1,426 matches
-
unul din marile poeme ale literaturii noastre, George Călinescu se rătăcește într-o consternanta "șăgălnicie": "Poezia reprezentativă este Șerpii, traducând sub imaginea reptilelor orgoliul femeii fascinate de a vedea ființele masculine târându-se pe dinainte" (idem). Atâta tot? Șerpii Sub falnica desfășurare de crengi a umedei păduri, mă culc în ierburi legănate, si'n palme tâmplele-mi se razmă și nu las somnul să mă'nfrângă cu-a buruienilor mireazmă, ci lin încep să șuier cantul ce chiamă șerpii - lungi și
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
târând prin ierburi, pe mlădiosul vostru pântec, prin ierburi lungi - că lănci - prin pietre, al vostru chip de vis! Voi ce vă'ncovoiati, ca lanțuri, sunteți de-acum înlănțuiți de necurmatele cadențe ce torc nemaicântatu'-mi cântec. Veniți misterioși și falnici, voi fermecați de-un glas străin! De-acuma zvârcolirea voastră numai la ritmul meu se schimbă și fără vlaga e-'mpotrivă-mi primejdioasa voastră limba ce că o floare otrăvita înaltă-amarul ei venin. Eram prin ierburi lungi culcata și v'asteptam
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
din adânc (Bachelard îi numește "rădăcini animalizate") - și, nu întâmplător, tot acest episod magic are loc în pădure. Poeta ne dă, în treacăt, o indicație liniștitoare: totul e, poate, o reverie... Culcata "în ierburi legănate", sub arcade de crengi "în falnica desfășurare", ea refuză efectul narcotic vegetal: "și nu las somnul să mă-nfrângă cu-a buruienilor mirezmă". O putem crede, dar tocmai insistența asupra stării de veghe ("Eram prin ierburi lungi culcata și v'asteptam cu ochi de panda") devine
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
dibuirile procesului uman de cunoaștere în univers), nu trebuie să ne ascundă esențialul, adică victoria poetei magiciene: "iar fluierarea mea, de-acuma, se schimbă'n cântec de izbândă". Primii care au cunoștință de această evoluție sunt șerpii înșiși. "Misterioși și falnici", dar "fermecați de-un glas străin", ei vor trebui să se supună noii lor suverane: De-acuma zvârcolirea voastră numai la ritmul meu se schimbă și fără vlaga e'mpotrivă-mi primejdioasa voastră limba ce că o floare otrăvita înaltă-amarul ei
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
orășelului nevalorificat, de la locuri de distracție, un jurasic parc, până la roata alb-lucitoare În soarele de amiazi, care Îți oferă imaginea celor două părți ale cascadei, cea americană și cea canadiană, privite de la Înălțime. Fără să concureze pe suratele ei mai falnice de pe malul Tamisei În Londra ori din capitala Franței, roata aceasta mi-a lărgit panorama priveliștii chiar Înainte de a mă apropia de cascadă. Pretutindeni, restaurante și terase cu prețuri pipărate. Nu m-am putut opri să nu intru În Castelul
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
biserici în câțiva ani, i-a ajutat din răsputeri pe sinistrații diferitelor calamități, vine și-și deșartă sufletul în fața nevăzută a Domnului la Mânăstiri cu ocazia tuturor praznicelor, de se crucesc străinii văzând atâta credință înflorind în atâta sărăcie, pe când falnicele lor catedrale stau mai mult goale. Neam făcut din contraste, ca și oricare dintre poporeni. Un lucru știu însă: că flăcăului acela sărman și fără ambele brațe, care s-a aruncat în vâltoarea apei ca să salveze de la înec un biet
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
lor de spirit, un drum care ia curbe la 180 de grade printre tarabe cu suveniruri, ajunge aproape pe plajă, traversează cîmpuri foșnitoare și se pierde prin pădurici de conifere, locuri în care nu trebuie să fii surprins văzînd un falnic copac fix în mijlocul șoselei. într-o climă aridă (350 de zile însorite pe an, portocalele se coc prin decembrie, iarna plouă uneori), vegetația e sfântă. La robinet curge apă de mare desalinizată, teoretic nepotabilă. Se bea apă plată, cumpărată în
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
o frumoasă fotografie înfățișându-l pe Nicolae Balotă la cincizeci de ani, purtător de decorații și însemne. Autorul versurilor Din spuma mărilor... avea acum pentru mine un chip: cum se cuvenea pentru acea carte de versuri marine, era chipul unui falnic marinar, căpitan de vas, comandant de cursă lungă. Un mare om al mării. Mă simt dator azi, când știu mai multe despre el, nu numai să-i redau poeziile, pe care de fapt nu i le luasem, ci să evoc
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
buruienile din milă și uitare ceva intră și iese mereu din istorie, cineva ne privește încruntat cam de sus - încă n-am spus tot ce-am avut de spus, azi ciripește imnul de stat o prigorie iar mâine un vultur falnic, fără glas: până când să tot cântăm după ureche? de fapt, puține strofe au mai rămas. degeaba pârleaz, poarta-i tot mai înaltă, nu se nasc arhitecți pe oricare maidan, nu faci vikingi din marinari de baltă. *** nu urăsc viermii, dar
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
nostru, în acest început de secol. Prezent pe ecranele noastre pentru doar câteva zile la începutul acestui an, filmul regizorului Istvan Szabo De partea cui te afli (Taking size) stabilea în sfârșit - la nivelul mass-media - o justă poziționare a acestei falnice personalități a muzicianului gânditor-performer, a dirijorului Wilhelm Furtwaengler, copleșitoare figură a spiritualității germane în prima jumătate a secolului trecut, unul dintre cei mai importanți muzicieni ai tuturor timpurilor. Cu totul recent, în aula Palatului Cantacuzino, Muzeul Național ,George Enescu" a
Scrierile lui Furtwaengler by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11079_a_12404]
-
Aici, la nivelul acestor întâlniri se întâmplă marea scăpărare a spiritului, se definește adânca înțelepciune a muzicianului performer dirijor și gânditor. ,Să vrei ceea ce poți"... observa Furtwaengler pe parcursul unui pasionant șir de aforisme născute din experiența vieții, a cunoașterii unui falnic înțelept al secolului. Volumul cuprinde de asemenea însemnările unui om sensibil și devotat, pe cele ale soției sale, ale doamnei Elisabeth Furtwaengler astăzi în vârstă de peste nouăzeci de ani, cea care a înlesnit în importantă măsură actuala publicare a scrierilor
Scrierile lui Furtwaengler by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11079_a_12404]
-
domnul Președinte Traian Băsescu și le spune apoi reporterilor tv ce și cum, nu mai e nici o problemă apropo de... călirea noastră. Filmele horror ne-ajută foarte mult... I-auzi-l!, exclam imaginându-mi pe loc transmiterea la televiziune a intrării noastre falnice în UE. Însă, până atunci... ...Să zicem că e trecut cu mult de miezul unei nopți cu ploaie, vânt, miorlăituri de pisici, lătrături de maidanezi, declanșări de alarme-sirene automobilistice, rașchetare de parchet (ziua oamenii sunt la serviciu...) și după vizionarea
"Situația e sub control, stați liniștiți..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10712_a_12037]
-
al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin ascunzișurile răcoroase ale umbrarelor. Căzu apoi cu picioarele pe pământ, doar mâinile nu-și conteniră răstignirea pe mângâierea blândă a lemnului. O ceață verzuie lăptoasa porni a se ridică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
oameni de afaceri, cu care este în contact, au necazuri cu justiția. El însuși a primit o citație - nu știe despre ce e vorba. Dar ceva serios nu poate fi. Și altă bombă: se efectuează percheziții prin aceste noi și falnice case. Necunoscuți cu ciorapul tras pe mutră și flinte la brâu dau năvală în casa ta, altarul cugetului tău curat, sancta sanctorum, pe latinește -, dau buzna în vizuina în care trăiai pașnic în halat de mătase și papuci de catifea
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
un latinist de forță, nici nu era rău. Un pol! Pentru băieții mai școliți. Portarul era un bătrân cu mustăți lungi, albe, răsucite, unse probabil cu seu, și era ungur, fiindcă, la salutul său timid de client proaspăt, răspunsese cu falnica rezonanță maghiară: Ionopňt kivano!... în ziua ailaltă însă, cu vreo două înainte de a se duce unde se dusese și el, în sfârșit, prima dată, ca toți ăilalți, avusese loc înfruntarea finală cu sergentul Cioancă, pe aerodrom chiar, unde îi ordonase
Recrutul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10219_a_11544]
-
buhai" al lui Adrian Păunescu care-i făcea "recomandări" directorului: "Domnul Gelu Ionescu ar face mai bine să se ocupe de marii noștri scriitori, de Bogza, de Jebeleanu, de Preda - și nu de unii care ne înjură!, combătea Păunescu (ce falnică ierarhie valorică avea momentul acela, în care chiar un semidoct ca Păunescu putea numi mari scriitori pe un Bogza, pe un Jebeleanu sau chiar un Preda...)". Opinia însușită rapid de oportunistul conducător al prestigioasei edituri care-i întinde condescendent mâna
Tablou de epocă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10238_a_11563]
-
Veneam în Brașov (de la „brașoave” - bîrfe, vorbe lipsite de temei; palavre, minciuni), fost Stalin (chiar și după ce murise dictatorul sovietic și i s-au dat jos toate monumentele, inclusiv în URSS), orașul de sub Tîmpa (dăăăă). Iar rîulețul care trece pe după falnicele ziduri ale orașului martir cum credeți că se numește? Exact, Spurcata (de la mirosul pe care îl emană se pare că dintotdeauna). OK, în oraș nu se întîmpla mai nimic, așa că, vrei-nu vrei, pornești radioul sau televizorul (nu era încă internet
OK? [Corola-blog/BlogPost/96762_a_98054]
-
de la Școala de Literatură. Iar ca urmare, acum îmi dau seama, a relațiilor apropiate la care - supremă bucurie - ajunsesem cu Blaga în decursul anilor de studenție clujeană, nu mi-a fost dat, așa cum doream cu ardoare, să capăt serviciu în falnica urbe de pe Someș, cea mai dragă din toate cele prin care m-am perindat... După absolvire, ați fost, destulă vreme, un fel de picaro literar. Dați-ne vreo două pagini din romanul ,de călătorii" pe care l-ați fi putut
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
în satul natal, regăsesc același pitoresc al locurilor și al casei în care m-am născut, cu neclintiții nuci sau meri aromitori, cu aceleași vechi obiceiuri de pe vremea bunicii Anica, a mamei mele Florica și a tatălui meu Marin, bărbat falnic și drept că bradul din fața pridvorului. Toți trei își dorm astăzi somnul de veci, sub aceeași lespede, în cimitirul din sat. De-a lungul celor peste șapte decenii, viața mi-a oferit o mulțime de surprize, unele triste, altele mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
fi în orice case. Iar Sardo biruind pe totdeauna Balauri sumbri, vînt și piază rea, Pe fruntea lui va străluci cununa Și-n dreapta lui Ramida o să stea! Căci bezna stăruind în vechi coclauri Se spulberă în noul răsărit Și falnic sună trîmbițe de aur: Bine-ați venit! Aceste versuri avîntate și totodată mîngîietoare exprimă cum nu se poate mai plastic adînca dragoste a lui Hubert Hedriphin pentru figurile fabuloase ale vechilor basme și legende populare, în care el vedea întruchipîndu-se
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
oamenilor simpli și năpăstuiți. Iată și un fragment din apoteoza finală: Cetățile căinței viitoare Sub cerul rece, sumbru, de granit, înalță-nfricoșatele pridvoare Din soare-apune pîn^la răsărit Iar cîntecul durerilor străbune Răsună sub înaltul baldachin, Cu glasul, lui de falnică minune, Izbăvitor de lacrimi și de chin. O, voi ce-ați înțeles cîntarea asta Și voi ce glasul ei n-ați priceput, Spre cerul pur deschideți azi fereastra, Eliberați de patimi și de lut. Cînd ora dăltuirilor supreme Va glăsui
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
așteaptă Voicu, la vorbitor, Ce-ntoană tainic, dulce manelelor cântare Și-ți împleteste-alibiuri urat mirositoare, cu NUP de albe flori! Te plânge Abramburica, te plânge-n voce tare, Te plânge-n Zăbrăuți și locul tău natal; Căci umbra ta măreață în falnica-i zburare O urmă-ncet în fum de mici - ce lăcrimare Ce-i simț de bac... bca... bacaroal! Urmeze încă-n cale-ți și lacrima duioasă, Ce Vijelie varsă pe trist mormântul tău, Urmeze-ți ea prin zaruri de joc
La mormântul lui Marean Goagăl – poezie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18998_a_20323]
-
nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Sclipiriele toamnei Nu mai au pomii frunze Nici umbre să ne arate Cât de plăcut este să stai Sub creanga lor privind Un foșnet cum se alintă Și desparte lumina în falnice culori în locul frunzelor aduce melancolii si doruri multe cărări pierdute în umbre străvezii plecări ce ar trebui să înceapă venirea altei primăveri ..................................................... vezi tu tristețea vreunei frunze în căderea ei ca un răsfăț de fată ce își atinge buclele ce
SCLIPIRILE TOAMNEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384700_a_386029]
-
frumos miroase a lemn și-a veșnicie ! Frunze moarte învie natura limitrofă; eu încerc să scriu azi o poezie, Păunescu scrise azi ultima strofă. Cât de blând adie vântul astă seară ! Cât de șters și-arată munții șevaletul ! Pe sub brazii falnici, ducând o chitară Poezia-și plânge, cu rime, poetul. În acest noiembrie strâns ca pe un caier, la mormântul tău de flăcări jucăușe toți poeții țării trag salve în aer cu bătăi de inimi în loc de cartușe. Bard de suferință, te
5 ANI DE VEŞNICIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384704_a_386033]
-
o singură lovitură pe campionul național „Tigrul din Carpați ” ,nimeni altul decât „ PANTERAAA.... ” . Reflectoarele se roteau violent în culori țipătoare, mulțimea urla disperată,flash-urile nu mai conteneau să strălucească.... Iar mie mi se-nmuiaseră deja genunchii. Trebuia să intru falnic ,să salut mulțimea ca marile vedete ,să fac o tură completă de ring ... Doar că „PANTERA ” se transformase instantaneu în simplă „pisicuță.” Cunoșteam adversarul,era același pe care-l pusesem jos în urmă cu două zile,dar mi se părea
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]