1,008 matches
-
conducătorilor căreia s-a întors prin libertatea ce și-a luat-o ca publicist, în chiar ziarele ce le conducea și care aparțineau indirect lojii masonice. De exemplu, se cunoaște ura ce o manifesta Eminescu în scris pentru perioada domniilor fanariote ce au pervertit conștiințele românești și au supt sângele poporului, pregătind astfel terenul pentru noua ocupație, evreiască. El lovea astfel în chiar creatorul lojii, în fanariotul Gh.M. Șuțu. În bună tradiție masonică, loja Steaua României avea "de față"Societatea Literară
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
în anii 90 și funcția de director al editurii evreiești Hasefer, are totuși meritul de a fi precizat că bancherul rus Warszawsky, deconspirat de Eminescu ca ruinător al țărănimii române, era de fapt evreu]. Am arătat mai înainte că familia fanariotă Șuțu era o familie de masoni, aproape toți, în România, fiind afiliați lojii Steaua României. Acordăm o atenție specială acestora deoarece unul dintre ei a semnat condamnarea lui Eminescu: medicul Alexandru Șuțu. Iată situația prezentată de amplul dicționar masonic publicat
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
în România, fiind afiliați lojii Steaua României. Acordăm o atenție specială acestora deoarece unul dintre ei a semnat condamnarea lui Eminescu: medicul Alexandru Șuțu. Iată situația prezentată de amplul dicționar masonic publicat de Horia Nestorescu Bălcești: - Mihail Șuțu (1730-1802), domnitor fanariot al Țării Românești, apare în 1794 ca venerabil al unei loji masonice din Iași. - Alexandru Nicolae Șuțu (1830-1877), principe, a locuit la Paris și a făcut parte din cel puțin 4 loji masonice, gr. 30 de inițiere, deputat în Adunarea
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
limbi: româna, greaca, turca, bulgara și rusa, având cunoștințe bogate de literatură balcanică. În anul 1821, anul Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, Anton Pann pleacă la Brașov unde întâlnște un mediu cultural cu totul deosebit de atmosfera de sfârșit de ev fanariot a Bucureștiului. Nu se știe cu certitudine cât a stat Anton Pann la Brașov... Se pare că până în primăvara anului 1822 când se întoarce în Capitală și își reia ocupațiile. Astfel în lada sa personală aduna cu sârguință manuscrise de
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
pictor muncitor la 1 ianuarie 1961, la Atelierele Patriarhiei de la Schitul Maicilor din București. În acest loc, în incinta, se află Mănăstirea “Schitul Maicilor”, zidita în anul 1726 de Tatiana Monahia, care mai înainte se numea Agi Dina, pe timpul voievodului fanariot Nicolae Mavrocordat și al soției acestuia, Smaranda. Aici s-a prezentat Părintele Arsenie Boca, angajat că pictor muncitor la atelierul de pictură și email. Îmi aduc bine aminte de momentul când a intrat pe ușă și l-am văzut. Nu
PARINTELE ARSENIE BOCA..SFANTUL ARDEALULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345921_a_347250]
-
ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci n-au vândut dacilor străchini. Buuun! Atunci, cine? Probabil că domnitorii fanarioți or fi dăruit boierilor câte o...strachinos. Boierii, ce să facă ei cu obiectele? Le-au dăruit țăranilor. Na, să mâncați din ele kiorba turcească din o-strachina grecească! Ce fericiți au fost țăranii când au avut și ei din
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
cete de panduri/ haiduci în Mehedinți, prietenia cu Karagheorghievici (conducătorul răscoalei antiotomane a sârbilor din 1806), putem să credem și faptul menționat de Gheorghe Duncea că la 18 ani i-a încolțit lui Tudor Vladimirescu ideea unei răscoale împotriva stăpânirii fanariote în urma „întâlnirilor dese care le făcea cu Horea Albac în târgul Hațegului” . Toate supozițiile biografilor lui Tudor Vladimirescu privind nașterea lui în 1780, sau 1775, 1770 (după amintirile verilor săi la întrebările lui C. D. Aricescu) sunt înlăturate de Gheorghe
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
vara, vei avea întotdeauna amatori - Păi tocmai asta e. Trebuie să bat la prea multe uși și aprobările nu se dau decât pe bani. Și eu mi-am închipuit că toate declarațiile grangurilor sunt curate. Mai rău ca în perioada fanariotă. Nici o informație nu se mai obține fără plată. Cred că mă lupt cu morile de vânt și o să mă dau bătut. Am pornit cu mare entuziasm, dar mă desumflu văzând cu ochii. - Domnișoară, vreau o cafea. - Imediat domnu'... Îi face
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 13 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375274_a_376603]
-
în mod distinct și sumar trei momente specifice din istoria autohtonă și cea a umanității în stare să certifice cu elocvență cele subliniate anterior. Primul dintre ele e organic legat de suflul antichității romane, cel de-al doilea de epoca fanariotă în Țările Române, iar ultimul de un aspect particular deviant al legislației naționale din anii pe care am ajuns să îi trăim. Sulla (foto) nu este un substantiv comun slobozit cu multă lipsă de discernământ, în fel și fel de
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
de 10 000 de liberți și 120 000 de veterani aflați în coloniile militare din Etruria și Campania. O altă alăturare elocventă a caracteristicilor definitorii ale omului politic contemporan este reprezentată de ceea ce denumim generic în istoria națională drept ev fanariot, ce își delimitează, să spunem așa, intervalul de desfășurare începând cu anul 1711, în Moldova, sub domnia lui Nicolae Mavrocordat, respectiv, 1716, în Muntenia, pentru ca, mai apoi, să-și finalizeze parcursul istoric ruinant pe plan economic și decadent pe cel
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
Milcov avea să prindă contur mișcarea inițiată de Tudor Vladimirescu, care viza ca țintă concretă înlăturarea definitivă a valului de fanariotism și obținerea independenței Principatelor. Rezumând statistic, prin cei 36 de domni în Moldova și cei 40 în Muntenia, „Regimul fanariot a fost un regim de jaf.”, după J.C. Drăgan, un veac dominat în mod vădit de „ruperea Principatelor de Europa”, dar și de „orientalizarea lor în forma de viață și în obiceiuri”, conform celor scrise de același istoric român. Căci
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
Poartă, reprezintă un reper edificator pentru actualitatea veacului XXI în ceea ce privește dinamica și diversitatea impozitării multiple a cetățeanului de rând, neprivilegiat nici el, desigur, în interiorul unui organism statal viciat și condus după legi impuse, în genere, din afara sa. Părăsind teritoriul evului fanariot în Principate și revenind la actualitatea mizeră a timpului în care trăim, aducem în discuție, menținând discursul în aceeași cheie ideatică anterioară, conceptul de Homo fraudens, concept aparținând acad. Mircea Malița, care descrie fenomenul deloc nou apărut în societatea românească
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
egiptene pentru țări precum România, în general pentru mecanismele distorsionate și greoaie ale statelor ieșite din universul sterilizant al bolșevismului. Din fericire, ele sunt mai degrabă derapaje sau accidente ale istoriei, de felul derapajelor provocate în moralitatea românilor de către deprinderile fanariote și apoi de cele bolșevice, prin urmare nu puteau fi incluse în suita trăsăturilor generale ale prezentului. Firește, în nici o țară a lumii de azi lucrurile nu merg ca pe roate, căci peste tot se găsesc corupți, escroci, hoți și
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
unei nevoi de eficacitate: "Într-o perioadă de recul în fața marilor puteri europene, Poarta avea nevoie de prinți în care putea să aibă încredere și care n-ar fi conspirat cu dușmanul. Domnii pămînteni nu mai erau credibili. Pentru că grecii fanarioți se dovediseră servitori capabili în alte sfere ale administrației, numirea lor în cele mai înalte funcții în principate părea dorită", scrie istoricul american Barbara Jelavich. Prinții greci elită ce locuia în cartierul Fanar din Constantinopol se izbesc de interesele boierilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt intermediari supuși, ci că ei au conștiința superiorității lor de eleni și că se cred pregătiți să asedieze fortăreața otomană, să și-o însușească. Critica antifanariotă denunță corupția și arbitrariul unei noi clientele birocratice. Comentariul proreformist subliniază că epoca fanariotă marchează formarea unei elite și construirea unei "clase de mijloc" care participă la Iluminism. Un simpozion pe tema epocii fanariote, organizat în 1970 la Thessalonic, exprimă dorința de revizuire a istoriografiei romantice. Inițiativa este interesantă prin faptul că dezvăluie tensiunile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
otomană, să și-o însușească. Critica antifanariotă denunță corupția și arbitrariul unei noi clientele birocratice. Comentariul proreformist subliniază că epoca fanariotă marchează formarea unei elite și construirea unei "clase de mijloc" care participă la Iluminism. Un simpozion pe tema epocii fanariote, organizat în 1970 la Thessalonic, exprimă dorința de revizuire a istoriografiei romantice. Inițiativa este interesantă prin faptul că dezvăluie tensiunile memoriei românești: cultul specificului condamă "fanariotismul", în timp ce preocuparea de integrare în mișcările progresiste transnaționale sublimează iluminismul din timpul fanarioților. Aprecierea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ipsilanti, care vine la tronul Țării Românești în 1774, realizează un proiect de reformă pentru imperiu înainte să asigure conducerea valahilor). Frontiera Orient-Occident este înlăturata. Reformismul se bazează pe un credo progresist și pe convingerea necesității difuzării culturii. Documentul principelui fanariot Ion Theodot Calimach (1758-1761) enunță următoarele precepte: "Cultura este o fîntînă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ipsilanti pune bazele colegiului Sfîntul Sava din București. Șaptezeci și cinci de bursieri vor primi întreținerea zilnică și haine de două ori pe an. Fondurile provin din contribuția mănăstirilor. Studiile durează doisprezece ani, iar filosofia lui Aristotel face parte din programă... Principii fanarioți Mavrocordații (Nicolae, apoi fiul său, Alexandru), Calimachii (Ion, apoi fiii săi, Grigore și Alexandru), familiile Momzzi, Șuții, Caragea, Ipsilanti și Mavrogheni lasă o operă administrativă și juridică al cărei vîrf este reforma lui Constantin Mavrocordat, care domnește de zece ani
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în cadrul structurilor statului. Această dependență ar trebui să asigure fidelitatea acestor nobili față de putere. Cultura Luminilor, respingerea sau cel puțin critica sa făcută de conservatori, refuzul străinătății și recursul la această străinătate, încrucișarea influențelor rusă și greacă marchează sfîrșitul erei fanariote, contestată esențial ca despotism. Contestarea vine din partea elitelor amenințate sau frustrate. Conflictul politic se limitează la un dialog între boieri și puteri: cea a principelui, cea a mitropolitului, cea a țarului și așa mai departe. În Transilvania, despotismul luminat al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acoperișurile de paie. În aceste bordeie scobite în pămînt trăiesc ființe atît de degradate de mizerie, încît par să nu mai aparțină umanității". Colson descoperă o Moldovă destrămată de rupturile sociale, de ciocnirile între boierii de țară și noua nobilime fanariotă. "Fanarioții naturalizați sau născuți în Moldova formează aproape numai ei prima clasă a nobilimii. Aceștia au făcut o lege prin care îi declară nobili pe cei care pot să justifice că au ocupat anumite funcții timp de optzeci de ani
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Aceștia au făcut o lege prin care îi declară nobili pe cei care pot să justifice că au ocupat anumite funcții timp de optzeci de ani și cum ei sînt cu toții părinți de prinți, devin cu toții prinți. Disprețul și orgoliul fanariot proverbial sînt prezente în toate relațiile lor sociale. Niciodată fanarioții n-au consimțit să se alieze decît cu cei mai bogați din familiile indigene. Femeilor din familiile grecești le place să alimenteze discordia care domnește între cele două clase de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aspectele disprețului social omniprezent al claselor superioare față de ansamblul populației. Vaillant, apoi Ubicini, au furnizat un tablou precis al stării societății anilor 1840-1850: o nouă nobilime formată în secolul al XV-lea, îmbogățită printr-o importantă infuzie greacă în epoca fanariotă și structurată pe o dublă tradiție, bizantină și rusă, deține puterea politică și beneficiază de privilegiul de a fi scutită de birurile care apasă asupra țărănimii. După Ubicini, există 3200 de familii boierești în Țara Românească și 2800 în Moldova
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
miezul epopeii lui Tudor Vladimirescu de la 1821. Perspectivele unei revolte anti-otomane însuflețesc grupurile de greci luminați, îmbogățiți, instalați, din cauza activităților negustorești, din Basarabia și pînă în sudul Rusiei, la Odessa. Grecii se bazează pe protecția rusă și pe solidaritatea prinților fanarioți care administrează în numele Porții Principatele Moldo-Valahia. Ei cred într-o acțiune de ridicare generală împotriva Imperiului otoman și în formarea unui stat grec cu capitala la Constantinopol. Aceste proiecte îi însuflețesc și pe membrii societății Eteria, înființată la Odessa în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lasă să se creadă cînd se apropie de București că este urmat de o imensă armată rusă, acțiunea sa în întregime se bazează pe susținerea așteptată de la Rusia. Tudor Vladimirescu caută o bază socială țărănească, denunță abuzurile insuportabile ale prinților fanarioți, se străduie să-i separe pe boierii buni de cei răi și să arate otomanilor că el este antifanariot, nu antiotoman. Pentru Ipsilanti, Vladimirescu este un trădător. Suspiciunea este cu atît mai mare, cu cît insurecția se dovedește un eșec
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
otomanilor în Principate. Alexandru I se declară protector al creștinilor ortodocși, amintindu-și de clauzele tratatului de la Kutciuk-Kainardji. Relațiile diplomatice cu Constantinopolul sînt rupte în august 1821. Armatele otomane ocupă Principatele pentru șase luni. Constantinopolul elimină formula guvernării prin intermediul prinților fanarioți și acceptă să numească domni pămînteni: pe Ion Sturdza în Moldova și pe Grigore Ghica în Țara Românească. Nu trec nici zece ani și pe pămîntul Principatelor apar din nou armatele străine. Rebeliunea greacă nu s-a stins nici după
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]