754 matches
-
chimului intestinal; conține plexurile motorii Auerbach care, împreună cu plexurile Meissner, constituie un sistem nervos intrinsec, bine reprezentat și interconectat, care coordonează autonom activitățile secretorie și motorie ale tractului gastrointestinal. d) Adventicea (tunica externă) este constituită din țesut conjunctiv lax, în jurul faringelui, esofagului și părții inferioare a rectului, și dintr-un țesut conjunctiv dens, acoperit de seroasa peritoneală, în celelalte segmente ale tubului digestiv. Controlul nervos al activității structurilor musculare și glandulare ale tubului digestiv este asigurat de componenta extrinsecă vago-simpatică întregită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arcada dentară superioară și apoi pe bolta palatină, în timp ce baza limbii coboară. Aceste două mișcări simultane creează un plan înclinat în jos și îndărăt. Ulterior, întreaga parte anterioară a limbii se ridică și se lipește pe palat, propulsând bolul spre faringe printr-o mișcare bruscă, în sus și îndărăt. Durata sa este în general scurtă, de aproximativ 3/10 de secundă. În continuare, deglutiția se realizează prin mecanisme neuroreflexe complexe, care fac pentru scurt timp din faringe - organ cu funcții multiple
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
palat, propulsând bolul spre faringe printr-o mișcare bruscă, în sus și îndărăt. Durata sa este în general scurtă, de aproximativ 3/10 de secundă. În continuare, deglutiția se realizează prin mecanisme neuroreflexe complexe, care fac pentru scurt timp din faringe - organ cu funcții multiple -, o cale adecvată de deplasare a bolului alimentar din gură în esofag și de aici în stomac. Inițiată voluntar de împingerea bolului spre câmpul receptor de la nivelul istmului bucofaringian, deglutiția devine în continuare act pur reflex
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de aici în stomac. Inițiată voluntar de împingerea bolului spre câmpul receptor de la nivelul istmului bucofaringian, deglutiția devine în continuare act pur reflex, coordonat de un centru cu sediu bulbar. La producerea sa participă aproximativ 25 de mușchi de la nivelul faringelui, laringelui și esofagului. Odată declanșată, deglutiția nu poate fi stopată voluntar, deoarece este un stereotip cu răspunsuri de tip tot sau nimic. Calea aferentă, reprezentată de filetele senzitive ale glosofaringianului și vagului, face legătura între zona reflexogenă (zona Vasilief) de la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
poate fi stopată voluntar, deoarece este un stereotip cu răspunsuri de tip tot sau nimic. Calea aferentă, reprezentată de filetele senzitive ale glosofaringianului și vagului, face legătura între zona reflexogenă (zona Vasilief) de la nivelul vălului palatului și pilierilor anterior ai faringelui, pe de o parte și centrul deglutiției din formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona sensibilă din jurul deschiderii faringelui declanșează contracția aproape simultană a mușchilor implicați în închiderea foselor nazale și laringelui, concomitent deschiderii faringelui. Întregul proces se consumă în 1-2 secunde, însoțit fiind de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona sensibilă din jurul deschiderii faringelui declanșează contracția aproape simultană a mușchilor implicați în închiderea foselor nazale și laringelui, concomitent deschiderii faringelui. Întregul proces se consumă în 1-2 secunde, însoțit fiind de oprirea respirației, datorită relațiilor de vecinătate dintre centrii respiratori și centrul deglutiției (fig. 107
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona sensibilă din jurul deschiderii faringelui declanșează contracția aproape simultană a mușchilor implicați în închiderea foselor nazale și laringelui, concomitent deschiderii faringelui. Întregul proces se consumă în 1-2 secunde, însoțit fiind de oprirea respirației, datorită relațiilor de vecinătate dintre centrii respiratori și centrul deglutiției (fig. 107). . Timpul faringian al deglutiției se caracterizează prin: ridicarea vălului palatului, contracția mușchilor suprahioidieni, ridicători ai laringelui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrul deglutiției (fig. 107). . Timpul faringian al deglutiției se caracterizează prin: ridicarea vălului palatului, contracția mușchilor suprahioidieni, ridicători ai laringelui și laringelui, închiderea glotei și acoperirea ei cu epiglota, relaxarea mușchiului cricofaringian (sfincter hipofaringian) și contracția mușchiului constrictor superior al faringelui. În momentul închiderii traheii și deschiderii esofagului, contracția faringelui, inițiind o undă peristaltică rapidă, forțează bolul alimentar să se deplaseze spre stomac. Timpul esofagian asigură deplasarea bolului prin cele două tipuri de unde peristaltice, cu origine și caracteristici diferite. Primele, fiind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
caracterizează prin: ridicarea vălului palatului, contracția mușchilor suprahioidieni, ridicători ai laringelui și laringelui, închiderea glotei și acoperirea ei cu epiglota, relaxarea mușchiului cricofaringian (sfincter hipofaringian) și contracția mușchiului constrictor superior al faringelui. În momentul închiderii traheii și deschiderii esofagului, contracția faringelui, inițiind o undă peristaltică rapidă, forțează bolul alimentar să se deplaseze spre stomac. Timpul esofagian asigură deplasarea bolului prin cele două tipuri de unde peristaltice, cu origine și caracteristici diferite. Primele, fiind continuarea undelor plecate din faringe, ajung rapid la stomac
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și deschiderii esofagului, contracția faringelui, inițiind o undă peristaltică rapidă, forțează bolul alimentar să se deplaseze spre stomac. Timpul esofagian asigură deplasarea bolului prin cele două tipuri de unde peristaltice, cu origine și caracteristici diferite. Primele, fiind continuarea undelor plecate din faringe, ajung rapid la stomac (5-7 sec). Dacă alimentele ingerate nu trec din esofag în stomac în intervalul scurt al undei primare, distensia esofagiană constituie factorul de declanșare a undelor peristaltice secundare. Acestea vor continua din sus în jos până la golirea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt transmise la periferie pe calea nervilor cranieni V, VII, IX, X și XII, iar la diafragm și mușchii abdominali prin nervii spinali. Excitarea centrului vomei poate fi realizată fie prin mecanism reflex, ca urmare a iritației filetelor senzitive din faringe, stomac, apendice, colecist, miocard, uter sau labirint, fie prin mecanism direct central, de natură compresivă, psihică sau medicamentoasă (apomorfină, emetină, glucozide etc.) (fig. 110). . II.4.5. REGLAREA SECREȚIEI GASTRICE Fenomenele chimice ale digestiei gastrointestinale continuă și desăvârșesc procesele de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
zadarnic și îndelung în gâtul meu, să vadă ce am. Curând după întoarcerea Matildei de la București și scena de violentă desgolire care urmase, răgușisem cu totul, abia mai puteam rosti cuvinte. "Nu e răceală, mormăi specialistul, totul e curat, amigdalele, faringele, laringele... Trebuie să fie o infecție, să facem niște analize și atunci, dacă va fi cazul, îi tragem cu penicilină." "Infecție de la ce?" zisei. "De la nimic, răspunse el dând din umeri. Chiar când nu detectăm un proces inflamator, infecția poate
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
viscerelor: pulmon, ficat, splina, stomac, sau vărsătura lichidului gastric - ca urmare a compresiunilor repetate - cu invazia căilor aeriene, prin respirațiile artificiale, dacă nu s-a observat imediat și nu s-a aspirat rapid tot conținutul din cavitatea bucală și din faringe! Oricare ar fi tehnica anestezică aleasă și urgența medico-chirurgicală cu care se poate confrunta medicul stomatolog, acesta trebuie să cunoască foarte bine drogurile cu care lucrează, anestezicele și medicamentele de resuscitare, și să aibă cunoștințe serioase de farmacologie, fiziopatologie și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
duce la dispariția definitivă a simptomelor dureroase, acesta este un argument în favoarea etiologiei dentare a cefaleei. Cefaleea de origine dentară derutează medicul în privința topografiei; durerile iradiază în regiunea temporală, occipitală, frontală și molară, putând exista, concomitent și dureri la nivelul faringelui. Ele sunt foarte vii, neregulate, exacerbate la rece sau la masticație. Aceste cefalei sunt greu calmate prin analgeticele obișnuite. 2. Cardiopatiile ischemice dureroase. Ateroscleroza este cauza cea mai comună a cardiopatiei ischemice. Kuller IJ (1998), Keil U (2000) și Wood
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
din regiunea cervicală și chiar dificultate la înghițirea alimentelor (disfagie). Leziunile caracteristice se pot dipune la nivelul gingiilor, al limbei, buzelor, în regiunea palatului dur, în regiunea palatului moale sau în regiunea tegumentului facial. Dacă infecția se localizează la nivelul faringelui, examenul clinic poate pune în evidență prezența leziunilor exudative. Febra durează cel mult o săptămână de la inocularea infecției. Infecția poate fi cu atât mai severă dacă pacientul prezintă un sistem imunitar depresat, deoarece procesul inflamator se extinde către straturile mai
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
tetralogie Fallot, arc aortic întrerupt. Deletia 22 q11.2 include fenotipul în sindrom Di Georg (anomalii cardiace, hipocalcemie, agenezia sau hipoplazia de timus și sindromul velo-cardio-facial). Există în cadrul sindromului Pierre Robin, asocierea despicăturii palatine cu micrognație, glosoptosis, retropoziția limbii în faringe cu obstructia căilor respiratorii. METODE DE DIAGNOSTIC Evaluarea unui copil cu despicătură orofacială necesită un istoric familial și prenatal corect, ca și un examen fizic. Istoricul trebuie să precizeze consumul în sarcină de către mamă de alcool, țigări, anticonvulsivante. În cadrul consultului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
dilatatori ai acestora și presiunea intraluminală negativă din timpul inspirului. Apneile se produc prin îngustarea de diferite grade a căilor respiratorii superioare determinată fie de scăderea tonusului musculaturii respective, fie de un viciu anatomic rino-oro-faringian. Diminuarea tonusului mușchilor dilatatori ai faringelui duce la reducerea calibrului căilor aeriene superioare, creșterea rezistenței acestora la fluxul aerian și obstrucția lor totală (apnee) sau parțială (hipopnee). Fenomenele obstructive rezultate realizează în ambele cazuri deplasarea cu dificultate a aerului ventilat, generând vibrația părților moi și sforăitul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de efort inspirator costo-diafragmatic, scăderea presiunii subglotice, sforăit, hipoventilație alveolară și desaturarea oxigenului arterial. Îngusterea căilor respiratorii la pacienții cu apnee de somn se realizează, de obicei, la nivel orofaringian, ca urmare a scăderii marcate a tonusului mușchilor dilatatori ai faringelui care, în condiții normale, asigură permeabilitatea căilor aeriene superioare în timpul inspirului. De asemenea, obstrucția poate fi secundară unor malformații maxilo-mandibulare (micrognație, retrognație), hipertrofiei amigdaliene și adenoidiene sau unor modificări ale părților moi faringiene din acromegalie, mixedem, obezitate etc. Apneea se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
astfel datorită asemănării bolnavilor cu unul din personajele descrise de Charles Dickens în romanul Documentele secrete ale clubului Pickwick. Somnolența diurnă a bolnavilor respectivi este consecința hipoventilației produsă de apneile sau hipopneile nocturne ale obezilor cauzate de îngustarea sau colapsul faringelui. Datorită hipoventilației și reducerii capacității vitale, se produc modificări ale concentrației gazelor sanguine, reprezentate de scăderea O2 și creșterea CO2 însoțite de policitemie, cianoză, hipertrofie ventriculară dreaptă și edeme ale gambelor. Atât somnolența diurnă, cât și tulburările ventilatorii nocturne beneficiază
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
este corelată cu riscul de apnee în somn de tip obstructiv, fapt confirmat și de ameliorarea apneii obstructive odată cu scăderea în greutate. Atât tomografia computerizată, cât și rezonanța magnetică nucleară au confirmat prezența depunerii de grăsime în jurul segmentelor colababile ale faringelui (secțiunea faringiană este mai mică la obezi), toate realizând o compresiune externă asupra căilor aeriene superioare. De asemenea, creșterea circumferinței gâtului peste 40 cm la pacienții obezi este corelată cu creșterea complianței velofaringiene și cu severitatea sindromului de apnee în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
O serie de malformații congenitale ale piramidei nazale, deviația de sept, vegetațiile adenoidiene sau diferite tumori benigne pot interfera cu fluxul normal de aer, determinând obstrucție la acest nivel, însă rezistența de la acest nivel poate fi scurtcircuitată prin deschiderea gurii. Faringele nu posedă o structură osoasă sau cartilaginoasă care să-i asigure comunicarea cu segmentul subiacent traheo-bronșic. El se comportă ca un tub musculo-membranos susceptibil la colabare, având o rezistență dependentă de activitatea contractilă a mușchilor dilatatori și constrictori, dar și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
presiune limită sub nivelul căreia se produce obstrucția faringiană. În timpul somnului, rezistența faringiană și complianța cresc. Simpla trecere de la poziția ortostatică la clinostatism determină, datorită căderii bazei limbii în timpul somnului, reducerea cu până la 25% a suprafeței medii de secțiune a faringelui. Obezitatea contribuie frecvent la reducerea dimensiunilor căilor aeriene superioare, fie prin creșterea depunerii de grăsime în țesuturile moi ale faringelui, fie prin compresia faringelui de masele grase superficiale de la nivelului gâtului. Sforăitul, o vibrație cu frecvență înaltă a țesuturilor moi
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ortostatică la clinostatism determină, datorită căderii bazei limbii în timpul somnului, reducerea cu până la 25% a suprafeței medii de secțiune a faringelui. Obezitatea contribuie frecvent la reducerea dimensiunilor căilor aeriene superioare, fie prin creșterea depunerii de grăsime în țesuturile moi ale faringelui, fie prin compresia faringelui de masele grase superficiale de la nivelului gâtului. Sforăitul, o vibrație cu frecvență înaltă a țesuturilor moi la nivelul palatului și faringelui, care rezultă din reducerea lumenului căilor aeriene superioare, poate agrava îngustarea acestora prin edemul țesuturilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
datorită căderii bazei limbii în timpul somnului, reducerea cu până la 25% a suprafeței medii de secțiune a faringelui. Obezitatea contribuie frecvent la reducerea dimensiunilor căilor aeriene superioare, fie prin creșterea depunerii de grăsime în țesuturile moi ale faringelui, fie prin compresia faringelui de masele grase superficiale de la nivelului gâtului. Sforăitul, o vibrație cu frecvență înaltă a țesuturilor moi la nivelul palatului și faringelui, care rezultă din reducerea lumenului căilor aeriene superioare, poate agrava îngustarea acestora prin edemul țesuturilor moi. Deși se însoțește
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]