează să reziste () [Corola-blog/BlogPost/338602_a_339931]
-
niciodată croiește-ți alta soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Și ca-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, “Viața-n libertate ori moarte !” strigă toți. Preoți cu crucea-n frunte
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
și nimeni nu se va mai încumeta a o restaura. Abia anul trecut, o fiică a Domneștiului, om de afaceri, av. Catia Rădulescu a investit bani și suflet reabilitând clădirea de la Cimitir, dorind să se refacă muzeul ce reprezenta odată fala satului, fiind renumit în toată țara. II. Câțiva ani mai târziu, la 24 decembrie 1972, tot la Domnești, avea să se inaugureze, din inițiativa Societății culturale „Luca Paul”, Muzeul permanent de artă plastică contemporană, primul de acest gen din țară
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
ajuns în vârf, se uita la iarba captivă prin dăruire. Ea se apleca în stânga, apoi în dreapta, mișcată de emoție, de desăvârșirea clipei, iar gândacul își dezvelea pieptul în toată splendoarea sa către soarele regal, era în culmea fericirii pentru izbândă. Fala lăsând în urmă sentimentele. Suzana Deac Referință Bibliografică: Gândăcelul îndrăgostit de un fir de iarbă / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 321, Anul I, 17 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Suzana Deac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
GÂNDĂCELUL ÎNDRĂGOSTIT DE UN FIR DE IARBĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342539_a_343868]
-
au împodobit mormântul cu cetini multe. În vârf i-au pus o cruce de lemn, după datină creștinească. Ridicând glasul, voievodul rosti: - Iată cum sfârșesc cei care nu știu să se oprească la timp din alergarea după avuție și după fala deșartă a lumii! Referință Bibliografică: Lăcomia de pământ / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1368, Anul IV, 29 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
Când marea furioasă din juru-i ar voi, Să-i frângă, să-i despice coroana ei bătută, De vifor și viscoale pân ce s-ar nimici, Dar brațul ei e tare...coroana-i așezată, Înfruntă viguroasă și-n secoli va sta, Cu fală și mândrie, căci marea-nverșunată, Și oceanul nu-i în stare din loc a o mișca. II Au nu e așa românul? O stâncă seculară, Ce-n lupte furioase a stat la locul său A stat ca și eroul luptându-se
CE E ROMÂNUL? AUTOR NECUNOSCUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341223_a_342552]
-
mândrie, căci marea-nverșunată, Și oceanul nu-i în stare din loc a o mișca. II Au nu e așa românul? O stâncă seculară, Ce-n lupte furioase a stat la locul său A stat ca și eroul luptându-se cu fală, Continuu dând dovadă că-i fiu de semizeu, Coroana lui măreață străluce cu onoare, Pe fruntea lui cea divă și-n veci va străluci, Căci dacă-n lupte crunte și-nfiorătoare, Nu a perit românul, nicicând nu va pieri! III
CE E ROMÂNUL? AUTOR NECUNOSCUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341223_a_342552]
-
Bin Laden. Tușa Anuța (foto) mi-a spus într-o seară de transhumanță: - Ori n-ai vazut cum samănă ciobanii cu sâmbrie întra iei? Șî mocanii samănă, șî patronii hăi de țân oi cu slugi, păntru bani? Șî pocăițîî la feli... și hăi de fac politică pe la televizori. Samănă că toți eu câte-on duh al lor, ș-ahăla nu-i Duhu lu Dumnezău, să știi. Toți ahăia de fac on lucru numa păntru bani, fiștecare în lucru (tagma) lor, au toț on
Povestea ca viață. Jihad () [Corola-blog/BlogPost/337859_a_339188]
-
de inteligență. La fel precum câinii, păstorii mici, cu tradiție, sunt stimulați sau forțați să crească ori să dispară. În locul lor apar marii proprietari, interesați doar de profit, pentru care oaia e marfă, ciobanul e paznic și câinele motiv de fală. Bătrânii noștri aveau o vorbă: „Oaia are 99 de boale și a suta-i ciobanul”. Peste tot unde apar dezechilibre ori abuzuri, s-a instalat și proliferează „ciobanoza”. Există legi în vigoare care combat suprapășunatul, agresivitatea câinilor, braconajul. Să se
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari () [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
Lugoj, 2008, cu lucrările simpozionului- „Comunicarea altfel”, Lugoj, 2008, „Le document de type „Témoignage” en classe de FLE „- CD cu lucrările simpozionuuli « Gândind asemenea vorbim diferit”, „- cu lucrările simpozionuuli « Gândind asemenea vorbim diferit”, „Larticle de presse écrite en classe de fle”- publicație cu lucrările colocviului „Théorie et pratique du français”, Rm.-Vâlcea, cu lucrările colocviului „Théorie et pratique du français”, Rm.-Vâlcea, „Sur le pont d’Avignon”- fiche d’exploitation pédagogique - revista „Florile gândului”, dec. 2008, fiche d’exploitation pédagogique - „Florile
DESPRE TEATRUL SOCIAL INTERACTIV PENTRU ELEVI SI CADRE DIDACTICE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344276_a_345605]
-
fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putém să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la oi. Șî cântam din trâmbdiță, din caval, din trișcă. Feli de feli de doine îm’ plășé. Auzăm cucu’ cântân’, auzăm păsările. Mă gâném șî eu oareș cum să cânt mai mândru să-m șie mnie drag șî la păsări să le placă de cântările mele. Păi, m-am pusu-mă șî pe-o
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putem să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la oi. Șî cântam din trâmbdiță, din caval, din trișcă. Feli de feli de doine îm' plășe. Auzăm cucu' cântân', auzăm păsările. Mă gânem șî eu oareș cum să cânt mai mândru să-m șie mnie drag șî la păsări să le placă de cântările mele. Păi, m-am pusu-mă șî pe-o
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
tată-său, Costin. Apoi se născuse fata. Bucuria lui Artemie fu cam diluată comparativ cu cea trăită la nașterea băiatului. De, doar era oltean! Și, pentru olteni, era știut, nașterea unui băiat era ce era, adică, o mare și de fală binecuvântare! În consecință, botezul fetiței fusese auster. Se făcuse tot în satul bunicilor. La biserică dusese copilul o vecină - ca moașă, unic însoțitor al Mirei - ca nașă. Unde mai pui, o botezaseră, ca la țigani, joia! Și, zi de lucru
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
oraș destinat științei și cercetării. Plajele renumite de la Calangute, Bogmalo ori Vagador, Miramar, Dona Paula, Singuerim, Candolim, Anjuna, Colva, Mabor, Palolem, Bambolim, Cavelossim ori Caranzalem te înveselesc în Goa, alături de hoteluri luxoase și locuri vechi amintind de o istorie de fala a imperiilor portughez, olandez, danez, francez ori britanic. Tot aici în nordul Maharastrei la Elora și Ajanta, cât și la câțiva kilometri de Bombay, pe mare, în insula Elephanta, esti impresinat de vestigiile unei civilizații de câteva ori milenara, în
TAJ MAHAL PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343982_a_345311]
-
în cuvinte și lacrime pe față... Preschimbă orice vers în dulce mângâiere S-atingă inimi triste și suflete pustii Și fă al meu condei o armă ce se luptă Pentru iubire, pace și dor de veșnicii... Nu caut cuvinte-alese...nu fala mea o vreau Ci vreau pe Tine, Doamne să Te vestesc în lume... Mai lasă gânduri bune și-alungă îndoiala Să pot să spun prin versuri ce duhul vrea a spune! Spune-mi, spune-mi mică stea... Spune-mi, spune
OMAGIU DIVIN 14 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344089_a_345418]
-
abandonăm! Georgeta NEDELCU: V-a fost vreodată rușine că sunteți român? George ROCA: Nu, niciodată! De ce să-mi fie? Nu m-am bătut niciodată cu cărămida naționalistă în piept, dar nici nu mi-am abadonat românismul. Suntem o nație de fală, chiar dacă am fost ascunși aproape 50 de ani după „Cortina de fier”. Începe să ne (re)cunoască lumea. Mă mândresc că sunt român! Georgeta NEDELCU: Au trăit românii vremuri mai grele ca astăzi, vreodată? George ROCA: Acestea sunt cele mai
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
ȘI FURNICA Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cerul râde prins de ape scuturându-și coama blândă și-ndrăzni prin nori să sape a luminii albă pândă. Șugubeț și plin de fală se opri în pânza-i vântul și-ncepu cu o rafală să-i îmbrace-n colbu-i, gândul. Coborând din așternutu-i soarele-și deschise ochii și-nveli în aur bustu-i strângând vântul pe sub rochii. O furnică ce-ndrăznise să înfrunte
VÂNTUL, SOARELE ȘI FURNICA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377470_a_378799]
-
la momentul terminus al trudelor românilor când, după ce și-au agonisit tot belșugul lor dintr-un an, se predau spiritului sărbătorii meritate, se așează la masă de festivitate, se veselesc în jurul produselor hrănitoare ale pământului, pe care le expun a fală în toată splendoarea prospețimii lor, petrecând cu joc și cântec, săvârșind prin aceasta spectacolul propriei munci, bunăstări și satisfacții. Mutați pentru mai lungă sau mai scurtă perioadă de timp prin toate laturile lumii, ca să-și amelioreze avutul cel de toate
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
10 iunie 2017. Din steaua care-a răsărit Alunecă o rază, Noroadele iluminând Simțirea să stea treaza. Pe cât de mult va străluci, Vă lumină mai tare, Cuvântul viu va dăinui Spre-a lumii împăcare. El, Eminescu,-i adevăr Ce-n fala veșnicește; Sa il urmăm și-o să aflăm Cum viața se-nnoieste! Din vijelii, strălucitor, Renaște mai puternic, Simțindu-se nemuritor Și-n amintire veșnic! Citește mai mult Din steaua care-a rasaritAluneca o rază,Noroadele iluminandSimtirea să stea treaza.Pe cât
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
Și-n amintire veșnic! Citește mai mult Din steaua care-a rasaritAluneca o rază,Noroadele iluminandSimtirea să stea treaza.Pe cât de mult va străluci,Vă lumină mai tare,Cuvantul viu va dainuiSpre-a lumii impacare.El, Eminescu,-i adevarCe-n fala veșnicește; Să îl urmăm și-o să aflamCum viața se-nnoieste!Din vijelii, strălucitor,Renaște mai puternic,Simțindu-se nemuritorSi-n amintire veșnic!... ÎI. RONDELUL SALCÂMULUI ÎN FLOARE, de Mihai Lupu, publicat în Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017. Așa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
-n care se aud Sunete pe văi din clinchet de ape Cântec revărsat din ramurile moi Când păsări cu ciocul de aur Ne sunt oaspeți și adierea aproape... Râuri de argint, fluviul cu cantare triumfala Alunecă pe trupul pământului cu fala Peste tot, în toate - ape și păduri - viețuitoare mii În preaplin de iubire, în taină, fac nunți de poveste, cununii În țară binecuvântata cu câmpii împovărate De grâne legănate în nopțile de-alint, Apoi lin, în cercuri verzi, la sânul
DIN TIMP STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379869_a_381198]
-
duceau la oborul de la Novaci. Gândeau să li se lumineze acolo. Tată-tău își dorea grozav un cârlan de un an-doi, cât de scump ar fi fost... să-l deprindă el cu orice îi trebuia calului la muncă și...la fală. O luase cu el și pe mamă-ta, așa, să-i țină de urât. Căile pe-atunci erau dosnice, nu umblate ca-n vremea de astăzi, nici vorbă! Duceau cu ei un felinar să le găsească drumul, un săcăteu cu
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]