325 matches
-
garajul tractoarelor lui Cocorânză Andrei, depozitul de carburanți. Tot aici, Cocorânză își amenajase un fel de dormitor de campanie. Ca să fie. Pentru orice fel de vreme.în ultimul timp dormise mai multe nopți, la rând, în acest loc,împreună cu nevasta, Fantazia,în așteptarea zilei,în care, cei de la magistrală, vor ajunge și aici, cu plata despăgubirilor celor pe ale căror pământuri va trece acest mare, vestit și controversat drum de smoală, beton și fier. În sfârșit, ieri, cei așteptați au sosit
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
acest mare, vestit și controversat drum de smoală, beton și fier. În sfârșit, ieri, cei așteptați au sosit. Au numărat teancurile de bancnote tuturor celor care au fost de față. Deci - și familiei lui Cocorânză Andrei. Au primit, el și Fantazia, o jumătate de sac de bani. Mai bine de două miliarde de lei! S-au dus în dormitorul de campanie, că și așa se cam lăsase noaptea, și s-au culcat. Fără griji. N-avea cum să-i atace, doamne
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
știută, nu departe de pădure, către cursul Râului de Argint, care-și purta albia și apele, prin acel loc. Stârnit de furtună, din vise, din somn și din așternut, Cocorânză Andrei căută, cu mâna, pe lângă trupul său, pe acela al Fantaziei. Dar - ia-l de unde nu-i! Aprinse lumina. Rămase uimit. Nici Fantazie, nici sacul cu bani. Sări drept în picioare. Ieși în noapte. Îngrijorat. Desnădăjduit. Unde-i? Unde-i ea, și unde-i sacul cu bani? Unde, lume sfântă, unde
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
purta albia și apele, prin acel loc. Stârnit de furtună, din vise, din somn și din așternut, Cocorânză Andrei căută, cu mâna, pe lângă trupul său, pe acela al Fantaziei. Dar - ia-l de unde nu-i! Aprinse lumina. Rămase uimit. Nici Fantazie, nici sacul cu bani. Sări drept în picioare. Ieși în noapte. Îngrijorat. Desnădăjduit. Unde-i? Unde-i ea, și unde-i sacul cu bani? Unde, lume sfântă, unde sunteți, voi, oare? Unde? Drept răspuns, parcă a izbucnit, pe cerul nopții
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
trecuse, și, oamenii, de prin împrejurimi, s-au mirat foarte tare, de norocul ce l-a avut, Cocorânză Andrei, să scape cu viață din acel atât de scurt, dar, atât de pustiitor potop.Ba, l-a și întrebat, cineva: dar, Fantazia unde-ți este? în lume.. Cu bani cu tot. Pe ape. Pe care ape? Dar, cine crezi tu că mai poate ști, pe care ape? Pe alea care au venit, au făcut curățenie, pe unde au trecut, și s-au
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
asupra vocației visării. Dincolo de submarinul căpitanului Nemo sau de Africa lui Dick Sand, se situează continentul de imagini care nu încetează să se extindă. Cu fiecare pagină care se deschide, Genezei i se mai adaugă un element. Prin puterea poveștii, Fantazia trăiește, împotriva nimicului care o asaltează. Teritoriile de peste mări Ca și Le Journal de Tintin sau Spirou, Pif Gadget (cel care îl continuă pe mai vechiul Vaillant) este parte din vastul spațiu imagologic al benzii desenate franco-belgiene. Arta franco-belgiană, ca
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ale visului din secolul XX. Realistă sau fantastică, istorică sau de anticipație, apolitică sau angajată, banda desenată își marchează propria ei identitate simbolică. De o parte și de alta a Atlanticului, ea acompaniază umanitatea în acest efort de a da Fantaziei posi bilitatea de a supraviețui. Visul, indiferent de decor și de culorile care îl locuiesc, este darul pe care banda desenată îl face celui care se apropie de textele sale. La capătul drumului, atunci când albumul este închis, cei de astăzi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Varvarei”). „Cu ironia disolvantă, cu aerul de copil teribil, cu spiritul lui iconoclast”, prozatorul convinge în măsura în care „binevoiește să șteargă vechile litere, și, cu creta în mînă, să adauge ici o lulea, dincolo o căciulă, animînd desenul, spre bucuria amatorilor de fantazie”. Volumul cel mai avangardist al scriitorului este, astfel, considerat a fi și cel mai reprezentativ în ordine valorică: „Toată literatura d-lui Ion Călugăru, vorbim de aceea care și-a precizat conturul de la Paradisul statistic încoace, trăiește (...) într-un cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
omonimă va fi salutată, în consecință, ca o foarte promițătoare narațiune în „ritm de mare caricatură trepidantă”, „o modernă caznă a dracilor, pictată în vestibulul unei vaste întreprinderi din zilele de azi” (Mențiuni critice III, ed. cit., p. 319). Elogiul „fantaziei” moderne devine manifest în comentariul despre „Strofe pentru toată lumea” de Ion Minulescu, semnificativ cuplat cu cel despre volumul Priveliști al lui B. Fundoianu. După ce afirmă, dintru început, că: „D. B. Fundoianu are perfectă dreptate cînd, în dedicația volumului său de poeme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
împrejuru-i frământa pământul un ungur lung, cu picioarele goale băgate în papuci mari împluți cu paie. Oricât de neplăcut să fi fost spectaculul pentru simțul estetic al călătorului meu, el avu o influință salutară asupra eroului nostru care, trezit din fantaziile sale metafizice, băgă de samă că ploaia-l udase până la piele. El intră într-o cafenea de alături, ca să se usuce. Ridicîndu-și căciula cea mițoasă, vedem o frunte atât de netedă, albă, corect boltită, care coincide pe deplin cu fața
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lume-un sat de mâțe, zău! că-n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată boieria ce-i, sărmane! {EminescuOpVII 98} Oare ce gândește hâtrul de stă ghem și toarce-ntr-una? Ce idei se-nșiră dulce în mîțeasca-i fantazie? Vro cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în șură, or în pod în găvăună? De-ar fi-n lume numai mâțe - tot poet aș fi? Tot una: Mieunând în ode nalte, tragic miorlăind - un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
peste clape, dar fugeau așa de lin, așa de somnoros încît nu părea decât o voluptoasă muzică de vis. Așa de frumoasă, așa de inocentă, cu toate astea eu n-o puteam iubi. Ea nu era decât o idee-n fantazia mea, un amor al sufletului, nu al inimei. O iubeam cum sufletul iubește icoana unei sânte, statua de marmură a unei martire, crucea de fier de-asupra apei sânte - nu altfel. Amorul meu era asemenea ființei sale - sunt. Deodată notele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Oamenii din satul lui și din cele-nvecinate povesteau că el are-n pivniță poloboace de irmilici și dimerlii de galbeni, dar - lucru ce se-ntîmplă rar - nime nu-i bănuia aceasta. Se-nțelege că poloboacele și dimerliile erau creațiuni ale fantaziei, însă într-o scatulcă veche de fier ce era șrubuită de podelele unui ietac mic se adunase, din moși-strămoși, fără avariție, dar cu economic, mulți ochi de vulpe și mulți bani albi, încît rafturile ei n-ar fi fost pentru
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pline era deja o fericire nemaipomenită, nouă încă, apoi ea mai * era rușinoasă, încît actul amorului o făcea să tremure, să țipe, să leșine, ceea ce-i adăuga și mai mult fericirea *. {EminescuOpVII 327} EXERCIȚII et MOLOZ 2257 Și vântul are fantazie bogată și-nflorită - visurile lui le realizează în aerul albastru și zidește din nisip portice, palate, geamii sure care se ridică pe-un minut, se schimbă dintr-o formă-ntr-alta și se risipesc într-un moment. Jucăriile vântului personificat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Teoria este bună cu mine și cu tine, cu elementele normale; nu rezultă de aici că trebuie să abandonăm cu totul pe cine nu confirmă regula." "De unde știi tu că Pica e anormală? Îți seamănă ție!" Ioanide se irită în fantazie, făcând un salt nervos în pat. "Nu-mi seamănă mie, madam Ioanide! (Așa-i zicea Elvirei, paroxistic.) De unde ai mai scos asta?" Madam Ioanide își jucă c-o mână perlele de la gât, căutând să se domine spre a nu scoate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cumnați, care acum trecuseră în sufragerie, unde stăteau de vorbă cu Paulina. Conțescu avea o fizionomie cam plângăreață, de o modestie prea bătătoare la ochi, încolo, sub G. Călinescu acest aspect onctuos nutrea un suflet ferit de orice dezordini ale fantaziei, calculat și îndărătnic. Frații săi de dincolo, masivi la față, respectuoși în priviri și scrutători, trădau originea rurală. Erau fii de preot, urmaseră toți profesii intelectuale solide, ca printr-un consens, surorile fuseseră măritate după bărbați cu rosturi tot atât de trainice
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
teatru, cărți. Mi-a spus: "Pe baricadă nu există recreație, nici pe mare. Am pornit dintr-un port, nu pot să mă culc liniștit decât când am ajuns în portul celălalt". - Ca metaforă nu-i rău. Gavrilcea al tău are fantazie. Maiexistă, conform imaginii lui, un singur loc de odihnă, între cele două porturi: fundul mării. - Vai, tată, ce prevestiri funeste faci! Adesea am temeri, mă întreb de ce s-a vârât în asta! - Dragă Pica, mi-e teamă, din cîte-mi spui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
talent mai neînsemnat, [î]și dau o silință onestă de a scrie solid și sănătos fără jignirea moralei și-a cuviinței, adeseori încă autori de aceștia sunt mai de preferat decât de aceia cari strălucesc prin luxul cel bogat al fantaziei, prin verva cea plină și strălucită a spiritului; tot așa precum adeseori e mai de preferat apa cea vie, curată, proaspătă, care constituie o condițiune neapărată a vieței, înaintea chiar a parfumatelor vinuri ale Orientului. Repet dar cumcă studiul cel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se cedeze Muntenegrului, Bosnia Serbiei, iar Bulgaria ar forma un regat de sine stătătoriu, stăpânit de viitoriul rege Vladimir, un mare duce din casa imperială a Rusiei. Toate acestea nu se pot comunica decât sub rezerva cuvenită și pot fi fantazii jurnalistice, ca multe altele. Deocamdată simpatiile guvernului austro-ungar nu par a încuraja mult entuziasmul slavilor din sudul Ungariei. Arestarea d-rului Svietozar Miletici, capul partidei sârbești din Ungaria, a produs o mare mișcare în omladiniști. Miletici au fost condus sub escortă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nelucrare în dreptul, orașului și trupelor sârbești. După unele telegrame de origine nesigură bătălia hotărâtoare să se fi început, ba chiar sârbii să fie în plină retragere; dar aceste știri nu sânt confirmate prin telegrame de Constantinopole, prin urmare pot fi fantazii ale turcilor din Pesta și Viena. Spre caracterizarea situației i se scriu ziarului Pol. Corr. următoarele: De când turcii stau pe teritoriu sârbesc, oamenii au devenit (în Belgrad) foarte modești. Toți au renunțat aproape la așteptarea de a vedea. Serbia întinzîndu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
10 ore pozițiile de lângă pârăul Diunis, care să fie cele mai însemnate între Deligrad și Alexinaț. În 13/25 octomvrie sârbii, sub contele Keller, atăcînd pe turcii din preajma Zaițarului, au luat Liubința cu toate înălțimile din împrejurime. [17 octombrie 1876] FANTAZIA ÎN TELEGRAME "Neue freie Presse", foaia - cadână, care din dragoste pentru turci sufere de superescitare nervoasă, are și prin România cîteun "daatsch Bocherl" care, pe lângă negustoria cu piei de cloșcă, are meseria de a-și înfierbînta creierii cu câte - un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ni se pare Sache Sorcoveanu (gîngavul ), căci defectele naturale sunt obiecte ale comicei de rând, nicidecum a comediei de caractere; apoi Tercilian, în care asemenea numai pronunția transilvaneană e comică. Dar aceste două din urmă persoane par a fi productele fantaziei, cam problematice de soiul ei, a d-lui Petre Grădișteanu, și nu le vom pune în sama autorului. A face din pronunția provincială a unui popor un element de plăcută naivitate e permis, pentru că persoana care vorbește astfel ne devine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
loc în sala Conservatorului concertul dat de violonistul Th. Micheru (artist romîn), cu concursul binevoitor al D-lui G. Scheletti. Programa e următoarea: No. 1 Beethoven. Sonata (în A-dur ) pentru piano și violină. No. 2 {EminescuOpIX 320} I. Artôt. Fantazie briliantă. No. 3 Mendelssohn. Adagio. No. 4 a) Micheru. Nocturnă pentru violină singură. b) Iubirea (romanță ). c) Dorul (romanță ). d) Hora Floricica (cu acompaniament do piano). No. 5 Beethoven. Romanța (în F-dur ). No. 6 Alard. Fantazie de concert. Prețurile locurilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EminescuOpIX 320} I. Artôt. Fantazie briliantă. No. 3 Mendelssohn. Adagio. No. 4 a) Micheru. Nocturnă pentru violină singură. b) Iubirea (romanță ). c) Dorul (romanță ). d) Hora Floricica (cu acompaniament do piano). No. 5 Beethoven. Romanța (în F-dur ). No. 6 Alard. Fantazie de concert. Prețurile locurilor: Locul 1-i 10 franci, locul al 2-lea 5 franci. Biletele se pot capata la magazinul de muzică la d-nii Hirsch și Fincke și în sara de concert la casă. [30 ianuarie 1877] AUSTRO-UNGARIA ["MAIESTATEA
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trecut, el au mai trăit ca o primejdie vie pentru orice aspirare adevărată și serioasă. "Istoria romînilor" scrisă de el este o țesătură de închipuiri subiective și de greșeli; o a doua ediție a gramaticii e o adevărată babilonie de fantazii etimologice, iar poeziile sale sunt stârpituri de cuvinte {EminescuOpIX 342} străine înșirate după o măsură oarecare. Aproape tot ce-a făcut Ioan Eliad modestul învățător de la Sf. Sava a fost caricat de Heliade-Rădulescu. Oricine va scrie o istorie a culturii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]