858 matches
-
pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă) izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă) identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction Bolile eruptive MAJORE 63 evidențierea în ser a anticorpilor antirujeolici de tip IgM
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față, se generalizează în 24 ore, adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita rubeolică acută (2-4 zile după erupție) sau progresivă (2-5 ani). 4.3.4.2
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
severe. Medicația antivirală cu aciclovir sau INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 82 valaciclovir poate fi utilă numai în formele severe de stomatite herpetice. 5.2 Anginele infecțioase acute 5.2.1 Definiții Anginele, numite și faringo amigdalite sau tonsilite, sunt inflamații faringiene localizate sau extinse la lojile amigdaliene. În sens general, noțiunea de angină se referă la senzația de durere, spontană sau produsă de deglutiție, indiferent se amploarea procesului inflamator. Rinofaringita este o angina extinsă suprajacent, la nivelul mucoasei nazal. Uneori, angina
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch-Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). 5.2.5 Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie (Anexa 3). 5.2.6 Principii de tratament Intervențiile curative pentru anginele infecțioase acute sunt: Măsuri igienodietetice: adaptarea dietei la toleranță și la pierderile de lichide (prin febră, transpirații, vărsături), spălături faringiene, gargare, antiseptice, comprese ușor alcoolizate aplicate pe fața anterioară a gâtului, administrarea de picături nazale INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 87 Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
suprainfecțiilor. Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat, difuz, aspect granulat Moderată Laborator Număr de leucocite Sd. inflamator biologic Exudat faringian Frotiu Culturi (geloza sânge) SBHA Streptotest Leucocitoza, polinucleoză Prezent
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat, difuz, aspect granulat Moderată Laborator Număr de leucocite Sd. inflamator biologic Exudat faringian Frotiu Culturi (geloza sânge) SBHA Streptotest Leucocitoza, polinucleoză Prezent Polinucleare, germeni frecvenți Prezent Pozitiv Leucopenie, limfomonocitoză Absent Limfocite, germeni rari Absent Negativ INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 88 5.3 Mononucleoza infecțioasa 5.3.1 Definiție Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
3 Etiopatogenie Virusul Epstein-Barr (VEB) este un virus ADN, cu structură antigenică complexă, care face parte din familia Herpesviridae (Tabel 5.4). VEB are o afinitate deosebită pentru limfocitele B și celulele epiteliale. De la poarta de intrare, reprezentată de epiteliul faringian, VEB ajunge în formațiunile limfoide locale sau la INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 89 distanță, prin diseminare limfatică. După atașarea pe receptorii specifici ai limfocitelor B, VEB infectează aceste celule, în care se multiplică și produce noi antigene virale. Tabel 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Paul-Bunnell efectuat din serul bolnavului (clasic) Teste rapide monospot pentru VEB (preferat actual) Alte metode virusologice performante, utilizate excepțional pentru diagnosticul MNI sunt identificarea ADN-VEB prin polymerase chain reaction (PCR) și izolarea virusului în culturi pe medii celulare, din exudatul faringian, salivă sau limfocitele B. Creșterea nivelului seric al enzimelor hepatice (ALAT, fosfataza alcalinei), hiperbilirubinemia, prezența crioglobulinelor indică localizări inconstante ale MNI. 5.3.5.1 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante (Tabel 5.5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
elucidată. Criteriile definitorii ale sindromului de oboseală cronică sunt astenia, fatigabilitatea, hipersomnia, artralgiile, persistente peste 6 luni. Potențialul oncogenic al virusului Epstein-Barr este argumentat de asocierea cu unele boli maligne: limfomul malign Burkitt (favorizat de o predispoziție genetică), carcinomul nazo faringian, leucemia limfoblastică acută, limfomul histiocitar. 5.3.6 Tratament Nu există tratament etiologic. Îngrijirea bolnavului cu MNI necesită măsuri: Igieno-dietetice: hidratare, dietă adaptată stării febrile și funcției hepatice, repaus; din cauza riscului de ruptură splenică, se evită exercițiile fizice timp de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
la nivel ribozomal și moartea celulei afectate de toxină. 5.4.4 Tablou clinic Incubația este de 2-10 zile. Debutul este insidios, cu manifestări generale: febră moderată, progresivă, astenie, greață, vărsături. Alte manifestări de debut sunt specifice porții de intrare: faringiană, nazală, laringiană, conjunctivală, cutanată, ano-genitală. Pseudomembranele sunt caracteristice difteriei, indiferent de localizare. Acestea conțin fibrină, leucocite și celule epiteliale, sunt aderente, sângerează la tentativa de desprindere și au rezistență la disociere în apă. Angina difterică este cea mai frecventă formă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în apă. Angina difterică este cea mai frecventă formă de difterie, cu aspect inițial de hiperemie, apoi cu exudat opalin, organizat sub forma falselor membrane. Extină în perioada de stare către luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alte-rare senzorială. Difteria laringiană sau crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestânduse mai frecvent
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
boală. Complicațiile toxice cardio-vasculare sunt: miocardita precoce, miocardita tardivă, tulburările de ritm cardiac și moartea subită. Complicațiile toxice nervoase apar din săptămâna a doua de boală și evoluează într-o anumită ordine. Paralizia vălului palatin este urmată de paralizia musculaturii faringiene, laringiene și a mușchilor respiratori. Nevritele periferice se manifestă tardiv, în săptămânile 7-10, cele mai frecvente fiind paraliziile de nervi cubital și sciatic popliteu extern și nevritele senzitive. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 97 Alte complicații sunt manifestările toxice renale, hemoragiile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
difterie Clinic: pseudomembrane și stare de toxemie Laborator: Nespecific: leucocitoză, neutrofilie, VSH crescut Bacteriologic: identificarea bacilului difteric. Diagnosticul bacteriologic rapid se bazează pe evidențierea bacililor gram pozitivi cu morfologie caracteristică pe frotiuri colorate din exudatul recoltat de la baza leziunilor pseudomembranoase (faringiene, laringiene, nazale, cutanate) Confirmarea bacteriologică se realizează prin culturi pe medii speciale (mediu neselectiv geloza sânge, mediu de îmbogățire cu telurit OCST, medii selective Loffler, Tinsdale). Capacitatea toxigenă a bacililor difterici identificați prin cultură se face clasic prin testul de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 98 5.4.6 Tratament Difteria este o boală cu izolare și internare obligatorie în spital. Tratamentul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
se ameliorează disfagia, urmată în continuare până la 14 zile de Penicilina V 250 mg la 6 ore. Alternativele terapiei antibiotice sunt Eritromicina (40-50 mg/kg/zi) timp de 14 zile sau Clindamicina. Eficiența terapiei antibiotice trebuie confirmată de negativarea exudatului faringian pentru Cl. diphteriae (3 probe consecutive negative). În formele severe de difterie asociate cu șoc sunt recomandate substanțe vasoactive și alte măsuri specifice de terapie intensivă. Asocierea glucocorticoizilor este indicată selectiv în formele hipertoxice, în crupul difteric și miocardita difterică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de 24-72 ore. Debutul se manifestă brusc, cu stare generală alterată, frison intens, febră înaltă, cefalee, mialgii intense. Perioada de stare se caracterizează prin discordanța dintre sărăcia semnelor obiective și intensitatea acuzelor subiective. Principalele semne clinice sunt hiperemia conjunctivală și faringiană, aspectul sabural al limbii saburală și ralurile. Forma comună de gripă are trei sindroame principale: Sindromul infecțios general cu febră înaltă (40șC), frison, tahicardie, astenie, anorexie Sindromul respirator, cu catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri retrosternale, tuse seacă Sindromul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mascarea unghiului mandibular, dau aspectul capului de “lună plină” sau de “pară”. Manifestările inflamatorii ale glandelor salivare se remit în 7-10 zile. Enantemul urlian se manifestă prin turgescența orificiului canalului Stenon, uscăciunea mucoasei orale prin scăderea secreției salivare și eritemul faringian. Alte localizări glandulare extrasalivare ale infecției urliene sunt: Pancreatita, manifestă clinic (dureri abdominale “în bară”, vărsături, diaree) sau subclinică, exprimată prin creșterea amilazelor și a glicemiei Orhita urliană, manifestată la sexul masculin după pubertate, prin tumefierea testiculară dureroasă, uni sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
retrofaringian. Sindromul Lemierre este o infecție orofaringiană septicemică rară cauzată de germeni anaerobi, mai ales Fusobacterium necrophorum, întâlnită mai frecvent la adolescenți și adulți tineri. Sindromul debutează ca o angină cu abces amigdalian sau periamigdalian, care poate drena în loja faringiană laterală, unde sunt situate artera carotidă și vena jugulară internă. Tromboflebita venei jugulare interne se însoțește de durere, disfagie, tumefiere și redoare a gâtului. Sepsisul apare după 3-10 zile de la debut, odată cu metastazele septice ale plămânului sau altor localizări. Rareori
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
of adjustment, Crit Care., 2006; 10(5): 164. Bibliografie 195 Anexa 2: Scorul CENTOR modificat pentru evaluarea faringitelor cu Streptococ grup A Scorul Centor este recomandat de ghidurile terapeutice din America de Nord și CDC pentru evaluarea probabilității etilogiei streptococice în infecțiile faringiene. Scorul Centor se calculează adunând câte 1 punct pentru prezența fiecăreia dintre următoarele criterii: 1. Febră 2. Absența tusei 3. Adenopatii cervicale sensibile 4. Exudat amigdalian. Corecția scorului în funcție de vârstă se face astfel: + 1 punct: vârsta ≤15 ani 0 puncte
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pe baza caracterelor clinice ale tulburărilor vocale coroborate cu datele examenului laringoscopic (fig. 6.1, fig. 6.2), radiologice, stroboscopice, electromiografice și electroglotografice Diagnosticul diferențial presupune evitarea confuziei cu tulburări vocale prin afecțiuni ale cavităților de rezonanță supraglotice: stomatolalia (vocea faringiană), datorată unei tumori oro faringiene sau hipertrofiei amigdaliene; rinolaliile deschise, din insuficiențele velare, diviziunile velopalatine sau paraliziile vălului palatin; rinolaliile închise, consecutive stenozelor sau obstrucțiilor nazale și rinofaringiene. Trebuie excluse de asemenea defectele de emisiune vocală provocate de afecțiuni neurologice
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
tulburărilor vocale coroborate cu datele examenului laringoscopic (fig. 6.1, fig. 6.2), radiologice, stroboscopice, electromiografice și electroglotografice Diagnosticul diferențial presupune evitarea confuziei cu tulburări vocale prin afecțiuni ale cavităților de rezonanță supraglotice: stomatolalia (vocea faringiană), datorată unei tumori oro faringiene sau hipertrofiei amigdaliene; rinolaliile deschise, din insuficiențele velare, diviziunile velopalatine sau paraliziile vălului palatin; rinolaliile închise, consecutive stenozelor sau obstrucțiilor nazale și rinofaringiene. Trebuie excluse de asemenea defectele de emisiune vocală provocate de afecțiuni neurologice (dizartriile pseudo-bulbarilor, bulbarilor, cerebeloșilor și
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
laringotraheobronșita cu Aspergillus. Referitor la efectele terapiei inhalatorii corticosteroide (CSI), studiile din literatura de specialitate au fost realizate mai ales pe astmatici. Astfel, un studiu realizat pe 46 de pacienți sub tratament regulat cu CSI a evidențiat prezența unei inflamații faringiene, performanțe vocale scăzute (P<0.0001), răgușeală, slăbiciune a vocii, afonie, iritație și dureri în gât, tuse. Alt studiu efectuat pe 12 pacienți astmatici cu tratament corticosteroid cu disfonie evaluați prin videostroboscopie și electromiografie a arătat modificări laringiene la o
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
în vederea stabilirii cu acuratețe a diagnosticului și tratamentului optim, atât în cazul copiilor cât și al adulților. În practica alergologică anginele streptococice impun acuratețe în alegerea antibioticului în funcție de sensibilizarea pacientului respectiv. Anginele streptococice-diagnostic Anginele reprezintă inflamațiile acute ale țesutului limfatic faringian (modificările inflamatorii interesând și pilierii, lueta, mucoasa orofaringelui, amigdala faringiană), spre deosebire de amigdalite care sunt rezultatul inflamației localizată numai la nivelul amigdalelor palatine. În morbiditatea generală anginele sunt afecțiunile cele mai frecvente după rinite, incidența lor ajungând uneori la câteva milioane
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
în cazul copiilor cât și al adulților. În practica alergologică anginele streptococice impun acuratețe în alegerea antibioticului în funcție de sensibilizarea pacientului respectiv. Anginele streptococice-diagnostic Anginele reprezintă inflamațiile acute ale țesutului limfatic faringian (modificările inflamatorii interesând și pilierii, lueta, mucoasa orofaringelui, amigdala faringiană), spre deosebire de amigdalite care sunt rezultatul inflamației localizată numai la nivelul amigdalelor palatine. În morbiditatea generală anginele sunt afecțiunile cele mai frecvente după rinite, incidența lor ajungând uneori la câteva milioane de cazuri pe an. Importanța lor epidemiologică este foarte mare
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]