2,300 matches
-
Într‑o revistă de popularizare a științei că ar exista așa‑numitele stele canibalice, așadar un canibalism stelar, iar pe plan conceptual un dualism astronomic, un tip de afinitate astrală (de unde și versul: „Stelele care se ating cu fruntea, cu fălcile“), prin care stelele se Înghit una pe alta În Îndepărtări Încețoșate, undeva Înspre Calea Lactee. Asta i‑a provocat o primă revelație, a doua fiind Întâlnirea noastră. Aceste două episoade se vor armoniza Într‑o unică imagine. Cum poeții glăsuiesc precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
originală putea fi denigrată: că era vulgarizator ordinar al lui Anski, că avea un copil nelegitim, că ar coresponda cu o cunoscută actriță germană, că de la optsprezece ani avea proteză mandibulară (când un soț gelos, cunoscut poet rus, Îi mutase falca din loc), că‑și scria poeziile mai Întâi În rusă și apoi le traducea ajutat de tatăl său, că intenționa să se stabilească În Palestina și câte altele). Odată i‑am văzut portretul În ziar; creația lui Konstantin Rotov. L
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
însă, fără să-i lase timp pentru a-și da seama ce se întâmplă, Miti Matái aruncă porcul la circa trei metri, în apă. Apă se coloră imediat în roșu și, o fracțiune de secundă mai tarziu, animalul dispăru între fălcile monstrului de peste șase metri lungime, care îl înghiți că pe un ou. Timp de aproape jumătate de minut păru că nu se va întâmpla nimic, căci uriașă fiara se întoarse foarte încet și rămase în expectativă, așteptând o nouă pradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Miss America. Pungilea alea etanșe erau atât de rezistente încât toți ne-am milogit pentru un cuțit de la Bucătarul Asasin, din minunatul lui set de cuțite de dezosat, satâre, cuțite de tranșat și foarfeci de bucătărie. Cu excepția Verigii Lipsă, cu falca lui ca o capcană de urs; el își putea folosi pur și simplu dinții. Voi nu sunteți trecători, dar această viață e, spunea domnul Whittier. Doar nu te aștepți să vizitezi un parc de distracții și să rămâi acolo pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
hoț de opere de artă... De închiriat Un poem despre Ducele Vandalilor. — Nimeni nu-i zice lui Michelangelo curva Vaticanului, spune Ducele Vandalilor, doar pentru că s-a milogit de Papa Iuliu să-i dea de lucru. Ducele pe scenă, cu falca lui țepoasă, o perie aspră cu peri palizi maxilarul i se rotește, măcinând și frământând un cocoloș de gumă cu nicotină. Tricoul lui gri și pantalonii de pânză sunt presărați cu fulgi de vopsea uscată: roșu, roșu închis galben, albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
subțiri, fragile precum coaja de ou, ca să poți urca tot mai sus. Până ajungi să te uiți în jos la cuiburile gri ale perucilor prăfuite ale fiecăruia. Stau toți cu capetele date pe spate atât de mult încât le atârnă fălcile. Atât de sus încât te poți uita în gaura din spatele claviculelor, să vezi treptele cutiei toracice dispărând în rochie sau în guler. Toți avem mâinile înfășurate în zdrențe însângerate. Mănușile se bălăngănesc libere, cu degetele goale pe dinăuntru. În pantofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
căsnicie. Să nu o facem furtunoasă pentru că avem toate șansele să ajungem la divorț. Tragem amândoi la aceeași căruță și trebuie s-o facem în aceeași direcție. Cristian Bariu rămăsese interzis. Luana putea să jure că, după mișcarea imperceptibilă a fălcilor, își făcuse cruce cu limba. Dar figura ținuse. Voicu nu folosea metode neortodoxe cu toți. Ele difereau de la client la client. Doamna Noia nu era singura căreia îi displăcea acest personaj. La micile întâlniri din pauza de masă, apariția directorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să-l vadă pe Adam și-l găsise adâncit În somn, cu o mână la frunte, cu palma Întoarsă ca un scut Împotriva luminii puternice. Cu capul ușor aplecat pe o parte, părea să se ferească de un soare imaginar. Falca Îi tremura uneori, altfel era cu totul nemișcat. Cearșaful subțire i se Îngrămădise sub corp, iar Margaret l-a tras cu grijă și l-a acoperit până la gât. Îi lăsase un bilet la bucătărie notând doar „Stai și așteaptă“. În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
discursuri, atâta vreme cât pricepe că Încă putem să-i fim de folos. Bill Îl privea pe Mick cercetând imaginea. și-a ridicat o mână la buze și, cu mintea aiurea, s a apucat să-și sugă degetul mare. I se vedea falca mișcându-se. Margaret și-a amintit de acest vechi obicei de-al lui, o tendință de detașare, când devenea absent la ce se Întâmpla În jur și se concentrează asupra propriului gând. Făcea așa mai tot timpul pe când erau la
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
un almanah terfelit aflat prin apropiere, râse din gât la observația oaspetelui, apoi râsul i se termină cu un hîî prelungit, oftă și-și concentră atenția asupra paginilor cu scris mărunt, albe, foșnitoare. Impunător, la biroul său, Alexe ședea cu fălcile încleștate zbătând alene din pleoape. Albastrul ochilor se întuneca tot mai mult de la o clipire la alta, devenea tulbure, mâlos ca o baltă. Părul des, blonziu, răvășit ca o coamă îi încadra fața împietrită. Fumul din cameră începea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de miopie dar întârzia, mereu întârzia să se prezinte la un oculist. Reîncepură și migrenele, vechea ei meteahnă, uneori își întrerupea orele și așa puține de somn, o trezea durerea ce-i săgeta tâmplele și starea de vomă îi încleșta fălcile, se ducea mătăhăind la dulapul de medicamente, căuta printre gene comprimatul de fasconal, înghițea una, două tablete, pe moment avea impresia că stomacul și așa încordat nu le va suporta, zăbovea rezemată de peretele băii, pregătită pentru o eventuală expulzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sunt și mai pe lună, de dimineață aveam senzația de a nu mă duce, am strâns chiștoace de pe jos, am măturat cu o perie tocită și câinele mă enerva groaznic, credea că mă joc cu el, poc! i-au clănțănit fălcile, acum s-a învățat minte, mă tatonează de la distanță și se joacă cu mine fără mine, dacă se bagă cu gura în perie ca prostul când eu vreau să strâng și atât și n-am nervi să mătur și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
-o pe directoare, nu-i nimic, s-au dărâmat niște sticle și am ridicat tot, exces de autoritate... căcat... sclavi... deschide ușa! cum adică nu mă lași tu pe mine să ies... un pumn zboară pe lângă urechea mea, îmi julește falca, cu palmele îi țin la distanță, beți pe stradă, cu risipă de energie la mers, în semicercuri, râzând, ne ținem sudați, mergând tare peste continente, asta mai trebuia, să te bați cu portarul... trebuie să plec, spun cu vocea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
râsul cel bun al Orheianului”. Dialogul dintre Tudor Șoimaru și boierul Stroie Orheianu încordează la maxim dramatismul scenei, grăbind deznodământul. Când Orheianu, sigur că ,,nu va cuteze unul să miște brațele”, îl amenință pe Tudor că-l va bate peste fălci cu buzduganul, așa cum l-a bătut pe tatăl lui, Șoimaru trage sabia și, turbat ,,ca fiara, cu ochii crunți și obrazul ca de var”, se repede ,,ca scăpat dintr-un arc” și-l lovește în creștet pe boier, răcnind așa
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Naxos să bem ceva. Aveam destul timp de pierdut înainte să vină autobuzul care să ne ducă înapoi la tabără. — Ai putea să îngenunchezi la malul apei și să bagi capul înăuntru. — Pentru o fată care știu că a văzut Fălci de cel puțin două ori, am replicat, ești cam pripită și cam necugetată în privința mării, știi asta? Nu eu sunt cea care o privește mereu de după degete. — Tocmai, am zis. Asta și spun. E înfricoșător. Clio se uită la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și i-am servit-o lui Ian pe fundul gamelei răsturnate a lui Scout, umplând capacul cu puțină apă. — Ți-am spus c-o să se întoarcă, zise, așezându-se din nou lângă foc. Ian torcea, dând din cap în ritmul fălcilor care mestecau lacome. — Așa-i, am încuviințat. Apoi am zis: Tocmai mă gândeam că n-am adus votca. Ea se crispă. — O scăpare. Dar nu face nimic, o să-ncerc să spun povestea cu mintea limpede. O pauză. — Nu știu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
indiene Ramayana și Mahabharata, un volum de povestiri aparținând laureatului premiului Nobel pentru literatură Rabindranath Tagore și unor autori indieni contemporani. De asemenea, a tradus și alte titluri de referință, printre care menționăm: Om bogat, om sărac de Irwin Shaw, Fălci (romanul scriitorului Peter Benchley, după care a fost inspirat filmul cu același titlu, în regia lui Steven Spielberg), precum și volumul în ediție bilingvă The Gold Bug Cărăbușul de Aur a renumitului Edgar Allan Poe. Pe temeiul recomandărilor obținute din partea iluștrilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
are legile lui. Nu întrerup o frază despre V. Voiculescu cu reclama la tampoane igienice. Îl întrerupi ci pe Pavarotti dacă trebuie. Dacă trebuie, trebuie! Ș-urile și ț-urile se aud ci-uri, dantura stă să-i sară dintre fălci, dar Turcitu a rămas același "factor accelerator". Ieri de socialism, azi de capitalism. S-a și întors spre mine. Nărăvacio! Nărăvaciă ai fost, nărăvaciă ai rămas, Iordana. Sînt greceli ale tranziciei. Da' de ce le ai numai pe ele în vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de pe vremea lui Codarcea, somnoros și cu paie-n blană. Adormitule! O să mă fure hoții, cu tot cu tine. Cred că ai o zi proastă. Io sînt în invarianta eficienței, Iordanco. Și, pentru sine: "Ilogice-s muierile astea!" Cască de-i trosnesc fălcile și se uită la mine cu viciul cafelei în ochi. Scap de el, trîntindu-i ușa-n nas. Aștept. De la tine m-aștept la orice, îl aud de pe prag. Rareori, dar rareori, jinduiesc după o viață nemaipomenit de simplă. După viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
crud pentru un război atît de mare. Proaspătul repartizat nu-și dorea decît să scape de Institut. N-a rezistat nici cît mine: aproape patru ani. Șarcodilul sau crocoșarpele, cuvînt inventat ca să vizeze combinația de șarpe producător de venin cu fălci de croco, pe numele real Botez, îl hărțuia-discredita. Miron figura la partea negativă a tuturor dărilor de seamă. Ca superficial ("Improvizează și iese ceva improvizat") ori ca negativist-individualist: "Sectorul are o sarcină nu ușoară ca s-o privim cu neseriozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
din blană de urs. Se spărgeau apoi în stropi iuți și galbeni, rapid muritori în bezna rece, dar, maturizate din propria lor ambiție în flăcăiandri viguroși, cu mușchi arzători, cu palme cât cazmalele, cât cupele de excavator și menghine cu fălci uriașe de foc, sigur, fiecare cu șiretenia sa, pentru că trebuie să știți, flacăra e foarte șireată și dornică să ducă la bun sfârșit destinul ei de flacără, cu scopul ce-i definea existența sa de foc, din Făt-frumoasă flacără, devenind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
văzute și... Aici filmul se întrerupse. Ecranul deveni alb. Abia bănuit chipul-crochiu a lui Gustav. Foarte palid. Pe frunte verdictul cu litere groase. Imaginea-schiță deveni fotografie, respectând cu fidelitate trăsăturile damnatului. Apoi o dungă verticală împărțind ecranul în două, ca și cum fălcile unei menghine strânsese cu bacurile zimțate capul lui Gustav. Dunga se umfla, obiectivul își reglă focalizarea ca să se poată citi clar pe banderola capsată la ceafă: VINOVAT! Gustav compunea romanul cu un câine negru la picioare și, în timp ce scria, ficțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
luat-o razna, zice Gulie, dați-i o cană cu apă. Tîrnăcop se mișcă ca un titirez, toarnă ceva într-un pahar și i-l întinde lui Gulie, așa ceva n-am mai pățit, dar Roja nu vrea să-și descleșteze fălcile, trebuie să vă întindeți puțin, îl sfătuiește Gulie ca un medic. De unde știți voi ce e mai bine pentru mine? nu se lasă Roja. Pe mine să știi că nu mă impresionezi cu nimic, intervine Curistul presărînd puțină sare pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
se juca zilnic Rozalița). Cu mare frică, Va a mulțumit lui Negruț pentru frumoasa sa purtare, sfios a Întins o mânuță către botul câinelui și s-a liniștit numai atunci când Negruț a mirosit-o și apoi a prins-o Între fălcile Înzestrate cu dinți puternici, a strâns-o delicat, hârjonindu-se În de neuitatul joc al tuturor copilăriilor, atunci când Între câine și copil se leagă o prietenie cum arar se mai poate găsi printre oamenii mari. -La revedere, Negruț! rosti copilul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
succes explicabil prin dramatismul romanelor sale, dar și prin funcțiile înalte pe care le deținea. În prezent însă, este aproape complet ignorat, deși continuă să publice noi și noi cărți, de câte 300-400 de pagini fiecare... Am citit atent romanul Falca lui Cain (Albatros, București, 2001), animat de curiozitate: cum anume mai scrie autorul ridicat altădată în slăvi? Aveam starea de spirit a unui justițiar, dorind să îl repun în drepturi pe un scriitor abandonat de cititori după 1989. Era mai
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]