1,020 matches
-
silabisind piperul din cîrnăciorul uscatal băcanului miop,în timp ce guvernantele alunecă din ce în cemai sigur pe drumul pierzanieiși primarii beți dorm în căruțele cu ventilație specială, din foi de brusture.Așa s-a pierdut prin vreme gustul speculației,tot țesînd faldurile istoriei la nemuritoarele mașini Singer,tot depilînd fecioarele de pericolulîmpotmolirii în ideal,deși în orice epocă, în ... IX. ÎN ORICE CAZ, TRĂIM, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017. În orice caz, trăim, și asta
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
lași în urmă semne insesizabile pentr-un intrus. Pe o pagină falsă a romanului, vârful peniței orientat spre o anumită literă, un ac precis poziționat pe desenul mozaicului din hol; un strat fin de talc. Memorezi cum cad, la plecare, faldurile perdelei, dispunerea aparentă a ciornelor... Toată casa e o capcană. MAGISTRATUL. Voi guverna iarăși gloata asta infamă! Purtătoare de rabie! Simbol al rebeliunii necontenite! Dezordinea fără scop sigur; idioțenia numită voință populară! Va trebui să hrănesc o haită mereu flămândă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
că se ferește de văpaia soarelui amiezii. O urmărea pe femeie de la o oarecare distanță, pentru ca ea să nu Îi observe prezența, În caz că s-ar fi Întors. Antilia luneca prin mulțime ca și când ar fi fost nevăzută, ascunzându-și frumusețe sub faldurile largi și sub mască. Pasul ei rapid nu părea deranjat de căldura Încă intensă, În pofida umbrelor edificiilor, care se alungeau. De acum străbătuseră Întreg cartierul, dar ea Își continua drumul, fără să-i pese de oboseală și de norii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sfâșiate de lupte intestine, trăind timpuri manieriste, decadente, în care-i era frică omului să iasă din casă după ora 9 seara. în umerii și-n mânecile sutanelor au praf alburiu de Italia, cu miros de citrice și măslini, în faldurile de pe lângă trup praf gălbui de Balcani care intră în țesătură și nu mai iese, oricât te scuturi, iar la poale, mai proaspăt, praf strămoșesc de Pașcani pe care-l poți scutura, dar care, sub forma unui noruleț credincios, te urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ani, toată numai rotunjimi și gropițe, îmbrăcată într-o rochie de tafta verzuie cu mâneci tivite cu dantele, strânsă bine pe talie și înfoiată la spate, cu un șal griș-perle pe umeri și cu o mică vânătaie pe gât. De sub faldurile lungi ale rochiei scoteau vârfurile două botine de satin alb. Copila veni zâmbitoare și se cățără pe unul din genunchii lui Sima-Vodă, cuprinzându-l pe moșneag cu brațele și pupându-l pe obraz. E Ruxăndrița, nevastă-mea, Doamna Moldovei - făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de om îngrijorat de faptul că Blanca, îmbrăcată în roșu, cu o blană de vizon pe umeri, băuse, ca să se încălzească, nepermis de mult și uneori tușea, înroșindu-se cu un roșu diferit de cel al fustei care cădea în falduri pe treptele înghețate ale marii catedrale. Oleg și Blanca m-au luat în mașina lor până la Triebschen, nu departe de Lucerna, acolo unde locuise Wagner un timp și compusese pentru Cosima Siegfried idyllen. Acolo unde îi primise pe tânărul Nietzsche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
zicea Simon, „Îs ca și voi. Ei vă pun mîna pe creștet ca să vă insufle Sfîntul Duh; eu vă Întind mîna ca să vă scot din colb“. Și aici Își ridica mîinile În sus, iar din mînecile largi, care cădeau În falduri, se iveau mîinile lui albe și frumoase, cu degete fine, așa cum le au doar leneșii și magicienii. „Eu vă hărăzesc“, continua Simon, „mîntuirea veșnică, eu vă dăruiesc cunoașterea și pustiul. Cine voiește, să mi se alăture!“. Lumea se obișnuise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
grădinarilor trudiți, apoi trandafirii Împroșcați de ploaia artificială a fîntînilor arteziene, ca astfel să fie protejați de intemperii, de fapt o jalnică vegetație luxuriantă de flori searbăde făr-de miresme sau măcar de miasme, În pofida fantasticelor configurații precum cangele crabilor, În pofida faldurilor cerate ale petalelor, a tentaculelor staminelor ori a mugurilor ascuțiți, parcă Înghimpați; toată această vegetație luxuriantă nu era În stare să emane măcar un atom de arome, nici cît o viorea sălbatică de cîmp. Încununarea acestor salve vegetale erau niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
așezată lateral mascată de un abajur purpuriu punea În lumină portretul Doamnei, ca-n maeștrii flamanzi, În ambianța unui interior violaceu, unde paravanul pictat cu stînjenei decadenți, eflorescențe licențioase, adăpostea misterioasa intimitate (care atrăgea prin discreția sa tot așa cum atrag faldurile ori croiala rochiei): sofaua dură la fel ca și pupa vaporului, tapițată-n brocart - oh, dar Bandura știa bine rînduiala chiar Înainte s-o Întîlnească pe Marieta! - un lavabou de faianță de un alb sclipitor și un bocal falnic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
bocal falnic cu toarta alungită. Lumina rozalie a lămpii se reflecta În lustrul țesăturii paravanului, Încît irișii păreau cenușii, ca și brocartul vișiniu al sofalei din centrul vitrinei pe care ședea Doamna. Era așezată spre privitor În semiprofil, iar În faldurile rochiei se reflecta lumina purpurie a lămpii. Ținea picioarele Încrucișate, iar În mîini avea o Împletitură. Andrelele erau Înfășurate În Împletitură. Văpaia părului lung Îi cădea pe umerii dezgoliți, pînă la rotunjimea sînilor, descoperiți pe jumătate. O altă Doamnă, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
luă imnul cu el, ordinea factorilor este indiferentă, și atunci șeful statului îi apăru poporului în spatele unui birou, așezat, cu ochii severi, ficși pe prompter. La dreapta lui, pus în poziție verticală, drapelul, nu celălalt, acesta de interior, făcea discret falduri. Președintele își împleti degetele, poate pentru a disimula o contracție involuntară, E nervos, spuse bărbatul care făcuse comentariul despre lipsa vântului, să vedem cu ce figură va explica festa de canalie pe care tocmai ne-au făcut-o. Oamenii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
deloc surprins dacă, apropiindu-te în căutarea unei porți prin recifurile de corali, ea ar dispărea brusc din fața ochilor tăi, care n-ar întâlni dinaintea lor decât singurătatea albastră a Pacificului. Tahiti e o insulă verde și măreață, cu niște falduri adânci și de un verde mai închis, în care ghicești niște văi tăcute. E un adevărat mister în adâncimile lor sumbre unde șopotesc și gâlgâie pâraie răcoroase și simți că în locurile acelea umbroase viața a decurs din timpuri imemoriale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Omulețul ridică bărbia ca și cum ceva de pe tavan i-ar fi atras brusc atenția. Închise ochii și strânse buzele, În timp ce repeta În șoaptă numele acela. Dante avu impresia că parcurgea, cu ochii minții, paginile deschise ale unei arhive misterioase, ascunsă Între faldurile memoriei. - Arrigo... da Jesi. Desigur. Filosoful, zise el după câteva momente. A venit din Franța, nu demult. Puține bagaje și, de fapt, nu a plătit nici o taxă, doar o sumă mică pentru cărțile și hârtia de scris pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
în toată povestea asta... Căutam ceva de care să mă agăț, care ar fi putut justifica prezența mea și care să nu mă facă să par un intrus, așa că m-am refugiat în portretul cel mare al soției lui, în faldurile rochiei sale, care curge până la pământ. Ce altceva ați fi vrut să fac? Micuța și-a retras până la urmă mâna, nu însă și privirea, iar procurorul s-a uitat la mâna lui de parcă i s-ar fi smuls pielea de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de reviste de pe masă. — I-ai citit ultima capodoperă? — Nu scap nici una. Sunt rarități. Amori a frunzărit publicația. — Hei! a strigat surprins. E Încă boboc, nu? — Da. — Ascult-o pe asta! Sfinte Dumnezeule! „Vorbește o subretă: Ziua se-mbracă-n falduri de neagră catifea, Lumânărele dalbe, În cleștii argintați, Cu flăcări tremurânde, sunt niște umbre-n vânt. Pia, Pompia... vino, să plecăm...“ — Acuma spune-mi și mie ce naiba Înseamnă? — O scenă de cămară. „Cu degetele țepene, ca barza În plin zbor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ei, dar pe peron ochilor ei le-a fost dat să vadă o priveliște sinistră. Burne și Fred Sloane o așteptau, Îmbrăcați la patru ace, ca În afișele lugubre de reclamă pentru colegii. Își cumpăraseră costume evazate, cu pantaloni cu falduri uriașe la talie și vestoane cu umeri gigantici, vătuiți. Purtau dezinvolt pe cap pălării studențești cu ac În față și panglici țipătoare negru-oranj, iar sub gulerele de celuloid le Înfloreau lavaliere portocalii. Aveau brasarde negre cu un „P“ oranj, bastoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Să-nceapă marea pară de opal, Când înghețat, din iarna care ninge În creștet, ca-ntr-un parc, pe encefal. - Fii Domnului statură luminoasă, Cu gândul - sprinten fulger viitor! Să-ți fie brațul spadă bătăioasă Și ochiul: disc lunar lunecător. FALDURI pentru William Wilson Somn mult, din plușuri. Vid în stal. Vegherea sticlei, drept cortină. Îndepărtat, ca-ntr-o odihnă Din membre limpezi, o cristal! Sub mături, fluturi și urîturi Mort - chipul meu, pe crengi de gâturi, Un glas din ceruri
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-mbarcă Îndurerat, nesigur și silnic Lohengrin... Sfielnic gând, tu nu vezi cum luntrea frământată Și lebăda grăbită spre sfintele păduri Vor să-mplinești porunca? Dar încă nu te-nduri Și lași ținutul veșted al nunții de-altădată! Zorește, iar pe faldul ușor de hiacint Îmbracă-ntîi armura, și vechea ta mândrie Se-nalță spre uitatul regat, ce te îmbie, Statura ta turnată în luminos argint. Vei trece... Marii codri fremătători de plângeri, Înfiorați de cîte-un romantic hallalí, Își vor bolti frunzișul; o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sure și înalte pustiuri de eter Desfășură pe hăuri o horbotă aprinsă. Deasupra ta, deasupra haoticului drum, Cupolele nocturne te-or strejui hieratic; Iar tu vei fi parfumul lunecător de-acum Pe-a lumilor întinsă tipsie de jeratic. Curând, sub faldul umbrei, nu vei mai desluși Nici recea Astartee, nici încruntata Gee... Doar spuza sidefată în depărtare, și În preajmă, goana unor năluci opiacee. Vulturi de flăcări, aștrii spre tine s-or purta. Vâslirii lor solemne deschide-atunci ferestre Și bea din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și culmina cu imnul tineretului republican de pe atunci: " Nous entrerons dans la carrière Quand nos ainés n'y seront plus; . . . . . . . . . . . . . . . Nous aurons le sublime orgueil De les venger ou de les suivre." Bătrânii defilau apoi pe dinaintea tricolorului, îi sărutau aplecați faldurile, ca să urce apoi în celulele lor înghețate unde Galois relua, de-a lungul ceasurilor de insomnie, firul întrerupt al meditațiilor lui matematice. La 16 martie 1832 Galois e pus în libertate, pe garanția cuvântului de onoare, deși nu-și isprăvise
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a unei euritmii de orfism oriental. Spațiul poeziei este acela al unei oglinzi de laborator alchimist, și de oglindiri într-un cristal al apelor atemporale, ca o proiectare în dincolo de: "Îndepărtat, ca-ntr-o odihnă/ Din membre limpezi, o, cristal!" (Falduri). ă...î S-a vorbit mult, și îndreptățit despre relația folclor-poezie la Ion Barbu, încît nu mai are rostul unei reluări în acest context. Nivelul de contaminare este vizibil, dar cu o semnificație primară. Ceea ce obține, însă, Ion Barbu este
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
31 IZBĂVITĂ ARDERE ......... 24 32 37 LEGENDĂ ........................26 39 42 STATURĂ ........................23 PĂUNUL ......................... INCREAT .........................24 PARALEL ROMANTIC...... POARTĂ .......................... 25 LAPONA ENIGEL ............. LEMN SFÎNT ................. 25 OUL DOGMATIC .............. AURA ............................. 26 NUNȚILE NECESARE ...... MOD ............................... 27 PAZNICII ......................... RIGA CRYPTO ȘI RITMURI PENTRU ÎNFĂȚIȘARE .................... 43 FALDURI ......................... 44 UVEDENRODE ................. 46 ISARLÎK NASTRATIN HOGEA LA ISARLÎC ................... 48 DOMNIȘOARA HUS ......... 51 a) Ceas de seară ............. 52 b) Prezentare ................. 52 c) Vaduri și alaiuri ......... 53 d) Cuvinte de îmbărbătare 54 e) Aur netemporal ........... 55 f) Chemarea mosorului .... 57 ISARLÎK ......................... 59
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
deși maeștri sculpturii, bunăoară Bernini sau Rodin, n-au retras nudurilor lor de marmură seducția carnală. Desigur, dacă cercetăm capodoperele artei sacre occidentale, Madonele au un indiscutabil aer hieratic și puber, acoperite mereu cu veșminte prea lungi și bogate în falduri, care să le ascundă trupul, ca în celebra „Pietà” a lui Michelangelo. Femeile prin care se reprezintă Fecioara Maria nu au decât chip și mâini, corpul „fără prihană” nefiind nici măcar sesizabil. Celălalt model paradigmatic feminin însă, cel care coboară din
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
Mă înfiora și mă provoca. Nu aștepta răspuns. M-a servit cu "Camel" scurt - o raritate în acele vremuri - și m-a privit îndelung și atent în timp ce ne sorbeam cafeaua. Surprinzător, un picior îi scăpase, la un moment dat, de sub faldurile capotului și își făcea loc cu încetineală și hotărâre printre picioarele mele, iar ochii săi căprui, mari și deosebit de grăitori, îmi povesteau tot ceea ce gura refuza să exprime. Era adorabilă în această ipostază, iar eu cred că păream a fi
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
a interveni cu câteva considerațiuni în această împrejurare plenară, responsabilă și reprezentativă cred, a zis preopinentul purtând-și nasul ca pe o flamură continuu vânturată pentru a fixa nu fizionomii (care i se înfățișau oricum dintr-o ochire - „fâlfâire de fald”) ci pentru a „adulmeca” anticipat esențele mirifice și farmecul tainic și tentant al pregustării dorințelor și intereselor atât de mult amânate pentru membrii și simpatizanții locali ai formațiunii, oricum ușor de „dus cu preșul”!... Își propunea nu „expuneri” care să
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]